1,987 matches
-
profunzime”, materializata în peste 225 lucrări de clinică și patologie chirurgicală, tehnici și aparate originale, cât și de anatomie, care l-a înscris pe Ernest Juvara între savanții lumii medicale din țară și nu numai, din moment ce UNESCO i-a sărbătorit centenarul nașterii, în 1970. Personalitatea lui Ernest Juvara va deveni obiect de reflectare în medalistica în 1934. Bănuim însă că teza de absolvire, laureata de Facultatea de medicină din Paris, i-a atras gravarea numelui pe bronzul medalistic încă de atunci
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
clasică, înălțimea reliefului sub 1 mm și combinarea suprafețelor mate cu cele lucioase{\cîte 111}. Din păcate, alături de realizările remarcabile pomenite mai sus, se practică și obiceiul copierii aversului sau reversului de la alte medalii, cum este cazul celor realizate la Centenarul Clinicii I Chirurgie, la comemorarea a 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului Vadimir Buțureanu sau la centenarul nașterii vestitului anatomist profesorul Ion Iancu. Este posibil că numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pomenite mai sus, se practică și obiceiul copierii aversului sau reversului de la alte medalii, cum este cazul celor realizate la Centenarul Clinicii I Chirurgie, la comemorarea a 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului Vadimir Buțureanu sau la centenarul nașterii vestitului anatomist profesorul Ion Iancu. Este posibil că numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori să accepte că Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Este posibil că numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori să accepte că Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea legendei, să realizeze aversul pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie sau că pentru medalia comemorării profesorului universitar doctor docent Vladimir Buțureanu să fie folosit, fără modificări, aversul aceleiași medalii. Cât privește medalia centenarului nașterii anatomistului profesor universitar Ion Iancu, pe reversul acesteia este preluat integral aversul medaliei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea legendei, să realizeze aversul pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie sau că pentru medalia comemorării profesorului universitar doctor docent Vladimir Buțureanu să fie folosit, fără modificări, aversul aceleiași medalii. Cât privește medalia centenarului nașterii anatomistului profesor universitar Ion Iancu, pe reversul acesteia este preluat integral aversul medaliei jubiliare și de protocol a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. Ț. Popa” din 1999. Credem că originalitatea medaliilor respective nu ar fi fost cu nimic
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Ț. Popa” din 1999. Credem că originalitatea medaliilor respective nu ar fi fost cu nimic afectată dacă ar fi fost gravate alte imagini ale acelorași edificii, originale deci, care adăpostesc UMF „Gr. Ț. Popa”, sau Institutul de Anatomie. Pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie se putea valorifica, cu precizarea anului 1933 în exerga, imaginea impozantului palat din incinta Spitalului „Sfanțul Spiridon” care adăpostește cele două clinici universitare de chirurgie, dar care a fost și rămâne ascuns vederii pentru marele public. Așa cum
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Anatomie Funcțională din Iași, Gr. Ț. Popa, la jubileul de 120 de ani, din 1999, s-a considerat necesar că acestea să fie consemnate și medalistic. Așa credem că s-a ajuns la asocierea clădirii Institutului de Anatomie, de pe medalia Centenarului Institutului de Medicină și Farmacie, din 1979, cu efigia savantului Grigore Ț. Popa, de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. Suntem convinși că cititorii vor înțelege că atitudinea critică față de manieră în care au fost concepute medaliile profesorilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Adomnicăi, Prof. Dr. Mircea Chiriac, Prof. Dr. Gheorghe Frasin. Memoria marelui anatomist Ion Iancu a fost cinstită și prin editarea unei medalii, inițiată de o fundație bârlădeana care ține neapărat să fie remarcată în legenda aversului (fig. 121 av), la centenarul nașterii, în anul 2002. Medalia după cum lesne se poate observa și după cum am arătat și mai sus, copie tacit de pe o altă medalie, imaginea reversului (fig. 121rv) CONSTANTIN I. PARHON Din 1912, cănd prin concurs ocupa postul de profesor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe marele savant pe avers (fig. 123av), în profil orientat jumătate stânga, având în partea de sus inscripția semicirculara PROFESORUL C. I. PARHON, continuată arcuit dedesubt cu anii 1874-1969, între două puncte. Pe revers (fig. 123rv) medalia are doar inscripții - CENTENAR C. I. PARHON (arcuita, în partea de sus) OMAGIUL ELEVILOR ȘI COLABORATORILOR (în parte de jos). În mijloc, pe patru rânduri 1874-1974 / FONDATORUL / ENDOCRINOLOGIEI / ROMÂNEȘTI. Sub inscripția din mijloc sunt plasate două ramuri de laur stilizate, dispuse simetric și legate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
