3,274 matches
-
corespondența sa. Iată pasajul cu pricina: „În sfârșit (sublinierea îmi aparține), Ilie Mihăilescu a tipărit Ionică Fluieraș”. Cei doi prieteni: Lupescu și Kirileanu erau în cunoștință de cauză de... aranjament. Prefața cărții nu e decât o ironie la „feciorul de cioban” ajuns până la Palat 395. „Blăstămățiile lui Ionică sunt bine scrise, dar sunt amintiri de mahala și nici de cum sfintele amintiri ale băieților de la țară”. Din cuprinsul acestor destăinuiri se deduce clar că a fost un aranjament ca „Ionică Fluieraș” să
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mai derizorii contingențe: fructele ne vin din Spania, produsele textile vin din Malaysia, computerele din Taiwan. Sentimentul apartenenței noastre la o istorie comună, care nu mai depinde doar de resursele locale, se întâlnește chiar și la cele mai simple suflete. Ciobanii din Poiana Sibiului știu astăzi cum prețul de transport al lânii depinde de prețul petrolului fixat pe piața internațională. Această imprevizibilă dinamică economică explică foamea de „știri externe”. În era atomică, viața unui sihastru anonim din peșterile Himalayei depinde, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de nord-est a satului, pe culmea unui deal și a fost ridicată cu sprijinul enoriașilor în anul 1833, pe locul unui schit părăsit. Tradiția, păstrată în timp pe cale orală de bătrânii satului, spune că biserica a fost construită de niște ciobani care pășteau oile în pădurea Merieni, de la care astăzi, se păstrează doar piciorul Sfintei Mese făcut din tulpina unui copac bine dăltuit. Și astăzi mai există câțiva arbori de vârsta satului în partea de sud-est a cimitirului. Biserica parohială cu
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
către suprainterpretare. Eseul cuprinde și o serie de precizări substanțiale cu privire la dimensiunea inițiatică a baladei, fenomenologia morții, experiența temporalității, conceperea Mioriței ca răscruce intertextuală (și nu ca simplu evantai de variante dezvoltate în jurul unui text-cadru), structura actanțială a discursului, „pasivitatea” ciobanului, componenta orfică ș.a. În ultimele două decenii P. a realizat și numeroase traduceri, având un rol considerabil în difuzarea și promovarea culturii italiene contemporane în România. SCRIERI: Cum eu..., București, 1974; Vorbindu-vă prin semne, București, 1979; Elegii vorbite, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
balade antologate, rămâne cea mai valoroasă lucrare de acest gen pentru spațiul oltenesc. Culegeri: Sfânta Duminică, Vălenii de Munte, 1912; Versuri populare române, I-IV, Craiova, 1919-1926; Ostrovul de la Călimănești, Râmnicu Vâlcea, 1931; Cămătarul fix, Râmnicu Vâlcea, 1935; Împăratul și ciobanul, Râmnicu Vâlcea, 1938; Cântece populare oltenești, pref. N. Iorga, în Folclor din Oltenia și Muntenia, II, îngr. Gh. Alexe și Vasile D. Nicolescu, București, 1967. Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 390-392; Nicolae Bellu, Teodor Bălășel, R, 1991, 2; Datcu, Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
a contribui la recuperarea unor scriitori neglijați în epoca totalitară. În general, versurile și prozele publicate în revistă sunt nesemnificative, colaborarea lui Cezar Ivănescu (cu amplul poem Doina. Ultima Thule) și a lui Ion Lăncrănjan (cu „microromanul contemporan” Leul și ciobanul) constituind mai degrabă excepții. Mult mai bogate și mai valoroase sunt, în schimb, paginile de critică și istorie literară. Pe lângă recenziile semnate de Geo Vasile, Radu Aldulescu și Elena Gugu și comentariile critice ale lui D. Vatamaniuc și Constantin Călinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]
-
sau centre comerciale. Hotelurile moderne, autostrăzile Și centrele de agrement sunt lipsite de farmecul local. Toate elementele care au atras turiștii la început - frumusețea peisajului, pacea, liniștea - sunt erodate continuu de dezvoltarea turismului Și ritmul tot mai rapid al vieții. Ciobanii devin comercianți sau ghizi, tinerii caută independența financiară Și eliberarea de constrângerile familiale, localnicii își schimbă sau chiar își uită tradițiile, urmărind un alt stil de viață. Din acest motiv, „sensul culturii locale se diluează Și se dizolvă” (MacLeod, 2004
