2,944 matches
-
deja descrisă. Printre cele mai interesante obiecte de podoabă se numără pandantivele din argint de la cercei și cercelul de bronz, din L4 și L5 de la Dodești, care aduc în unele privințe cu câteva dintre piesele tezaurului de la Răducăneni - Iași, precum și cercelul bizantin din argint găsit la Dumeștii Vechi, ce are analogii la Păcuiul lui Soare. De asemenea, în aceiași categorie sunt incluse inelele din bronz, descoperite la Dodești și Negrești, ambele similare, nu doar în privința modului de realizare sau al metalului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
atribuit celor cu conținut feminin (23) și mai puțin la cele cu oseminte masculine (7). Fuseseră depuse vase ceramice, modelate la mână și la roată, decorate cu linii orizontale sau vălurite, arme (cuțite, pumnale, vârfuri de săgeți), obiecte de podoabă (cercei, inele de metal sau din os, brățări, pandantive din bronz, aramă și argint, mărgele din piatră ori din sticlă multicoloră) și vestimentare (catarame și nasturi globulari). Obiectele casnice (amnare, cute, ace, cârlige, fusaiole) încheie gama diversității inventarului funerar din cimitirul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
doar 35 de ani (femei). Inventarul funerar, prezent în numai 22 de morminte, conținea ceramică, modelată la roată (ornamentată cu linii incizate orizontale și vălurite, unele cu ștampile în relief pe fund, ca niște mărci de olar), obiecte de podoabă (cercei de tâmplă, inele, brățări, pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice (cuțite, amnare), care a determinat o încadrare cronologică a necropolei în intervalul secolelor X-XII. Dispoziția planimetrică a mormintelor de înhumație, grupate în latura nordică, față de cele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trei potcoave și o șa), armele (șapte vârfuri de săgeți, trei cuțite și un vârf de lance), dar și accesoriile vestimentare (patru catarame, o limbă de curea și patru aplice) sau de podoabă (cinci pandantive globulare și patru verigi de la cercei de tâmplă). Pe lângă aceste piese s-au mai găsit și obiecte diverse, necesare efectuării diferitelor operațiuni zilnice: un amnar, un nucleu de silex, un cazan de aramă, fragmente din os sau din metal, ultimele din componența arcurilor și a unei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lut, creuzete, tipare, lingouri) denotă interesul localnicilor pentru metalurgie. Dintre tipare, unul era pentru turnat sfere din lut, două pentru metale (Dodești) și unul de turnat podoabe (Gura Idrici). Unele dintre exemplarele amintite dezvăluie posibilitatea producerii anumitor obiecte de podoabă (cercei), pe plan local. În cadrul activităților casnice, specificăm torsul și țesutul, îndeletniciri dovedite printr-o serie de obiecte, precum fusaiole, din vertebre de pește sau lut (Dodești, Drăgești, Valea Mare, Cociu-Motoșeni, Gura Idrici, Oncești, Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca, Negrești, Simila-Zorleni) și greutăți
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
așezări s-au găsit mai multe cuptoare speciale de topit (Dodești, Gura Idrici, Bârlad-Prodana) și câteva tipare, cu forme diferite de prelucrare, îndeosebi pentru piese de port, majoritatea acestor artefacte veneau din Bizanț, iar multe obiecte de podoabă și vestimentație (cercei, inele, brățări, pandantive, mărgele, aplice, butoni, catarame, fibule), împreună cu piese creștine (cruci) au fost preluate de către membrii comunităților vechi românești. Alături de piesele menționate, au pătruns în arealul amintit și obiecte uzuale, de regulă unelte din fier, necesare activităților casnice, agricole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bizantine, ultimele având ponderea mai ridicată. În consecință, trebuie menționate piesele de factură bizantină (referințele bibliografice se găsesc în textul capitolelor III-IV), a căror varietate tipologică și materială impune o selecție și, totodată, o dispunere pe categorii: Obiecte de podoabă: cercel de tip bizantin din argint, lucrat în tehnica filigranării (Dumești - Vaslui); inele din bronz cu chaton circular, uneori decorat (Oncești - Bacău și Negrești - Vaslui); brățări fragmentare din sticlă (Dodești - Vaslui); mărgele din chihlimbar și calcedoniu de la Chircești-Miclești, Vaslui; pandantive: unul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mărgele din chihlimbar și calcedoniu de la Chircești-Miclești, Vaslui; pandantive: unul cordiform, din metal alb (posibil argint), de la Dănești - Vaslui, altul este decorat cu puncte și linii, fiind o piesă de harnașament (Rateșul Cuzei - Vaslui), câteva de tip clopoței, fiind aplicate cerceilor de tâmplă (Bârlad-Parc, Vaslui) și un exemplar foliform, decorat cu puncte, descoperit la Brăhășești - Galați. Obiecte de vestimentație: aplice din argint găsite la Bârlad-Parc, Dodești și Dănești (Vaslui); buton fragmentar din argint, de la Dodești (Vaslui); catarame din bronz și argint
