54,187 matches
-
știu de ce șiiții nu se au bine cu suniții. Nu fiindcă între dânșii ar fi un conflict ideologic. Cum sunt la noi catolicii cu protestanții. Inchiziție, ... arderi pe rug... Nema. Sau ceva în genul Dogmei Filioque... E mai simplu. O chestiune de genealogie. De familie, la propriu, cu încuscriri, neveste, neamuri și moștenitori. Un fel de... patriotism și fanatism... Exact ce resping creștinii, importante fiind înrudirea, neamul... Se spune direct: " Citind cartea lui Barnaby Rogerson, afli că forța islamismului stă în
Șiit sau sunit?... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9275_a_10600]
-
și a rudelor sale, iar învățătura islamică nu poate fi predată teoretic, în doze abstracte... Iar un model uman nu stă într-o predică teoretică, ci într-un traseu biografic... Tocmai de aceea apartenența la o religie nu este o chestiune de opțiune teoretică, ci una de preluare a modelului predecesorilor. în cazul de față, a fi musulman înseamnă a-l imita pe Ali, îndrăgitul discipol al lui Mahomed." * Dacă dăm la o parte orice diferență ideologică, atunci ce înseamnă a
Șiit sau sunit?... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9275_a_10600]
-
viață și, mai ales, să o trăiască. Ca pe un dar. Aici, vocația națională este de a o arunca în aer. De a o spulbera cu orice chip. Asta, să spunem, ar fi putut să fie, la urma urmelor, o chestiune de opțiune individuală. Nu ne lăsăm, însă, pînă nu facem aidoma și cu viețile celor din jur. Totul trebuie tîrît în mocirla comună oribil mirositoare, în derizoriul absolut. Fiecare știe orice, poate să-și dea cu părerea plină de aplomb
Întâmplări de la motel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9278_a_10603]
-
este remarcabilă. Chipul cel mai prezent și totodată cel mai violent șarjat e cel al lui Camil Petrescu, socotit totuși un apropiat. Mostre: "Camil Petrescu îmi cere să-i sugerez lui Rosetti ca să vorbească cu Ralea și Armand, într-o chestiune capitală. Are anume intenția să plece de la Teatrul Național pentru a lua conducerea operațiilor tehnice de apărare antiaeriană. E convins că el singur poate să ne salveze de la un dezastru.(...) Mi-a spus de asemeni că are legături strînse cu
Sebastian ca personaj (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9292_a_10617]
-
ideea posibilității de a dobândi o stare mai bună prin propriul tău efort, prin inteligență profesională și prin competiție onestă este încă departe de a fi populară; în schimb, este populară credința că dobândirea unei stări superioare ar fi o chestiune de noroc și, deci, că trebuie să ne încercăm norocul pe toate căile. Jocul superior, pe care-l comportă orice activitate creatoare, este, din păcate, privilegiul unei minorități. Școala încă eșuează în a se prevala de dimensiunea ludică într-un
Drogul Loto 6 din 49 by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9301_a_10626]
-
necredincioși și trădători, să capituleze sau să fie nimicită. Această dorință arzătoare este irealizabilă. Dar energia distructivă a perdanților radicali este de ajuns pentru a căsăpi mii, poate zeci de mii de oameni care nu au nici un amestec în aceste chestiuni și pentru a aduce daune durabile civilizației, căreia i-au declarat război." Deși nu poți să nu-i dai dreptate lui Enzensberger, în același timp nu poți să nu sesisezi paradoxul de care se izbește eseistul german: insistența cu care
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
Occident, exprimă și ele de obicei poziții hipercritice față de situația politică din Uniunea Europeană și față de politica externă americană. întrebarea este dacă nu cumva această opoziție sistematică riscă să se autocompromită. Cât este ea, de fapt, de justificată de realitatea faptelor? Chestiunea prezintă interes, firește, datorită însemnătății subiectelor abordate și surprinde faptul că la noi, unde interesul pentru politologia occidentală este atât de viu, iar traducerile au devenit atât de numeroase, luările de poziție ale lui John Laughland au suscitat foarte puține
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
admite că ideea europeană nu provine direct de la naziști, dar că între viziunea acestora despre Europa și cele ce se spun astăzi există o coincidență substanțială. Și totuși - precizarea se află într-o paranteză, dar privește, după părerea mea, o chestiune esențială - "rămâne de scris o carte despre continuitatea elitelor conducătoare în Franța și în Germania de la cel de-al doilea război mondial la perioada postbelică" (p. 107). Această continuitate mi se pare cu adevărat cheia problemei, pusă în umbră foarte
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
să dispară de pe fața pămîntului popoarele reacționare - nu există, deci, doar oameni reacționari, există și popoare întregi reacționare, care trebuie lichidate - și aceasta va însemna un progres. Pînă și numele lor va dispăreať. Citiți, de asemenea, textul din 1844 despre chestiunea evreiască să vedeți ce forme radicale de antisemitism se pot găsi la Marx". Andrei Pleșu atrage atenția că și Hitler și Mussolini erau încîntați de experimentul sovietic: "Hitler a spus-o deschis: în materie de propagandă, am avut enorm de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9345_a_10670]
