3,828 matches
-
călugărime, I dăscălime, profesorime, I ciocoime, și calicime, I sholărime, ș-ucenicime, Și toată ceata de slugărime Striga pe uliți: "Jos ristocrații, Ei ne mănâncă, să punem p-alții". Clopote urlă, sunet de glasuri, Pe uliți, poduri, certuri și harțuri... "Să cază neamul (zicea țiganul), Toți suntem una, nu mai e banul." C. BĂLĂCESCU C. Bălăcescu (c. 1809-1880) e un antibonjurist integral, luîndîn deriziune totul, instituțiile regulamentare, profesorii de la Colegiul național, ideea de progres însăși (uneori în maniera șansonieră a lui Béranger
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
capetele infinite: Pe un cal ce mușcă spuma în zăbale, Printre zi și noapte, el își face cale. Singur el se luptă în acele văi Unde mâna morții a călcat pe-ai săi, Dar sub mii de brațe trebuie să cază. * Oameni puși să sune, prin adânci păduri, Sună din cimpoaie, buciume, tamburi, Turcii stau și-ascultă larma depărtată. * Printre stânci râpoase, prin adânci strâmtori, Unde urlă apa. * Într-o mantă neagră el e coperit Și e trist ca plopul ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și Maudgalăyana. 3. Ultimele zile După căderea clanului Śăkya, Buddha va rămâne un timp la Răjagṛha, locuind pe colina numită „Piscul Vulturului”. Apoi, însoțit de un grup de călugări, va străbate localitățile Ambalatthika, Nalanda și Pataligama. În Pataligama a fost cazat de miniștrii Magadhei Sunidha și Vassakara. În continuare a traversat Gangele, a trecut prin Kotigama, Nadika și Vaiśălī. În anotimpul ploilor s-a hotărât să se stabilească în „Satul de bambuși” (Veṇugrăma). Aici s-a îmbolnăvit de dizenterie și a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Opinia mea este aceasta: e vorba de revizuire, da? Toți: (puternic) Da! Da! Farfuridi: (emoționat și asudând) Atunci, iată ce zic eu, și împreună cu mine (începe să se înece) trebuie să [sic] zică asemenea toți aceia care nu vor să cază la extremitate (se îneacă mereu), adică vreau să zic, da, ca să fie moderați... adică nu exagerațiuni!... Într-o chestiune politică... și care, de la care atârnă viitorul, prezentul și trecutul țării... să fie ori prea-prea, ori foarte foarte... (se încurcă, asudă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
striga În gura mare că de ce i-o dat numa’ doi ani. Vroia să primească și el mai mult... Care a fost prima Închisoare În care ați fost Închis? De la Cluj am fost duși În Jilava... Primeau deținuții și te cazau, și te coborau pîn’ tunelul ăla spre fort... Și erau niște linii trase pe jos, și caralii erau pe-o parte și pe alta și te Împingeau, te grăbeau din spate, iar de călcai pe linie luai cu parul peste
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
i-a trimis la Pitești... P-ăștia mai mici, care eram elevi, ne-a dus la Închisoarea Târgșor. Când ați ajuns la Târgșor? Acolo am ajuns În toamna lui ’49. Acolo a fost un regim de detenție mai ușor... Eram cazați, să spun așa, În niște camere mari, foste ateliere, cu peste o sută de paturi În fiecare cameră... Gratii nu existau... Erau niște geamuri d-ălea mari, stil atelier... Dimineața se deschidea ușa, ieșeam În curte, În mijloc era un bazin
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
foarte mult, pentru că, după aproximativ o săptămână, am fost trimiși la Țăndărei, unde era un lagăr cu circa o mie cinci sute de deținuți politici... Acolo erau niște Încăperi părăsite, unde locuiam pe niște paturi improvizate... După aceea am fost cazați pe șlepul „Gironde”, pe malu’ Dunării. Era un fel de șlep de cereale, golit, iar pă fundu’ lui erau montate paturi pă cinci rânduri. În total eram câteva sute de deținuți politici, care seara eram obligați să dormim acolo, iar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de el. Și ne ascundeam sub gard ca să nu ne vadă... Mi-era frică... Eu m-am speriet și mi-a turnat mama cositor... (râde - n.n.) Eram copchil atuncea când a venit rușii... Și au dormit noaptea acolo, că se cazau, și țin minte că tăiau oi și avea cazan și mirosea a oaie fiartă... Mergea bucătăria... Ce vă mai amintiți despre anii instaurării comunismului? Când au venit comuniștii prima oară aici, În Suraia? În ’47-’48, cam așa a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
