2,433 matches
-
de cinste fiind, firește, Teatro Massimo. Era numai bun un espresso, nu chiar ristretto, și am ezitat între cannoli 40 cu ricotta și fistic și o granita siciliana 41, iar nehotărârea m-a băgat într-o încurcătură lingvistică spre amuzamentul chelnerului. Vrând să-i spun acestuia că încă nu m-am hotărât și că o să mai vedem, adică vediamo, mi-a ieșit altceva, și m-am trezit, din pricina unei particule buclucașe din italiană, că-i dau întâlnire, zicându-i un ci
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
acela de a-și convinge soția ca e un poet la fel de bun ca unii dintre contemporanii săi mai celebri ("Ai scris tu în viața ta o poezie, măcar una, la fel de bună ca oricare poezie de Sorescu?"), un "nimeni" pe care chelnerul de la bufetul sibian "Bufnița" îl confunda cu Noica ("Ce să-i spun? "Stai, domnule, să vezi, că eu sunt M. Ivănescu, cel mai mare poet român în viață, dar mai mult mort decât viu".), iar campionul absolut al maratonului bahic
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
drept conducători pe Stoica Mihalcea, Lazăr Maglașa, Vasile Manoliu și Ene Voinea, mișcarea fiind afiliată Internaționalei a II-a din Amsterdam. Pe aceleași principii s-au organizat și sindicatele economice, care au grupat brutari, morari, tipografi, metalurgiști, lucrători în lemn, chelneri, croitori ș.a. Asociații profesionale și-au creat profesorii, învățătorii, funcționarii și comercianții care, la mijlocul anilor ’20, au avut de suferit în urma crizei economice. Un factor de nemulțumire l-a reprezentat concurența neloială a alogenilor, ceea ce a condus la lichidarea afacerilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care au activat în favoarea serviciilor de informații germane din România au fost identificați, la 4 octombrie 1944, următorii: Wilhelm Koche, Henrich Wallenstein (ambii pentru Gestapo), Ferdinand Frido Petersen („șeful unui serviciu de informații german”), Ștefan Vlasici și Petre Neacșu (ambii chelneri la restaurantul „Cina”). Generalul Karl Spalke, atașat militar german la București, a dat dispoziții organelor informative subordonate, în ianuarie 1942, „să observe atent situația și spiritul din armata română”, întrucât avea date că soldații români nu mai vor să lupte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Aurelia, cu domiciliul actual în Austria, 4060 Leoxiding, Meixnerstr. 4. 99. Serdean Ion Dorel, născut la 6 iulie 1952 în Turda, județul Cluj, România, fiul lui Serdean Toader și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4060 Leoxiding, Meixnerstr. 4. 100. Chelner Silvia Manuela, născută la 25 august 1969 în localitatea Sighetu Marmației, județul Maramureș, România, fiica lui Mesaroș Silviu și Iuliana, cu domiciliul actual în Austria, 1040 Viena, Theresianumg. 3/22. 101. Eserblom Carmen Violeta, născută la 23 august 1969 în
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
m-am înfățișat însoțit de soția mea la locul cu pricina la ora stabilită. Am intrat într-un salon unde încăpeau fără să se înghesuie cel puțin două sute de persoane, dar, în afara noastră, în încăperea spațioasă nu se aflau decât chelnerii care trebăluiau în jurul meselor unui bufet de o abundență rar întâlnită, efectuând ultimele retușuri ale impunătoarei "expoziții"culinare. Eram la prima noastră ieșire oficială și nu prea înțelegeam cum se face că invitații nu sosiseră încă, iar la văzul bucatelor
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
societatea care se delecta cu bunătățile din bufet și comentam cele văzute cu unica persoană cu care nu aveam dificultăți de comunicare: soția mea. Când, spre miezul nopții, găsisem că a sosit în sfârșit timpul să ne retragem, tocmai atunci chelnerii au deschis simultan ușile salonului dând spre sala de mese care, pavoazată fastuos și amenajată confortabil, aștepta "năvălirea" invitaților la dineu. Am înțeles că, de vreme ce am intrat în horă, trebuie să dansez în continuare și ne-am așezat la locurile
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
s-ar putea găsi o soluție potrivită problemei. Până la urmă, francezii au acceptat ideea și trebuie să spun că omul cel mai fericit în soluția imaginată de mine a fost proprietarul restaurantului, care a ținut să facă el însuși pe chelnerul, servind la masă și obținând, în felul aceasta, câte o fotografie cu fiecare din personalitățile participante la dejun, grăbindu-se apoi să le etaleze pe pereții stabilimentului său. Problema dineului oferit de primul-ministru părea să fie mult mai delicată și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
