1,960 matches
-
care ei n-au nici o competență reală. Inclusiv în cea politică. Există în același timp și conștiințe literare riguroase, de mare responsabilitate civică și morală, implicate profund în viața societății. Acestea au dreptul și chiar datoria să se pronunțe, să cenzureze, să critice, oricât de sever, viață politică a epocii lor și sub toate aspectele sale. Opun butadelor de pur efect literar ale lui Paul Valăry, reacția mult mai gravă a lui Thomas Mann, între alții. Și unii și alții, în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
compoziție, precum și o anume lipsă de consistență, pe care n-o compensează efortul de analiză psihologică. Domeniul în care C. are mai multă personalitate va fi cel al criticii, distingându-se și aici o perioadă de maturizare, în virtutea căreia el cenzurează literatura provincială, cu excesul ei de entuziasm și patos tineresc; se situează, astfel, pe o poziție contrară celei susținute cu ani în urmă, schimbare datorată, probabil, experienței literare acumulate. Câștigând în echilibru și luciditate, spiritul critic al lui C. dobândește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
În 1946 o adună în vederea publicării. Manuscrisul este acceptat de Fundațiile Regale în același an, dar editura este desființată în 1947 și cartea nu mai apare. Lirica lui O. conturează figura unui spirit însetat de puritate și de absolut, însă cenzurat de luciditate și de o conștiință ironică secundă. Poetul e un fantast condamnat la starea de veghe și la recunoașterea diferenței dintre aspirație și realizare/realitate: un inadaptabil romantic, marcat de experiența umană și artistică specifică „generației pierdute”, a războiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
și Structura nopții (1979), conduc spre un paradox remarcat de I. Negoițescu: senzorialul se blochează în noțional, iar trăirile pe care eul liric le etalează rămân captive în crusta conceptelor. Desprinderea se realizează odată cu Blindajul final (1981), unde poeta abolește cenzura estetizantă și eliberează viziunile dictate sub imperiul traumei. Pe aceeași linie neoexpresionistă, de confesiune deturnată în pansexualism și tanatic, se desfășoară și lirismul din Var (1989), Parcul (1991) și Cocoșul s-a ascuns în tăietură (1996), pentru ca Fugi postmoderne (2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
confesiune discretă și memorie cald învăluitoare, căci „dragostea-i uciderea desăvârșită”, „vis și mărginire amânată” (Adânc să credem în durată). Lirismul e inundat de culorile anotimpurilor, de ploile toamnei îndeosebi, sau e marcat de obsesia griului ori a albului, totul cenzurat de conștiința trecerii clipei: „Și ziua, și ora, și toamna mă doare, / Și ziua e plânsă și ora e mare, / Și toamnă-i în toate, în trup înserare, / Și ziua e miercuri și ora e miercuri, / Și peste rotirea a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
începe prin a servi propaganda oficială, devine indezirabil fiindcă refuzul său de a face compromisuri „sfârșește într-un vag criticism social, relativizat și filmic prin pastișa anilor ’60, deciși de Antonioni, Bergman și Godard” (Marian Popa). Majoritatea filmelor îi sunt cenzurate sau interzise de autoritățile comuniste și vor fi proiectate mult mai târziu în România sau în Israel. În 1987 pleacă împreună cu familia în Israel și se stabilește la Nazaret Illit, unde rămâne tot restul vieții. Debutează editorial cu volumul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
proiect de lege "referitor la organizarea puterilor publice" și nu la articolul 89, referitor la revizuire. El întîlnește ostilitatea juriștilor și a tuturor partidelor în afară de UNR. De Gaulle începe lupta împotriva "fostelor partide", care denunță "puterea personală". Guvernul Pompidou este cenzurat la 5 octombrie de Adunare, pe care de Gaulle o dizolvă. Rînd pe rînd, referendumul din 28 octombrie și alegerile legislative din 18 și 25 noiembrie decid viitorul instituțiilor celei de-V-a Republici. Da obține 61,76% din voturile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
convingeți că avem dreptate. M-am întrebat ce fac oamenii aceștia aici și mi-am răspuns tot eu, probabil că tov. sovietici au aici anumite interese și anumite lucruri pe care noi nu trebuie să le cunoaștem. Probabil că ne cenzurează pe noi, de aceea au nevoie de acest aparat aici, pentru că nouă nu ne-a fost de nici un ajutor și nici nu ne putea fi. În convorbirea cu tov. Semiceastnâi, referindu-se la numărul oamenilor, el a spus că va
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de vest, intrarea �n r? zboi a Statelor Unite nu putea surveni �ntr? un moment mai potrivit. �ntre timp, soldă? ilor francezi le ajunsese cu? ițul la os. Au ap? rut revolte ? i insubordon? ri. Iorga era bine informat, pentru c? cenzură rom�n? �i trimitea fiecare exemplar al ziarelor Danemarcei ? i Olandei neutre. �n prim? vara aceasta, Iorga a scris un articol intitulat Cum se fac ? i se desfac imperiile. �n care �? i exprimă credin? a c? toate imperiile au un caracter trec? tor, inclusiv