întoarcerea spre casă, pe S.A., pentru a-mi risipi o anume îndoială. „Vasile nu glumește niciodată”, m-a asigurat el. *După concert, „nenea Jean” a ținut să facem cîțiva pași împreună. M-a însoțit pînă dincolo de Hotelul „Dumbrava”, unde era cazat, pentru a mă convinge să mă întorc la festivitatea de la Sala Ateneu, pe care tocmai o părăsisem în speranța că gestul va fi remarcat. „Nu ca să bei, ci ca «să faci față», să fii văzut.” Mi-a subliniat cît de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
două familii au fost primite la hotel Caraiman, desigur în urma unui substanțial ciubuc. Celelalte familii, după ce au stat cinci-șase ore în holul hotelului, majoritatea având copii mici, unora li s-au dat banii înapoi, iar alții mai norocoși au fost cazați la particulari, bineînțeles nelipsind ciubucul. Atât cazarea în acest hotel, cât și servirea, cantitatea și calitatea meselor au lăsat de dorit. Turiștii occidentali iau masa separat. Discuții între români și turiștii occidentali nu sunt admise. Ca în orice hotel din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pot să vă dau un alt exemplu. Eu personal întotdeauna rezolv problema cazării la particulari, dar am fost nevoit de câteva ori să-mi cumpăr bilete de odihnă la hotelurile de pe coasta Mării Negre. O singură dată am reușit să fiu cazat la un hotel din Eforie Nord. Deși aveam rezervate hotel și cameră, în urma ciubucului dat, la oficiul de cazare din Eforie Nord ni s-a repartizat un alt hotel, iar masa am luat-o la hotelul Perla, la o distanță
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și cameră, în urma ciubucului dat, la oficiul de cazare din Eforie Nord ni s-a repartizat un alt hotel, iar masa am luat-o la hotelul Perla, la o distanță de 25 de minute de hotelul în care am fost cazați. Pentru turiștii străini s-a rezervat o aripă a restaurantului care era interzisă pentru turiștii români. Pentru turiștii români, masa se servea de trei ori, oamenii fiind nevoiți să stea ore întregi la rând. Ospătarii erau foarte obraznici, mâncarea era
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și am găsit fără greutate o cameră cu 70 de lei pe zi, singur, la un particular din Mangalia, urmând să fac zilnic naveta pentru a fi împreună cu prietenii mei români veniți cu cortul la Neptun, și cu cei germani, cazați la hotelul cu același nume. Cu ocazia asta am colindat pe întreg Litoralul, sau aproape tot, în căutare de alimente. Singura alimentară în care se puteau găsi câteva mezeluri și cașcaval era cea din Neptun. În rest, aproape nimic. Doar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
venit ordin de sus ca străinii care ocupau la același hotel Neptun o cameră singuri, deși și ei o plătiseră integral, să primească câte un coleg de cameră. Asta fiindcă se produsese o încurcătură și nu mai aveau unde să cazeze un grup de turiști străini. S-a renunțat însă, fiindcă cei vizați au protestat și au amenințat că vor cere despăgubiri. A fost însă evacuat un alt hotel, unde se aflau numai români, care s-au supus în tăcere, fiindcă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mașinile turiștilor străini care au achitat zeci de dolari pentru o cameră în hotelul respectiv. Eventualele locuri de parcaj sunt ocupate de mașinile localnicilor, spre exemplu, ale constănțenilor care fac plajă la Mamaia sau de turiștii români care s-au cazat la diverși particulari. Când străinul vrea să urce în hotelul lui să se schimbe sau să-și ia ceva, nu găsește loc de parcaj și este nevoit să-și lase mașina pentru câteva minute pe vreo peluză în fața hotelului. La
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
atrage atenția că în țara lui nu și-ar fi permis să parcheze neregulamentar. Sabotorii turismului românesc probabil nu știu că în Occident nu există hotel fără parcaj pentru clienții săi și că nimeni nu parchează acolo unde nu-i cazat. Dar, în altă ordine de idei, nu pot să nu precizez că am muncit optzeci de minute, datorită calității superioare a cleiului, pentru a-mi curăța parbrizul, în timp ce timbrele și plicurile pe care am vrut să le expediez din România
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de 23 Ianuarie 1941, după încetarea focurilor să plece la o întâlnire și să aibă ghinionul să și încrucișeze drumul cu o mașină în care era Rioșeanu, cu o echipă de agenți, care, recunoscându-l l-au arestat. Toți cei cazați la Ahornalee: Vasile Iasinschi, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneață, Constantin Papanace, Constantin Stoicănescu, Traian Borobaru nu aveau regim de internați în lagăr, puteau merge oricând la Berlin, puteau să se întâlnească și să discute cu oricine vroiau. Pe data de 9