-
Rodica Zafiu O chestiune lingvistică și didactică a agitat, pentru cîteva zile, spațiul politic românesc, dînd naștere - în sedii de partide, în mass-media, dar și pe forumuri din internet - unor declarații și dezbateri uluitoare prin irelevanță. Un val de indignare publică a fost provocat
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
etnici maghiari, din zone cu populație compactă, ar trebui să învețe la școală româna după metode și manuale tipice învățării unei limbi străine. Afirmația aparține bunului simț, ține de pura evidență, astfel încît ar fi putut fi considerată aproape inutilă. Chestiunea în discuție este în esență metodologică, nu politică, și abordarea ei normală este aplicarea practică, de către specialiști. Iritările pe care le-a produs merită totuși atenție; pentru că din ele se pot trage mai multe observații și concluzii. În primul rînd
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
zone surprinzător de sensibile ale opiniei publice. În jurul lor, spiritele se aprind cu ușurință (lucrul se poate constata și din numărul foarte mare de mesaje postate drept comentariu la cîte un articol pe această temă) și, cum se întîmplă adesea, chestiunea particulară este abandonată în favoarea marilor teze, temeri și teme: Să ne iubim limba pe care o vorbim din moși strămoși" (forum Gândul). În al doilea rînd, se confirmă faptul că în discursul politic raționamentele contează mult mai puțin decît formulele
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
planuri - între statut și metodologie ("în România, limba română nu poate avea regimul unei limbi străine", CR, loc.cit.), între limba oficială și limba maternă; s-a ajuns astfel la acuzații extreme ("încălcarea Constituției") și la sentințe care cad în afara chestiunii ("în România limba oficială este româna punct", forum Gândul). Stereotipul pe care îl activează sintagma "limbă străină" e, pare-se, negativ: nu atît prin pericolul pe care îl evocă în genere străinătatea, cît pentru că, prin definiție, limba străină e văzută
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
o discretă rejecție a impresionismului resimțit drept confuz, arbitrar, autorul Aspectelor literare contemporane se voiește obiectiv, adică detașat de un subiect ce l-ar putea deruta, însă nu fără recunoașterea rezonabilă a inevitabilității jocului acestuia: "Am examinat în repetate rînduri chestiunea subiectivității și obiectivității, în disciplina criticii literare; rezultatul la care am ajuns este constatarea că nu e posibilă structura perfect obiectivă, nici perfect subiectivă a criticului, dar că ne este suficientă disciplinarea într-o direcție sau alta, chiar dacă limitele alcătuirii
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
expresivitate - verdictelor tranșante date de mentorul cenaclului & revistei Sburătorul. E suficient să ne gândim la Rebreanu ca să percepem altfel decât atomistă și excepțională o potrivire de gust ca acesta. Un semn de întrebare mult mai hotărât aș pune însă în chestiunea criteriilor de selecție folosite aici de Antonio Patraș. El optează în ar-gu-mentație pentru două repere un pic cam didactice, aflate, în fond, la îndemâna oricărui exeget neexperimentat. Desigur, Călinescu și Lovinescu sunt două conștiințe culturale marcante ale interbelicului, doi critici literari
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
să fondeze un partid. în fine, o confidență primejdioasă: dacă aș mai trăi odată, n-aș pierde ocazia de a fi apolitic... - Sînt critici, comentatori (ba chiar publicații întregi) care cu abilă "eleganță" se feresc a atinge o seamă de chestiuni și de nume din actualitate, evident controversabile. Ai putea să indici cîteva elemente ale supraviețuirii mentalității antedecembriste, oportuniste, adulatoare sau denigratoare conform unor circumstanțe inavuabile? - Nu numai că aș putea, dar te vestesc că am în avansată pregătire un volum
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
predică teoretică, ci într-un traseu biografic. Nu ce spune un om contează, ci ce face el ca să-i convingă pe alții că spusele lui chiar sunt cuvîntul lui Dumnezeu. Tocmai de aceea apartenența la o religie nu este o chestiune de opțiune teoretică, ci una de preluare a modelului predecesorilor. În cazul de față, a fi musulman înseamnă a-l imita pe Ali, îndrăgitul discipol al lui Mohamed. Dacă confesiunea religioasă nu e rezultatul unei alegeri raționale, atunci ea trebuie
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
de pe scenă. Deopotrivă libertatea spațiului neconvențional, un fel de hală mică-studio, contribuie la exprimarea frămîntărilor necenzurate ale acestor tineri. Și ei, și Cehov, și eu aparținem acestei lumi. Este foarte important să învățăm să ne acceptăm perspectivele diferite asupra aceleiași chestiuni esențiale: viața.