două ramuri de laur stilizate, dispuse simetric și legate la mijloc cu inel. Aceasta medalie, comandata după model conceput și aprobat de oameni străini domeniului, are drept caracteristică repetarea inutilă a unor elemente și mesaje în inscripții abundente (două inscripții - CENTENAR C.I.PARHON și anii 1874/1974-oferă, din nefericire, aceeași informație, iar un alt element-anul nasterii-desi în contexte diferite, se repetă inutil). Menționam, de asemenea, ca simbolul, desi ușor decriptabil, a devenit banal de o prea deasa folosire. Am putea concluziona
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medaliilor acestora (dr. Cantacuzino, dr. Slătineanu, dr. Ciucă, dr. Condrea). Fiind originar din Săvenii Botosanilor, doctorul Mihai Ciucă a fost imortalizat în bronzul medalistic și de cei din mijlocul cărora plecase - prin secția Botoșani a S.N.R., în anul 1983, la centenarul nașterii. Aversul (fig. 125av) prezintă chipul doctorului Ciucă, cu privirea orientată jumătate dreapta, cu puțin bust, purtând haină, cămașă și lavalieră. Chipul savantului, dominat de o chelie pronunțată, maxilare puternice, ochelari și o mustață îngustă, care-i accentuează și mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
o mustață îngustă, care-i accentuează și mai mult linia gurii, iese în partea superioară din cercul ce încadrează zona centrală a aversului, sugerându-ne o personalitate puternică, definită de voință și perseverența. Între cerc și marginea medaliei este inscripția CENTENARUL NAȘTERII DR.MIHAI CIUCĂ 1883-1983 SĂVENI. În dreapta efigiei este simbolul medicinei (cupă încolăcita de șarpe). Pe revers (fig. 125rv), o bandă circulară cu inscripția EXPOZIȚIA FILATELICA ȘI NUMISMATICA „MEDICINĂ 83” SĂVENI, încadrează inscripția pe trei rânduri CASĂ MUZEU / DR.MIHAI
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a onorat cu numele medicului, profesorului, scriitorului și publicistului Gr. Ț. Popa, pe care l-a acordat Universității de Medicină și Farmacie, realizând și o medalie a instituției respective, la împlinirea a 120 de ani de existență, în 1999. La Centenarul nașterii lui Gr. Ț. Popa, inițiativa imortalizării chipului în medalii a aparținut, cum spuneam, universității bucureștene. Medalia (bronz, 60 mm) impresionează prin simplitate (chipul clasic al personalității, inscripții adecvate pe revers și simbolul solidității, al forței - frunză de stejar). Pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
inscripției OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” sub forma nimbului este continuată sub motivul ornamental cu BUCUREȘTI - 1992. În câmpul central, este plasată inscripția pe cinci rânduri încadrată, sus și jos, de câte o stea cu șapte raze: CENTENARUL / MARELUI ANATOMIST / PROFESORUL / GR.T.POPA / 1892 - 1948. A doua medalie (bronz, 60 mm), cea din 1997, este realizată din inițiativa Societății Medicilor Scriitori și Publiciști și este opera gravorului Monetăriei Statului, Maximillian Fetiță. Aversul (fig. 129av) prezintă imaginea bustului sculptat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lipsită de originalitate. Medalia această reia atât imaginea aversului, cât și pe cea a reversului de pe alte medalii, chipul lui Gr. Ț. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști, din 1997 și fațadă clădirii Institutului de Anatomie, de pe medalia centenarului U.M.F., din 1979. Acest fapt credem că nu exclude medalia respectivă din categoria realizărilor care onorează personalitatea lui Gr. Ț. Popa. Credem, în același timp, că abia acum s-au găsit imagini mai sugestive pentru emblemă Universității de Medicină și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Monetăria Statului, nr. 2, sept. 2009, pag. 4;} {\footnote 112 Ionel Maftei, op. cît, vol. 2, pag. 276;} {\footnote 113. Idem, vol. 1, pag. 291;} {\footnote 114. Const. Ostap, ,,Nebănuitele trepte ale unor internatisti” în, Liceul internat "Costache Negruzzi", Iași, centenar, 1895-1995, p. 295;} {\footnote 115. Op. cît., vol. VII, pag .50-51;} {\footnote 116. G. Călinescu, Istoria literaturii române (compendiu), Editura pentru literatură, 1968, pag. 383;} {\footnote 117. Ibid;} {\footnote 118. C. Romanescu, op. cît., pag. 120 ;} {\footnote 119. Ionel Maftei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mai păstrează și astăzi arborii și arbuștii din parcul aflat între vechea clădire a universității, cantina studențească și căminele studențești de pe Bd. Copou și o mică seră "turn" în care se cultivau palmieri și bananieri. În 1960 cu ocazia sărbătoririi centenarului Universității s-a prezentat situația Grădinii Botanice și s-a ajuns la concluzia că nu mai corespunde cerințelor învățământului, și în 1963 s-a ales ca teren de amplasare a unei noi grădini botanice în Dealul Copoului pe str. Dumbrava