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tot timpul ? tîrî din Rom�nia ocupat? despre depravarea ? i demoralizarea general? ? i despre jaful la care o supuneau germanii ? i austro? ungarii. �ncep�nd cu aprilie 1918, la cererea Puterilor centrale, a fost instituit la Ia? i un serviciu de cenzur? pentru presa rom�neasc?. Multe din articolele lui Iorga ap? reau cenzurate, cu mari spa? îi albe. Reu? ea s? eludeze cenzură scriind alegorii istorice referitoare la evenimentele contemporane 117. Mai importante s�nt c�teva lucr? ri ale lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i tot mai dispre? uitoare. R? dulescu �? i amintea c�ț de m�r? av fusese el persecutat de Iorga, el, s? rmanul, care se �ntorsese �n 1939 de la Berlin ? i??i exprimase entuziasmul fă?? de nazism! Iorga �l batjocorise ? i asmu? ise asupra lui cenzură brutal?! �23. Cel? lalt jurnalist cuzist, I.�P. Prundeni, a f? cut ? i mai mult. Iorga a ripostat, amintindu? le acestor oameni de articolele pe care le scriseser? mai �nainte. �Dl. I.�P. Prundeni este un om al convingerilor�, scria el. �i amintea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prerogative regale. Constitu? ia putea fi suspendat? par? ial sau �n totalitate de c? tre suveran. Politics and Political Parties în România, Londra, 1936, p. 9. Drept urmare, Rom�nia a cunoscut mai multe perioade de instituire a Legii măr? iale, cenzur? ? i brutalitate poli? ieneasc? 3 Recent, un v? r de-al autorului, mai mare dec�ț el cu doisprezece ani, �? i amintea cum copiii unguri ? i evrei se adunau (�n perioadă interbelic?) �n p? dure că s? se joace. Copiii ace? tia spuneau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Abordare: acceptați-i întreaga contribuție și stimulați-l tot timpul; 3. Tipul „știe tot” („maimuța”): convins mereu că are dreptate, nu suportă opoziția, contrazicând tot timpul fără argumente solide. Abordare: faceți în așa fel ca grupul în ansamblu să-i cenzureze și să-i modereze opiniile/teoriile; 4. tipul vorbăreț („broasca”): vorbește tot timpul, dar spune puține, bate apa-n piuă. Abordare: întrerupeți-l cu tact, limitați-i politicos timpul de vorbit; 5. tipul timid („căprioara”): retras, temător de discuțiile în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
orice nouă tehnologie internet apărută are și efectenegative (vezi Malița, 2006a; Grosseck, 2006) sau, altfel spus, folosirea sa implică anumite riscuri. Dintre acestea, considerăm că aspectul negativ cel mai important este cel referitor la conținutul postat în bloguri, ce, nefiind cenzurat, poate fidemulte ori reprobabil, îndemnând chiar la acțiuni teroriste sau care promovează traficul de arme ori de persoane etc. Totuși, dincolo de polemicile pro sau contra iscate în jurul blogurilor, cu toții trebuie să recunoaștem potențialul lor în cadrul procesului educațional. Blogurile educaționale sau
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Abordare: acceptați-i întreaga contribuție și stimulați-l tot timpul; 3. Tipul „știe tot” („maimuța”): convins mereu că are dreptate, nu suportă opoziția, contrazicând tot timpul fără argumente solide. Abordare: faceți în așa fel ca grupul în ansamblu să-i cenzureze și să-i modereze opiniile/teoriile; 4. tipul vorbăreț („broasca”): vorbește tot timpul, dar spune puține, bate apa-n piuă. Abordare: întrerupeți-l cu tact, limitați-i politicos timpul de vorbit; 5. tipul timid („căprioara”): retras, temător de discuțiile în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
orice nouă tehnologie internet apărută are și efectenegative (vezi Malița, 2006a; Grosseck, 2006) sau, altfel spus, folosirea sa implică anumite riscuri. Dintre acestea, considerăm că aspectul negativ cel mai important este cel referitor la conținutul postat în bloguri, ce, nefiind cenzurat, poate fidemulte ori reprobabil, îndemnând chiar la acțiuni teroriste sau care promovează traficul de arme ori de persoane etc. Totuși, dincolo de polemicile pro sau contra iscate în jurul blogurilor, cu toții trebuie să recunoaștem potențialul lor în cadrul procesului educațional. Blogurile educaționale sau
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