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județul Vaslui a) Marginea de nord-est a satului: la aproximativ 300-400m, pe pantele unui deal din apropiere, s-a identificat o așezare din inventarul căreia provin mai multe fragmente ceramice lucrate la roată, precum și două obiecte de factură bizantină: un cercel din argint și o cană cu toartă și burlui, de culoare cărămizie, decorată cu benzi incizate în val. Întreg materialul este datat în secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1970. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (cercel argint
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un cercel din argint și o cană cu toartă și burlui, de culoare cărămizie, decorată cu benzi incizate în val. Întreg materialul este datat în secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1970. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (cercel argint - nr. inv. 2517; cană cu burlui - nr. inv. 2514). Bibliografie: Teodor 1965, p. 329, nota 26; Teodor 1970a, p. 114-115 (fig. 7/2); Coman 1980c, p. 125, 361 (fig. 151/8), 369 (fig.159/7); Teodor 1997c, p. 85
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secționată, datorită unor lucrări administrative, dezvăluind prezența unui mormânt de înhumație. Defunctul era așezat pe spate, pe o împletitură de nuiele și avea ca inventar cinci pandantive, de tip „zurgălăi”, din bronz, cu decoruri geometrice și două verigi simple de cercei. Aceste obiecte au permis datarea mormântului în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei, 1960. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (pandantive-clopoței din bronz - nr. inv. 1486, 1487, 1488, 1489, 1490). Bibliografie: Teodor 1968, p. 236-237; Spinei 1974, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rochie lungă, de seară, cîte o despuiată, așezîndu-i la bretea o crizantemă; dintr-o fîță, aproape că făcea o zeiță. Altora, mult prea dezinvolte, cu buricul gol, le trăgea, dintr-o mișcare, cîte un tricou ce acoperea pîntecul, le scotea cerceii din nas, sîrmele din buze, din limbă, nu aveau decît să le poarte mai departe pe cele Înfipte În vulve; Thomas reinventa imaginea femeii. Se Întreba dacă nu Începea, ca o pedeapsă, să se smintească ori dacă nu cumva Îl
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cola, las' că nu ești dumneata prost, nu te văz eu? (Stănică făcu iar cu ochiul lui Felix, căruia îi ardeau obrajii de ciudă.) Dar ce are Otilia aici? (Stănică îi scotocea acum prin sertare.) Ce de inele, ce de cercei, batiste fine, fleacuri scumpe, Pascalopol să trăiască... Cu Otilia, dacă ai bani, bine, dacă nu, te plantează. (Stănică începu să coboare scările, condus strâns de Felix, care se temea să nu ia ceva din casă; ajunși în odaia cu masa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
șuturi în fund continua să primească de la viață. În ziua aceasta de 18 aprilie, când a reperat-o pe Nora, încremenită în fața magazinului "Romarta Copiilor", purta părul lung. Era deja moda zulufilor și a șuvițelor, iar dacă aveai și-un cercel puteai să înnebunești o femeie. Dacă nu era o femeie, puteai să te mulțumești și c-o puștoaică. Puștoaica stătea într-o stație și aștepta. Trecuse și ea pe acolo să se sinucidă. Era o dimineață plicticoasă de primăvară, dintr-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lui Pinky, își arăta dinții. Ce dracu putea întrezări asta acolo, când de doftoricit, de la o anumită vârstă, era clar că o doamnă atât de cochetă își doftoricește duzini de proteze, în orice seară? Se uită mai atent. Își schimbase cerceii. Fardul, pudra, rimelul erau dispuse pe alte trasee. Mda. Ei, dacă își schimbase cerceii... Atunci nu putuse rata ca și pe creștet să-și anine o coroniță absurdă, un belciug mai lărguț, 238 DANIEL BĂNULESCU Fermecătoarele surori Stamatescu își petreceau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de la o anumită vârstă, era clar că o doamnă atât de cochetă își doftoricește duzini de proteze, în orice seară? Se uită mai atent. Își schimbase cerceii. Fardul, pudra, rimelul erau dispuse pe alte trasee. Mda. Ei, dacă își schimbase cerceii... Atunci nu putuse rata ca și pe creștet să-și anine o coroniță absurdă, un belciug mai lărguț, 238 DANIEL BĂNULESCU Fermecătoarele surori Stamatescu își petreceau acum vremea, împingîndu-se, cu palmele desfăcute, în tăblia mesei de mahon și încercînd figura