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Etichetare în registru „bestiariu” Animal, porc, păduche, șobolan, ploșniță 4 Calomnie în registru infracțional Hoț, bandit, corupt, criminal, mafiot, delapidator 5 Atac la persoană în registru licențios, libidinos Curvar, homosexual, violator, sex în grup, prostituat, prostituată, proxenet 6 Porecle denigratoare Ciobanul, chiorul Sursa: Drăgan, Ștefănescu, 2004. Televiziunile din România - mari furnizori de violență Comparație România, SUA, Canada, Franța (conform studiului realizat în iulie-august și octombrie-noiembrie 2004, prin contract cu CNA de către Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare) Prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
până la 215000 la fantoma nopți, deși numărul de semințe viabile depinde de concurență și nivelul distrugerilor făcute de pesticide. Multe buruieni, în special anuale, au un ciclu biologic relativ scurt și ating rapid punctul în care au semințe viabile. Traista ciobanului înflorește în cel mult șase săptămâni, în timp ce la alte buruieni înflorirea are loc mult mai târziu. Transportul la mare distanță a semințelor este asociat, de obicei, cu activitățile umane cum ar fi contaminarea semințelor plantelor de cultură prin curățirea necorespuzătoare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în zona de deal și de munte, unde oile valorifică terenurile care nu pot fi exploatate decât prin pășunat. Oile se grupează în turme, după starea lor fiziologică, astfel: oi mulgătoare ("mânzări"), în turme de 400-500 capete, deservite de 2-3 ciobani; mioare sau tineretul de un an și oile sterpe, în turme de 300 capete, deservite de 1-2 ciobani; berbeci de reproducție, câte 80 capete, iar batalii în turme de 300400 capete, deservite de 1-2 ciobani. În perioada de muls și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pășunat. Oile se grupează în turme, după starea lor fiziologică, astfel: oi mulgătoare ("mânzări"), în turme de 400-500 capete, deservite de 2-3 ciobani; mioare sau tineretul de un an și oile sterpe, în turme de 300 capete, deservite de 1-2 ciobani; berbeci de reproducție, câte 80 capete, iar batalii în turme de 300400 capete, deservite de 1-2 ciobani. În perioada de muls și de fătări, personalul se suplimentează. Pentru folosirea rațională a pășunii, aceasta se parcelează astfel ca fiecare parcelă să
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
400-500 capete, deservite de 2-3 ciobani; mioare sau tineretul de un an și oile sterpe, în turme de 300 capete, deservite de 1-2 ciobani; berbeci de reproducție, câte 80 capete, iar batalii în turme de 300400 capete, deservite de 1-2 ciobani. În perioada de muls și de fătări, personalul se suplimentează. Pentru folosirea rațională a pășunii, aceasta se parcelează astfel ca fiecare parcelă să fie pă șunată în 5-6 zile, apoi se lasă să se refacă 15-20 zile, când iarba ajunge
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
legi și dispoziții ale caselor regale, imperiale, voievodale, din scrisori, pricini de judecată, hrisoave de organizare a breslelor, privilegii, condici, formule de jurăminte etc. Hrisovul lui Pătrașcu Voievod din 1557 amintește de uciderea unui evreu în vremea domniei lui Mircea Ciobanul. Raportul agenților imperiali, Ioan Belsius și Marcus Bergkovicz către Maximilian de Habsburg, expediat din Hârlău la 8 aprilie 1562, relatează despre politica tolerantă a lui Despot-Vodă în Moldova, „domnitorul care rostește judecăți de cea mai mare nepărtinire și păzește dreptatea
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și alți nevoitori întru Domnul, n-au trebuit să-și schimbe prea mult trăirea, căci ei erau integrați în creație, mulțumitori Atotputernicului, luptând și murind din dragoste pentru El, necrâcnind în fața morții, ca firul de iarbă în fața coasei sau ca ciobanul din Miorița, când află de moartea, care i-o pregăteau foștii prieteni. Această liniște întru totul, nu este deloc fatalism, cum tot glosează unii, ci supunere necondiționată voinței divine, care vede tot, știe tot și le poate pe toate, moartea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