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
2011, p. 206). Din păcate, avântul înregistrat prin creșterea fondului locativ nu s-a concretizat printr-o îmbunătățire a condițiilor de trai în cele două comunități, așa cum este menționat și în studiul întreprins de Vintilă Mihăilescu (2005). Nemulțumirile sătenilor vizează chestiuni diverse, precum amenajarea plajei, situația serviciilor medicale și a colectării gunoiului menajer sau vidanjării, procentele înregistrate în Vama Veche fiind mai defavorabile comparativ celor înregistrate în 2 Mai. Mai mult, dezvoltarea bruscă a Vămii Vechi și permanenta raportare la cei
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
am menționat deja, încadrabil în abordarea instituționalistă de tip alegere rațională . Alteori, întrucât obiectivele urmărite sunt diferite, între datele oferite de Stahl nu aflăm informații esențiale (de pildă, cele privitoare la mecanismele de deci zie - vom reveni ulterior asupra acestei chestiuni - în cadrul obștilor ori la nivelul de trai al membrilor acestora). În alte situații suntem tentați să facem apel în mod necritic la concepte complexe și care țin de anumite tradiții culturale. Unul dintre acestea, pentru a da un exemplu important
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
acțiuni iraționale ale actorilor implicați? Să luăm pe rând fiecare tip de actor care lucrează pământul. Fiecare are rațiunile sale, dar niciunul nu are stimulentul să acționeze în așa fel încât să nu ruineze un bun precum pământul. Gherea discuta chestiunea legat de fiecare dintre tipurile de proprietate asupra pământului. Mai întâi, era mica proprietate țărănească (aceasta ocupa aproape jumătate din pământul arabil al țării). Țăranul nu avea însă niciun interes să aducă pământului îmbunătățirile necesare, precum îngrășarea, irigarea. Căci „imensa
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
apartenența la comunitate, dreptul de uz al proprietății se face prin naștere, iar transferul prin înzestrare, fără a exista vreun act care să garanteze valoarea juridică a transferului. Departe de a fi acoperită de însemnătate juridică, înzestrarea este doar o chestiune de gestionare internă a familiei (Stahl, 1944). În lipsa acordului asupra regulilor se poate ajunge la eșecul sistemului de aranjamente instituționale necesare pentru exploatarea în comun a resurselor. În satele românești descrise de Stahl apare o astfel de problemă în momentul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
exploatare. De asemenea, adunarea dispunea asupra dreptului de uz ce revenea fiecărei gospodării, putând modifica teritoriile aflate la dispoziția sătenilor. Adunarea obștească avea și alte atribuții administrative, cum ar fi dreptul de reprezentare a statului, strângerea birului și judecarea unor chestiuni mărunte (Stahl, 1944, pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care se încerca menținerea regimului devălmășiei absolute și oprirea pătrunderii nebăștinașilor. Obștea avea dreptul de a interzice căsătoriile cu cei din afara comunității și deținea un drept de protimisis („preempțiune
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
părea egalitare dintr-o perspectivă modernă, dar, în circumstanțele respective, puteau reprezenta chiar diferența dintre viață și moarte. Alte diferențe, spre exemplu, puterea de muncă personală și numărul membrilor capabili de muncă ai gospodăriei, ar fi introdus alte inegalități. Această chestiune nu este, în sine, importantă pentru discuția de față. Ceea ce este important pentru moment este doar să nu plecăm de la premisa egalității într-un cadru idilic. Cea mai importantă mențiune cu privire la cele mai remarcabile aranjamente obștești provine de la Dimitrie Cantemir
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
III.1. Transmiterea dreptului de proprietate și a riscurilor de la vânzător la cumpărător Codul Comercial conŃine puŃine dispoziŃii care să facă referire la transmiterea dreptului de proprietate asupra lucrului vândut și a riscurilor. Codul Civil este cel care guverneaza această chestiune. Potrivit acestuia trasmiterea operează în momentul încheierii contractului. III.1.2 Regulă transmiterii de drept a proprietăŃii Regulă transmiterii de drept a proprietăŃii este instituită de Codul Civil. Articolul 1295 stipulează că „vinderea este perfectata între părŃi și proprietatea este
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]