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tablă ruginite, scufundate în clisa vânătă. Peste capul lor trecură muștele, o pânză de bîzani, albaștri și grași cât greierii. Aerul suna sub lamele aripilor. 50 - Cu suriul știi să dai? mai întrebă Stăpânul cu glas răgușit, și o clipă cercelul de argint, legat cu ață roșie de ureche, sclipi în lumina focului. Avea niște ochi mohorîți'și blânzi, mai negri și mai adânci. Era spătos și pe obrazul muncit, stflcit în bătăi, nu se citea nimic. Mișca greu palmele mari
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu pânză pentru neveste și ibovnice. Se jucau cu miile. Totdeauna veseli, umpleau prăvălia, glumind cu Stere. Alde Cristu, ăl mai pișicher, un hoțoman și jumătate, clipea din ochii săi mici, se scărpina după urechea găurită de care atârna un cercel de argint și-i spunea: - Merge? Merge? - Eh, răspundea în doi peri negustorul. - Fie vorba între patru ochi: dacă noi nu ne-om mai pricopsi: lăptarii, popii și cârciumarii, că trăim din botezuri... Și râdea cu gura până la urechi. Cârciumarul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și gura muierii - ananas. Ardea toată, și lui nu-i mai venea să plece. Îl chemau treburile la București, dar tot au mai zăbovit. Căruțașii râdeau cu înțeles, i-a cinstit, a dat fuga până în târg, i-a cumpărat femeii cercei, a stat iar lângă ea. Mirosea altfel străina, parcă-i bătea sângele mai repede sub piele. O săptămână s-au iubit și când au început ploile au coborât drumurile Piteștiului. Voica mersese până la bariera Drăgășanilor în căruța lui. Pe față
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Eu, Gheorghe. -Ce-i? - M-a trimis Paraschiv... 310 Cum s-a mai bucurat sufletul ei, dar nu s-a arătat. - Și dacă? - Zice că să-l lași pe Bozoncea, c-a auzit că-l iei cu cununie... Gagica își scutură cerceii și părul negru. - Și ce să fac? v - Să vii cu mine. Altfel, te fură și-o să fie rău de tine... Cum ar fi plecat cu ăl bătrân, dar carnea ei nu uitase bătaia. Și, apoi, de unde știa ea care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cot la cot cu băieții de-i ajutau, a lor era lumea! Prin fața prăvăliei, treceau fetele. Măscilite, date cu roșu, parfumate cu odicolon. Mergeau la baluri în Grivița sau la Tarapana. Erau îmbrăcate cu ce aveau mai bun. Își puneau cercei în urechi și mărgele la gât. Voiau să placă bărbaților. Salahorii strigau după ele din ușa prăvăliei, cu țoiurile în mînă: - Un' te duci, fă? - Mă urîto, dă-te alături, hai de cinstește-un rachiu cu noi! - Firo, vezi că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fără tine!" Atunci, latră", îi spuneam. Și lătra. Cumsecade om! Avea trei fetițe și-o balabustă de nevastă, nu intra pe ușă. Fugea de-acasă și venea la mine. Ce nu-mi aducea? Bomboane, prăjituri, îmi făcea rochii! Am niște cercei de la el, numai să vi-i arăt! O minune! A dat cinci mii de lei pe ei, atunci în timpurile alea. Erau bani! La mine-n casă a murit. În brațele mele. Suferea de inimă. Am chemat nevasta, era o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
căruțele. Le-a strigat oamenilor să-I aștepte în marginea orașului. Voica se oprise încurcată în fața cârciumarului. - E-adevărat? a întrebat-o el. Femeia privea încurcată în pământ. Avea la gât salba cumpărată de el și în urechi îi jucau cerceii de argint. - Pleci la Cepari? - Da, plec, a îngînat femeia cu sfială. - De ce nu m-ai așteptat? a mai întrebat Stere cu teamă și furie în glas. După un răstimp, Voica a ridicat ochii la el. - Păi, tălică azi ești
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
furie în glas. După un răstimp, Voica a ridicat ochii la el. - Păi, tălică azi ești, mâine te duci, și mie-mi trebuie bărbat în fiecare zi... Cârciumarul a scuipat cu obidă-n țărînă: - Curvă! Să-mi dai salba și cerceii de ți le-am luat! Și până să mai spună muierea ceva i-a tras galbenii de la gât. Voica îl privea prostită. Darurile nu se iau înapoi nici la păgâni. Stere îi aduna din praf și când a terminat s-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai spună muierea ceva i-a tras galbenii de la gât. Voica îl privea prostită. Darurile nu se iau înapoi nici la păgâni. Stere îi aduna din praf și când a terminat s-a apropiat de ea, strigîndu-i: - Dă-mi și cerceii! Femeia a vrut să-i desfacă. El n-avea timp de pierdut. I-a smuls unul, rupîndu-i vârful urechii. Nu-i mai trebuiau, dar nici ibovnicii nu putea să-i lase. A plecat înjurînd după căruțași. Voica rămăsese în drum
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]