3,300 matches
-
Diferența este că, în caz de îndoctrinare, autoritatea este impusă nu propusă. 4. A preda plecând de la prejudecăți. Prejudecata este o paradigmă ce comandă atitudini ulterioare: răspunsuri, obiecții, evaluări. Gândirea nu mai este ghidată de premise autentice, ci de o cauzalitate externă. Un învățământ bazat pe prejudecăți, de orice fel ar fi ele, este un învățământ tendențios. În acest caz îndoctrinarea se exercită asupra conținutului predat și nu a formei de predare. 5. A preda, pornind de la o doctrină ca și când ea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
sensibile; având activitate proprie, el prelucrează în sinteze noi datele simțurilor, cu ajutorul ideilor apriorice, constituind judecățile și raționamentele"130. Un alt element foarte important este cel prin care se atribuie cunoașterii un rol predictiv 131. Acesta poate cunoaște pe baza cauzalității cele ce urmează a fi realizate, dar fără a interveni în producerea lor. Prin obiectivarea cunoașterii la care se adaugă elementele de privind predicția Boethius realizează o perspectivă modernă asupra cunoașterii științifice, perspectivă care nu va fi însă dominantă în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
esența lor metalele se pot transforma 139. În acest context s-a dezvoltat în primul rând o știință care urmărea pe lângă explicarea fenomenelor cât mai exact. Pentru aceasta s-a apelat dincolo de observația naturii la metoda matematică, pentru a identifica cauzalitățile. Adam de Marisco dorește să explice cauzele tuturor fenomenelor prin intermediu matematicii 140. De asemenea, Robert Grosseteste creează un tratat despre lumină în care realizează o metafizică completă a acesteia. Pornind de la concepțiile din Bonaventura, ajunge la descrierea matematică a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acestora reprezintă esența inducției. Pe această bază mai trebuie identificate doar criteriile prin care pot fi legăturile cauzale care își păstrează tot timpul identitatea. Criteriile pe care le dezvoltă Francis Bacon urmăresc acest aspect, dar modalitatea de a vedea această cauzalitate naturală poate fi identificată și în modul în care Descartes consideră adevărul științific. Acesta introduce ideea de "îndemnuri naturale", prin care sunt introduse elementele specifice naturii în lumea cogito-ului a adevărului. Acestea constau în a accepta elementele ce sunt conforme
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
abia în ultima parte a epocii. De aceea vom urma drumul ultimilor dezvoltări teoretice și vom încerca să subliniem câteva dintre imaginile metaforic-pulsionale specifice respectivei epoci. Prima dintre aceste imagini este cea a unui univers magic, care era dominat de cauzalitate în care fiecare dintre existențiale este legat de celelalte astfel încât nici una dintre elementele cosmosului nu se poate desfășura fără a influența, măcar în parte, universul. Această unitate surprinde și omul ca entitate privilegiată având capacitatea, prin intermediul rațiunii și a liberului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
asupra magiei au fost diferite și au o mare parte a acestora neacceptate. Atunci când prezentăm problema magică trebuie să realizăm o distincție clară între două componente ale acesteia: magia naturală și cea demonologică. Magia naturală încearcă să identifice esența naturii, cauzalitățile care o domină.160. Putem considera acest gen de magie ca fiind modalitatea sa de a prezenta lumea premergătoare științei moderne. Totuși diferența fundamentală este că lumea este prezentată holistic, surprinsă în aspectele ei fundamentale și cu toate acestea este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
filieră arabă ridică probleme legate de structura naturii, de modul în care aceasta se manifestă. Posibilitatea controlului, a manipulării naturii constituie o nouă modalitate de abordare a filosofiei. Apar primele elemente legate de experiment ca formă principală de verificare a cauzalităților specifice naturii 9. Mediul era pregătit pentru pragmatism astfel că modernitatea îl dezvoltă atât în domeniul filosofiei cunoașterii, cât și al filosofiei naturii. Acest aforism străbate ca un leit-motif întreaga operă filosofică a lui Francis Bacon pregătind știința secolelor XVII-XVIII
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
regula simplității enunțată de Descartes: "Nu trebuie să admitem mai multe cauze pentru lucrurile naturale, decât atâtea câte sunt și adevărate și suficiente pentru explicarea aparențelor lor"97. Acest principiu redă ideea unei simplități a naturii, dar și a unei cauzalități indiscutabile în interiorul acesteia: "Natura este simplă și nu face lux cu cauze superflue ale lucrurilor"98. Aici întâlnim două dintre elementele științei moderne. Natura este simplă în sensul unei neîncărcări fantastice, și poate fi cunoscută în simplitatea sa. Cea de-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