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a primit instrucțiuni în vederea atentatului, bani și promisiunea unei vieți ușoare după săvârșirea lui. Prin Șerbu s-a descoperit că toată acțiunea trebuia să fie coordonată de inspectorul de poliție, Petrovici, venit din țară în acest scop și care era cazat la un hotel din Rostock. Pe data de 5 Decembrie, Nicolae Petrașcu trimite la hotelul respectiv din Rostock o echipă formată din Nistor Chioreanu, Ionel Cristea și Secu Șerban ca să-l prindă pe Petrovici. Se pare că este același comisar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
când să îndeplinesc vreo funcție. Am emigrat din țară de 2 ori, odată în 1939 în timpul prigoanei exercitată de Armand Călinescu și Carol II și apoi în 1941. Din 1941 am stat în Germania, când am sosit acolo am fost cazat pentru o lună la Bergenbrück între Berlin și Frankfurt am Oder. În țară am venit pe 25 noiembrie 1945, cu un avion german în scopul de a organiza o acțiune de rezistență în spatele trupelor. Cu fostele partide reacționare n-am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
peretele opus reduitului se ajunge după vreo 20-30 m la un gard de lemn de cca, 3 m înălțime, care împrejmuiește o suprafață aproximativ pătrată cu latura de cinci metri, care este betonată. Aceasta este curtea de plimbare aferentă celor „cazați” în secția ultrasecretă a Jilavei. Traversând această curticică se ajunge la ușa de intrare într-un coridor lung de cca. 11 m, în care pe partea stângă sunt șase celule și un WC turcesc, în capătul opus intrării. Cândva, aici
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Detașamentele să nu fie fărămițate, ci să se întrebuințeze cel puțin 100 evrei la un loc. 2. Când evreii lucrează în orașele în care locuesc, să fie învoiți a dormi și a lua masa la casele lor. Altfel să fie cazați în barăci, vagoane, ferme sau case nelocuite. Să se interzică ca evreii să locuiască în mijlocul populației românești dela sate. 3. Aprovizionările cu alimente să se facă numai de românii ce încadrează detașamentele. Să se evite prin urmare ca evreii să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Șefi de Post și primarii respectivi și după cercetarea la fața locului [vor] aplica dispozițiunile de mai sus sau altele cele găsesc aplicabile pentru satisfacerea Ord. M.St. Major și va întocmi un proces verbal despre felul cum i-a cazat arătând că construirea de bărăci sau bordee nu este posibilă din cauza duratei scurte a lucrărei și pe cari Dnii șefi de Secț. o cunosc fiecare. Se pot da și alte dispozițiuni de Dvs., în plus de cele arătate mai sus
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
proceselor verbale ce [se] vor întocmi cum s’a arătat mai sus. Pentru șantierul Tânțari, Vlădeni Ardeal chestiunea cazării fiind arânjeată nu se va mai face, idem pentru șantierele Secției L.5. Turda pe linia C.Turzii-Tunel unde evreii sunt cazați în locuințe CFR în stații. Însă secția L.5. va da dispozițiuni evreilor să nu părăsească șantierele etc. BRAȘOV 7 NOEMBRIE 1941 ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 30.06.4, fila 259. Document nr. 42 No. 285 din 9 Novembrie 1941
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
noi cu raportul Nr. 52701 din 11 Noembrie 1941 Comand. 2 Teritorial. În prezent în acest punct prestează munca de folos obștesc un număr de 1324 evrei. Cât timpul a fost favorabil munca a mers în mod normal, evreii fiind cazați în Ferme, magazii și grajduri. Cu venirea toamnei, începându-se strângerea recoltei și aducerea vitelor la grajduri, proprietarii și locuitorii au început evacuarea evreilor din magazii și grajduri în urma cărui fapt se întâmpină greutăți de cazare, iar randamentul de muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
3 ore din după-ameaza zilei de sâmbătă se va recupera mărindu-se numărul de 9 ore lucru pe zi după caz cu încă jumătate de oră până la o oră. 3) Cazarea a) Detașamentul 3 Drumuri: Evreii din Tg. Fălești sunt cazați în două clădiri foste sinagoge bine amenajate. Cei din Ghidighici sunt cazați într’o baracă de zid cu paturi comune suprapuse și cu paie astfel că, contactul cu populațiunea românească este evitat. b) La Detașamentul 6 Drumuri în case mari
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]