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în această zonă a Clădirii Parlamentului European. Parcul Expozițional Heysel a fost înființat în scopul găzduirii Expoziției Internaționale din 1935 și apoi a celei din 1958. Una din clădirile care a mai rămas de la Târgul Internațional din 1935 este Palatul Centenarului, însă structura cea mai interesantă din acest parc este Atomium. Este un impresionant monument înălțat în 1958, cu o înălțime de 102m, format din 9 sfere legate între ele, cu diametrul de 18m fiecare, reprezentând un atom de fier mărit
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
obiective din Bruxelles, cu aproximativ 300.000 vizitatori pe an, ce aduc venituri de peste 3 milioane Euro pe an. În acest parc se găsește și Stadionul King Baudoin (numit Stadionul Heysel sau Stadionul Jubileului, la deschidere), inaugurat în anul sărbătoririi centenarului Belgiei (1930), în prezența regelui Leopold. Stadionul are o capacitate de 70.000 locuri. Palatul Regal din Bruxelles Primăria din Bruxelles Parcul Bruxelles este cel mai mare parc din Bruxelles, înconjurat de clădiri faimoase între care: Palatul Regal din Bruxelles
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
refăcut În ultimii ani (Ă). Nu e Încă o cercetare propriu-zisă ideologică (Ă). Opera lui Eminescu este culeasă În vreo mie de șpalturi cu o cheltuială notabilă din partea EPLA, paginată În bună parte. Cred că anul care duce la Împlinirea centenarului lui M.Eminescu, membru al Academiei RPR, va grăbi și scoaterea la iveală a muncii academicienilor progresiști din generațiile următoare lui”. Ion Vitner. „Exegeza eminesciană de după Gherea suferă În cea mai mare parte de un viciu fundamental: stă pe cap
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mihu Dragomir. - Pe malul Adriaticei; - nr. 162, 11 nov.: Aurel Ciurunga. - Tovarășa Floarea lucrează la două războaie; - nr. 163, 18 nov.: D.Corbea. - Balada celor patru mineri; Paul Vasilescu. - Am crescut-o În inima noastră; G. Mărgărit. - Cântec pentru Întâmpinarea centenarului Eminescu; - În nr. 164, 2 nov.: Petre Solomon. - Primul acoperiș; A.E. Baconsky. - La frasinii de la răscruce; - În nr. 165, 2 dec: A.Ciurunga. - Casa Scânteii; - În nr. 167, 168, 20dec: A.Ciurunga. - Șaptezeci de ani; - În nr. 169, 30
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sănătoasă Între scriitori și Între artiști, trebuie stârpit spiritul nefast de cerc Îngust care mai dăinuie pe alocuri, trebuie Întărit simțul de răspundere personală și colctivâ pentru construirea unei noi arte și literaturi”. * Aniversărilor pomenite În articolul lui M. Beniuc: centenarul nașterii lui Mihai Eminescu și A. Toma la 75 de ani, li se dau importanța și interpretarea specifică. Mihai Eminescu, de pildă, este scos din sfera „infamiilor ciocoiești ale lui Titu Maiorescu” și trecut „În conștiința clasei muncitoare” În lumina
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ai muncii din țara noastră. Nu era oare Traian Demetrescu exponentul lor atunci când la auzul tristei știri Îi Închină, cu Înfrigurare, poezia: Lui Eminescu În care exprimă adânca durere a acelora care l-au iubit cu sinceritate? (Ă). Sărbătorile aniversării centenarului nașterii lui Eminescu nu sunt astfel decât Încoronarea unei vechi tradiții a mișcării muncitorești. Acțiunea largă de lămurire a operei sale și de răspândire În masă a tot ce este deosebit de valoros În opera sa, imnurile străbătute de căldura dragostei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
articole: Eminescu publicist de Nestor Ignat și Elemente realiste În proza lui Eminescu de Horia Bratu precum și editorialul revistei din care aflăm că un Comitet Național dirijează și popularizează În Întreaga țară „chipul real al lui Eminescu: „Noi sărbătorim astăzi centenarul nașterii marelui poet Mihai Eminescu, căruia burghezia și moșierimea românească i-au sugrumat existența, l-au condamnat la un calvar de umilințe Îngrozitoare, l-au lăsat să moară, ca alți zeci și zeci de poeți. În Republica Populară Română se
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
după canonul ideologic, opera lui Eminescu - devenită și ea «armă de luptă» - bate recordurile editoriale, dovedind, scrie Horia Bratu 7 că numai clasa muncitoare poate și are interesul să prețuiască la justa lor valoare creațiile trecutului; dar și amploarea aniversării centenarului lui Mihai Eminescu - expresie a prețuirii culturii naționale de către masele populare - studiile apărute În Scânteia, Lupta de clasă, Viața românească, Contemporanul, Flacăra cu această ocazie, apariția unei serii Întregi de ediții ale clasicilor noștri În Editura Pentru Literatură și Artă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]