astfel încât lumea ideilor să capete realitate obiectivă? Prin acest transfer cogitatele ar deveni obiective și implicit lumea lor ar putea fi considerată ca fiind reală din punct de vedere obiectiv. Primul pas pe care îl realizează Descartes este legat de cauzalitate. Cauza reprezentată de idee trebuie să aibă tot atâta realitate cât ar avea și obiectul care este sursa ideii. Cauza ce se manifestă la nivelul relației realitate - idee este considerată "cauză eficiență". Cauza eficientă este aleasă pentru că la nivelul acesteia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
obiect, la nivel ontologic. Prin cauza formală se încercă și rezolvarea legăturii temporale dintre cauză și efect. Conform acesteia cauza trebuie să fie anterioară efectului: "cauzele eficiente (mișcătoare) au (...) o existență anterioară efectelor lor"156. Pornind de la aceste caracteristici ale cauzalității eficiente putem ajunge la următoarele concluzii: fiecare efect trebuie să aibă o cauză și cauza este anterioară temporal efectului. Următorul pas este acela de a considera ideile ca fiind din punct de vedere calitativ inferioare cauzelor care le-a provocat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cele două elemente. Nu putem vorbi acum doar despre o influență a științei asupra mediului, ci și despre una a mediului asupra dezvoltării științei. Aceasta nu mai trebuie considerată ca o formă metasocială în care cunoașterea se dezvoltă indiferent de cauzalitatea istorică. Ea reprezintă modalitatea de exprimare, de la un moment dat construindu-se în mediul social, depinzând de acesta. Identificarea cauzalității dintre două fenomene este rolul pe care îl joacă o lege științifică. Corespondența dintre realitate și relația cauzală reprezintă unul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mediului asupra dezvoltării științei. Aceasta nu mai trebuie considerată ca o formă metasocială în care cunoașterea se dezvoltă indiferent de cauzalitatea istorică. Ea reprezintă modalitatea de exprimare, de la un moment dat construindu-se în mediul social, depinzând de acesta. Identificarea cauzalității dintre două fenomene este rolul pe care îl joacă o lege științifică. Corespondența dintre realitate și relația cauzală reprezintă unul dintre motivele pentru care aceasta are valabilitate. Legea științifică, în perioada modernă, avea drept scop identificarea unei relații cauzale "reale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
valabilitate. Legea științifică, în perioada modernă, avea drept scop identificarea unei relații cauzale "reale" ce se manifestă întotdeauna. Prin existența acesteia putem scoate în evidență una dintre cele mai importante funcții ale științei: funcția predictivă. Predicția poate să apară atât timp cât cauzalitatea este una riguroasă. Pentru aceasta trebuie identificate posibilitățile prin care raționamentele folosite în argumentarea științifică să fie certe. Von Wright 15 unul dintre cei mai aprigi susținători ai cauzalității riguroase, consideră că, fără o relație cauzală strictă, problema legității în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
importante funcții ale științei: funcția predictivă. Predicția poate să apară atât timp cât cauzalitatea este una riguroasă. Pentru aceasta trebuie identificate posibilitățile prin care raționamentele folosite în argumentarea științifică să fie certe. Von Wright 15 unul dintre cei mai aprigi susținători ai cauzalității riguroase, consideră că, fără o relație cauzală strictă, problema legității în știință își pierde importanța. Dar însuși modul în care legea redă realitatea a devenit problematică. Metoda inductivă, care era considerată ca fiind principalul mod de a descoperi legile științifice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome XII, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Sîmbotin, Dan, " Clasificarea științelor în secolul al XVII-lea, piatra de temelie a specializării specifice științelor moderne", în Symposion, Tome III, nr. 2, 2005. Sîmbotin, Dan, " Forma baconiana - trecerea de la cauzalitatea aristotelica la legea științifică moderna" publicat în Studii si cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome 10, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002. Sîmbotin, Dan, "Fracis Bacon - cenzura imaginarului științific. Teoria idolilor", Revista de filosofie, Tome XLVIII, nr. 5-6, Romanian Academy, 2001. Sîmbotin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Descartes, "Reguli despre îndrumare a minții", în Două tratate filosofice, Editura Humanitas, București, 1992, pp. 171-177. 5 Francis Bacon, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957, pp. 110-113. 6 Acest capitol s-a dezvoltat pornind de la articolul "Forma baconiana - trecerea de la cauzalitatea aristotelica la legea științifică moderna" publicat în Studii și cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome 10, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002, pp. 213-222. 7 Aritotel, Metafizica, (981 a) Editura Iri, București 1996, p.14. 8 Francis Bacon, Novum Organum in Oeuvres
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încercat să impună legea unicității; potrivit teoriei lor, nimic nu se produce fără o cauză. Aristotel este adeptul indeterminismului, al unui neprevăzut și al unei incertitudini la care ființa nu răspunde printr-un gest sau o acțiune fatală, prescrise în cauzalitatea universală, ci prin ceva personal, ce poartă marca rațiunii. Teoria liberului arbitru la Aristotel explică intervenția rațiunii și a voinței în înfăptuirea binelui și a răului. De vreme ce nu există un determinism fatal, pentru că necesarul reclamă o anumită acțiune, omul obține