savurând bucatele rusești servite la restaurant, cu excepția șefului delegației noastre, Chaim Kuberski, pe atunci director general la Ministerul nostru de Interne, care era religios și, bineînțeles, respecta regulile de cașrut. El m-a rugat fiind rusofonul grupului nostru să cer chelnerului să-i aducă doi cartofi, doar fierți în apă. Chelnerul, care-mi confimase că a înțeles comanda, a sosit însă, după o lungă așteptare, cu doi cartofi decojiți și "plonjați" în untură de porc și felii de slănină friptă. Era
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Chaim Kuberski, pe atunci director general la Ministerul nostru de Interne, care era religios și, bineînțeles, respecta regulile de cașrut. El m-a rugat fiind rusofonul grupului nostru să cer chelnerului să-i aducă doi cartofi, doar fierți în apă. Chelnerul, care-mi confimase că a înțeles comanda, a sosit însă, după o lungă așteptare, cu doi cartofi decojiți și "plonjați" în untură de porc și felii de slănină friptă. Era clar că Chaim nu putea să accepte farfuria și i-
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
confimase că a înțeles comanda, a sosit însă, după o lungă așteptare, cu doi cartofi decojiți și "plonjați" în untură de porc și felii de slănină friptă. Era clar că Chaim nu putea să accepte farfuria și i-am explicat chelnerului că eu am comandat numai doi cartofi simplu fierți în apă și nimic altceva. Chelnerul a primit observația mea în aparență cu înțelegere și, după alte zece minute de așteptare, s-a întors cu aceiași doi cartofi fierți, de astă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
decojiți și "plonjați" în untură de porc și felii de slănină friptă. Era clar că Chaim nu putea să accepte farfuria și i-am explicat chelnerului că eu am comandat numai doi cartofi simplu fierți în apă și nimic altceva. Chelnerul a primit observația mea în aparență cu înțelegere și, după alte zece minute de așteptare, s-a întors cu aceiași doi cartofi fierți, de astă dată fără adaos de slănină, dar bine saturați într-o băiță de untură de porc
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
astă dată fără adaos de slănină, dar bine saturați într-o băiță de untură de porc. Bineînțeles, farfuria a fost refuzată din nou, dar când i-am explicat omului meu că vroiam doar doi cartofi fără niciun fel de adaos, chelnerul m-a fixat cu o privire îngrozită și mi-a spus iritat: "Dar, tovarășe, cine poate mânca doar cartofi numai spălați în apă? Fără ceva, măcar un pic de untură, ca garnitură?". Ce puteam să-i răspund? Să-i explic
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și-au dat seama repede că băutura nu mă entuziasmează și au conspirat, fără să observ, să pună la cale un complot amical împotriva mea. În timp ce Laurențiu îmi reținuse atenția cu analiza complicată a unui subiect oarecare, Ghiță făcu semn chelnerului să verse un păhărel de rom în berea mea. Amestecul de rom și bere duce repede și cu siguranță la o anumită stare de ebrietate, așa că, după ce am consumat băutura din paharul meu și am părăsit restaurantul, am ieșit în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ro www.cartedesucces.ro Bun de tipar: 2012 • Apărut: 2012 • Format 12,5 × 19,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Chelner marocan împușcat, din pricina unei confuzii, de Mossad la Lillenhamer, Norvegia, fiind identificat greșit de un informator drept teroristul Ali Hassan Salame. 2 Vocea Israelului (ebr.), post de radio israelian cu transmisiuni internaționale. 3 Uniunea Israeliană (ebr.). 4 Regulile de pregătire
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
asta. La o scară mai importantă... Și? Ei, poate altă dată. Vreau să mă lămuresc și arunc momeala. Cei de la PDAR? Sau de la PDSR?! Cam pe acolo. Îmi amintesc. Proiecte, dorințe, fantezii... Omul îmi întinde o carte de vizită. Cheamă chelnerul și plătește. Încerc să-l opresc, să plătesc eu, dar mă lămurește elegant. Eu sînt bucureșteanul, eu sînt gazda... Ne despărțim, la fel de natural cum ne-am cunoscut. Aveam certitudinea că ne vom revedea, că ne vom căuta. Și l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pare rău, dar... Nici un dar. L-ai excitat cu "Trăiască Regele". Ați văzut cu toții cum a turnat gaz pe foc? Martorii se amuză în continuare