apud Vekolka, 2004), care destabilizează capacitatea adaptativă a specialistului, favorizând astfel producerea burnout-ului. Conform autorităților domeniului, burnout-ul este un fenomen procesual, care implică cinci secvențe distincte (Fekete, apud Vekolka, 2004): debutul, când specialistul învestește un entuziasm debordant și nu-și cenzurează deloc identificarea sa cu bolnavul; urmează perioada de stagnare; apoi etapa frustrării, când se îndoiește de însăși valoarea profesiei și a competenței sale în domeniu; faza apatiei, care se traduce prin reducerea evidentă a contactelor cu pacienții și restul colegilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mistificare oficială erai părtaș cotidian. Familia a suferit însă modificări importante în acea perioadă. Responsabilitățile majore, cum ar fi creșterea și educarea copiilor, asigurarea existenței și a securității membrilor, erau preluate tot mai mult de către stat (Kogan, 2001). Părinții se cenzurau acasă pentru a nu se exprima deschis în prezența copiilor, de teamă că aceștia, fără să înțeleagă, să „trădeze”la grădiniță sau la școală criticile pe care părinții le proferau la adresa sistemului. Uneori, apartenența la o anumită familie 2 era
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
450 din Codul de procedură penală. Așa fiind, chiar dacă în luarea deciziei cu privire la liberarea condiționată sau după caz, de revocare a acesteia, instanța de judecată este sesizată și primește informații de la autorități administrative, aceasta are dreptul și obligația de a cenzura aceste informații, fie ca urmare a sesizărilor formulate de părțile interesate, fie în virtutea rolului său activ. Dintr-o altă perspectivă, trebuie subliniat că soluția instanței, prin care aceasta se pronunță asupra unei propuneri sau cereri de liberare condiționată, este întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dintre acestea s-ar putea afla în conflict. Acest lucru înseamn] c] ar fi imposibil s] respecți un drept f]r] a inc]lca un altul. De exemplu, dreptul unui autor de a publica ceea ce dorește f]r] a fi cenzurat ar putea intra în conflict cu dreptul susținut de un grup religios de a nu fi ofensat cu privire la convingerile sale profunde. Sau, într-un alt exemplu, un polițist poate rechiziționa o mașin] privat] pentru a urm]ri un criminal. Dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o fraz] celebr], a respins, de asemenea, și drepturile naturale categorice, considerându-le „nonsensuri pe picioroange”. Este important s] ne amintim ins] c] reprimarea unor asemenea drepturi fundamentale precum dreptul la exprimare, dreptul de asociere, dreptul la a nu fi cenzurat și dreptul la un proces corect a p]rut, în mod frecvent - pentru așa-zișii reformatori sociali și politici - un pas esențial pe drumul spre noul mileniu. Acest lucru ar furniza o justificare utilitarist] a drepturilor, dar sub lumina capacit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
el ca frecvențe relative (1994 = 100 %) În planul evoluției tehnologiilor (mai ales în sfera comunicațională), schimbările sunt cel puțin la fel de mari ca acelea descrise până aici, dacă nu chiar mai radicale. Dacă înainte, așa cum am văzut, libertatea de exprimare era cenzurată și consumul de informație se făcea pe canale limitate 32, după Revoluție se deschide calea unei adevărate explozii comunicaționale și informaționale (Tabel 5). Se dezvoltă exponențial telefonia mobilă (numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă, măsurat prin numărul de cartele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
revoluție să vină la putere cei care au profitat de coșmarul comunist, care au trăit, foarte bine, Nea Matei, și care la o siestă mai semnau cîte o sentință două la zeci și zeci de ani de închisoare, care au cenzurat pînă și ce spunea omul în vis întreabă-l pe tata -, care i-au silit pe oameni la prostituție, la fals, la umilință și delincvență? E drept? Matei: Asta înseamnă la tine pe scurt...? Octav: Foarte pe scurt. Matei: Bine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
comunistă, București, Editura Tritonic, 2005). Înainte, suntem În spațiul În care, după criteriul sugerat, cuplul somație socială - răspuns sociologic nu poate funcționa senin În orizontul societății. Când, altminteri spus, selecția temelor și polimorfismul abordărilor sunt mai mult sau mai puțin cenzurate de instanța politică. Din acest punct de vedere, decembrie 1989 a adus pentru sociologia românească o relativă reintrare firească În normalitatea raportului mai sus amintit. Criteriile de evaluare trebuie deci adecvate În consecință. Așa cum istoria sociologiei românești postbelice - atunci când aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o disidență sociologică activă și manifestă În cadrul sistemului comunist, care să semnifice o ruptură oficială și efectivă cu ideologia marxistă. Cei care au reușit să iasă din cadrele marxismului au fost transfugii politici În Vest ce au devenit indezirabili și cenzurați În țară. Totuși, o anumită opoziție a Început să se resimtă, cu surdină, pe măsură ce iluziile reformiste ale sociologilor se destrămau În contact cu rezistența sistemului la umanizarea relațiilor sociale, la democratizare, la creșterea calității vieții etc. Se pot identifica câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]