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Opere, vol. IX, Sistem de filosofie IV, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2013. Bernea, Ernest, Crist și condiția umană. Încercare de antropologie creștină, București, Editura Cartea Românească, 1996. Bernea, Ernest, Trilogie filosofică, Cluj, Editura Dacia, 2002. Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, București, Editura Humanitas, 2005. Bernea, Ernest, Civilizația română sătească, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Îndemn la simplitate, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Dialectica spiritului modern, București, Editura Vremea, 2007. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note pentru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
le face mai ușoare. Aceste imagini ale materiei, noi le visăm substanțial, intim, îndepărtînd formele, formele pieritoare, vanele imagini, devenirea suprafețelor. Ele au o greutate, sînt o inimă". Doctrina filosofică a imaginației își propune să studieze cu prioritate raporturile dintre cauzalitatea materială și cauzalitatea formală. E o problemă care se ridică atît în cazul poetului, cît și al sculptorului - pentru că și imaginile poetice au o materie. Și tot în Apa și visele citim cîteva frumoase rînduri care afirmă literatura și impun
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ușoare. Aceste imagini ale materiei, noi le visăm substanțial, intim, îndepărtînd formele, formele pieritoare, vanele imagini, devenirea suprafețelor. Ele au o greutate, sînt o inimă". Doctrina filosofică a imaginației își propune să studieze cu prioritate raporturile dintre cauzalitatea materială și cauzalitatea formală. E o problemă care se ridică atît în cazul poetului, cît și al sculptorului - pentru că și imaginile poetice au o materie. Și tot în Apa și visele citim cîteva frumoase rînduri care afirmă literatura și impun conceptul bachelardian de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Înjurătura noastră favorită este, cum vedeți bine, o imagine care simbolizează cu cea mai originală exactitate doctrina "revenirii perpetue" a acelorași forme de existență - die ewige Wiederkunft a lui Nietzsche. Totodată ea rezumă o atitudine de o rară cumințenie în fața cauzalității și absurdităților în care ea ne învăluie. Cu genială pornire mintea română se transportă la cauza cea mare și esențială, și dintr-o lovitură taie firul explicațiilor obositoare". Nici diletantul, indiferentul de domeniul în care exersează, nu scapă de cerneala
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
anumită formă de liberalizare, în plus față de cea deja existentă (în Iordania sau Kuweit). Mai mult decât atât, sărăcia, înapoierea și inegalitățile economice extreme din țările cu economii dominate de petrol se identifică cu culturi nesecularizate, repunând problema raportului de cauzalitate între doi factori (a se vedea paragraful următor). Datele empirice cu privire la răspândirea democrației în lume indică un obstacol de natură culturală: diferențele etnice. De fapt, din cele 86 de democrații (în 2001), 64 erau mono-etnice, și, în general, probabilitatea ca
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un "salt" cultural. Saltul este posibil numai ca rezultat al unui proces educațional care poate fi unul de lungă durată și, fără îndoială, extrem de dureros. De asemenea, statusul economic precar al unor etnii ne forțează să reluăm problema legăturii de cauzalitate între cele două fenomene și relația lor cu democrația. 4. Care sunt condițiile esențiale ale democrației contemporane? Răspândirea democrației nu garantează întotdeauna consolidarea și persistența acesteia. Este deci oportun să reformulăm întrebarea astfel: "Este posibilă identificarea anumitor condiții "apolitice" relevante
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
termen din frenologie, "Facultatea Idealității", adică, de imaginație. În schimb, din punctul de vedere al creatorului, operă rămâne, în esență, produsul unei activități pur intelectuale [s.n.], sau cum spune autorul "Corbului", apelând, din nou, la F. J. Gall, al "organelor Cauzalității și Comparației"16. Și în viziunea lui Ion Barbu, dar și în cea a tradiției "poeziei pure", cu care are vădite relații, si care face din autorul american un precursor, poetul canalizează energiile universale, se instituie în ele pentru a
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Ion Barbu", în Versuri și proza, p. 142. 39 Ion Barbu, "Joc secund", în Versuri și proza, 1984, p. 27. 40 De remarcat corectitudinea formulării prin folosirea dativului (în locul genitivului așteptat) pentru că relația avută în vedere aici este una de cauzalitate și nu una de apartenență. 41 Cf. Jean Hyppolite, "Aspects divers de la memoire chez Bergson (Various Apsects of Memory în Bergson)", 2003, pp. 112-113. 42 În sensul special pe care autorul francez îl folosește în Introducere în metafizica, 1903. 43
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]