și sînt puțin mirați că chelia a rămas intactă, fără nici o zgîrietură. Între timp vine chelnerul, culege cioburile, șterge scaunul și masa și întreabă ce s-a întîmplat. A scăpat halba din greșeală, spune un martor. Ce greșeală, dom'le? țipă republicanul. Doar nu vrei să spui că ți-a trîntit-o în cap, rîde un altul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vrei să spui că ți-a trîntit-o în cap, rîde un altul. Agresatul se întoarce către ceilalți martori și aproape țipă: Dumneavoastră ați văzut totul... Ce să vedem? Un mic accident... Disperat, cel cu hainele ude de bere, răcnește la chelner: Aici este un cuib de vipere, adică de regaliști. Vă vin eu de hac la toți. Monarhiștii dracului! Ce eficientă metodă are Dorin Robu! Cît ai zice "zdrang" o halbă în cap și a și făcut încă cinci regaliști. Trăiască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vioi, se îndreaptă spre vorbitor, îi ia mîna, i-o strînge, îl bate pe spate, îl mîngîie pe creștet, pe chelie. Domnul ex-prim-ministru nădușește, scoate batista și-și freacă exasperat chelia. După nostimul incident, în sfîrșit, se pornește armata de chelneri. Bătrînul pleacă puțin capul și spre uimirea noastră își pune cu mare dexteritate proteza. Pișicher, ne zîmbește, pune o mînă pe mîna doamnei ministru și cu un deget îi saltă sînul în sus. Nu mai putem să ne abținem, unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fața mea exprimă nedumerire. Am citit CV-ul dumneavoastră, știu că sînteți și scriitor, ați fost primar. Sînt într-o postură incomodă. N-am reținut nici măcar cum îl cheamă. Mă scoate din încurcătură elegant. Servește, de pe tava prezentată de un chelner, un whisky cu gheață și fără să mă întrebe, mai ia și pentru mine unul. De atunci ne-am împrietenit. I-am trimis la Paște o casetă cu vinuri românești. Am primit o sticlă de vodcă Zubrowka. Apoi ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de un prizonier al meu, atunci, în chestia cu Golful Porcilor... Mă simt aproape jignit. Ce mama naibii, chiar Golful Porcilor! Să fi fost Guantánamo, Camagúey sau Santiago de Cuba, dar așa... Aproape că mă fac dezinteresat și vorbesc cu chelnerul. Dar el se face că nici nu observă. Erau, dom'le, aproape 37 de grade și cu umiditatea ne turtea, nu alta. Dar eram tînăr și nu prea mă deranja... nu era nici un norișor pe cer și vîntul parcă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu mirosul mării, cînd îmi amintește de mizeria adusă de tuburile negre cu dejecții ca smoala. Castelul vechi, de prin secolul al XVI-lea, suportă stoic contrastul existenței sale. De la masă văd ușile deschise larg. Pe acolo trebuie să apară chelnerul. Pe terasă nimeni și cred că nici în interior nu-i prea multă viață. Nu-i nimic, aștept, și așa n-am ce face vreo 2-3 ore, deoarece acolo unde aveam treabă mi s-a adus la cunoștință că momentan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vecinul Cheșcu s-au prins toți copăceii, o să fie o frumusețe de grădină. Bravo lui! Vitan și-a făcut un chioșc. O să bem o bere acolo, la vară, cînd ne-om aduna pe acasă... Victorie, pe imensa ușă deschisă apare chelnerul. Vine agale spre mine și ridică sprîncenele a întrebare. O cafea și o bere...rece tare. Dă din cap că a înțeles. Mai mută două scaune care îi stăteau în drum. Încet de tot. Apoi intră în măruntaiele castelului, acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu schepsis, stînd cu aripile întinse, mergînd de pleașcă. Mai încolo, pe Malecon, valurile, fără a fi furioase, sar digul și stropesc cu nouri albi mașinile în trafic. Începe să-mi fie sete. Acuși, acuși, pe imensa poartă va veni chelnerul cu berea. Rece, dar rece nu gumă. La început voi sorbi cu lăcomie, apoi o să mai las puțin în pahar, așa, pentru o savurare mai tîrzie. Totuși, la setea care mi s-a făcut, o singură bere.... Nu, cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fapt, într-un cuptor infernal. Volanul frige. Pielea de pe scaun frige. Maneta de viteze frige și ea. Deschid geamurile, dau drumul la aerul condiționat. La maximum. Motorul toarce impasibil. Întorc capul spre ușa aia mare. Fata Morgana. Pe ușă iese chelnerul, cu tava cu cafeluța, cu berea, cu condens pe pahar. Țipă spre mine: Domnule, comanda dumneavoastră... Du-te dracului! Auzi mă, du-te dracului. Demarez nervos spre casă. O parte a creierului, cea ne-toropită total, îmi spune șoptit: Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]