senin, o vijelie, care a băgat santinelele în gheretă, s-a strecurat printre însoțitorii carelor ținând și el cu mâna de hamul cailor. Mergând pe drumul indicat de Barbu, la vreo trei kilometri apare satul Ofcea și află de la un cioban unde este cârciuma lui Ion Tomici. Ajuns la casa lui Tomici, bate la fereastră și apare chiar fostul lui elev, Traian Tomici. I se deschide ușa și este primit cu mare bucurie. Uitase într-o clipă de vântul rece care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
învăluie în mantia binefăcătoare a întunericului. Înainte de a ajunge pe culmea dealului, am coborât într-o depresiune, care nu se vedea de la poale, acoperită de o mică pădure. La o margine, o turmă de oi, care se pregătea să coboare. Ciobanii ne-au lăsat în pace. Încă o sută de metri, încă o opintire și am intrat în pădurea cea mare. Eram pe vârful dealului. în acel moment, parcă Dumnezeu îmi ascultase ruga. Soarele a dispărut brusc la orizont și umbrele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
plăcerile vieții de toate zilele îi mână spre veselie și divertisment. leșiți din Sibiu și în fuga mașinii, am urcat, până bați din palme, dealul prelungit și chel din față și am ajuns în Perii Dăii. În urmă rămânea valea Ciobanului, cu satele înșirate ca mărgele pe ea. Alături se vedea fabrica de cherestea de la Tălmaciu, cu coșul ei înalt și subțire de metal din care se ridica un smoc de fum. Drept spre apus se vedeau munții estompați pe seninul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Rusiei cu Peninsula Balcanică. Astfel, fără prea multe rezerve, s-a cedat întregul Cadrilater cu județele Durostor și Caliacra. A căzut cea mai frumoasă coastă de mare pe care o aveam, cu valea fără de iarnă, cunoscută și străbătută de turmele ciobanilor ardeleni în secolul trecut, apoi Balcicul cu castelul reginei Maria și cu tradiția școlii de pictură românească născută din peisajul pitoresc și cald al Coastei de Argint. în interiorul acestui teritoriu pitoresc și plin de bogății am pierdut orașul Bazargic, cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fachirul, de siguranță, pentru rezistența la torturile Securități fără să scoată măcar un geamăt. Părintele Toma Gherasimescu o mare forța spirituală, care prin rugăciune neîntrerupta tempera parcă înverșunarea călăilor. Tică Voicescu devenit mai târziu, după eliberare, duhovnicul cetății lui Bucur Ciobanul fiind preot la Biserica Sapienței din București. Călugărul Arsenie Papacioc venea alături de Naidim. Doi sfinți ai închisorilor comuniste, unul călugăr preot, celălalt frate de cruce. Virgil Maxim împreună cu frații lui de cruce Aurel Obreja, Ioan Ismană, Constantin Lupoaie, Dumitru Neagu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sau brune. Fructele nou apărute sunt mici, deformate și nu pot fi comercializate. Transmitere-răspândire. Virusul prezintă un cerc larg de gazde, specii de plante anuale și perene care constituie rezervoare ale virusului pe timpul iernii. Dintre aceste gazde enumerăm: rocoina, traista ciobanului, trei frați pătați, scânteuță, râjină, urzica moartă etc. În cursul perioadei de vegetație, transportul virusului este asigurat de mai multe specii de afide. Prevenire și combatere. În vederea prevenirii infecțiilor la răsad, acesta va fi obținut în compartimente separate fără alte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pH = 5,6-6,8. Răspândirea bacteriilor de la plantă la plantă, se realizează prin apa de irigații, precipitații și prin limaxi. Din cercul de plante gazdă fac parte cruciferele cultivate, conopida, varza creață, gulia, ridichea, muștarul dar și buruienile ca: traista ciobanului (Capsella) și păduchernița (Lepidium). Prevenire și combatere. Întrucât transmiterea cea mai frecventă are loc prin semințele infestate, se recomandă tratarea lor cu apă caldă, 20-30 minute în apă la 50șC, însă aceasta poate scăderea germinația. Cu 2-3 zile înainte de semănat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pământ, atacul putând fi confundat cu cel produs de Pythium. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol prin sporii de rezistență (akinetosporangi), din care iese prima generație de spori. Aceștia pătrund în rădăcinile a numeroase specii de plante din grupa verzei, traista ciobanului, păiuș, ovăz, odos, in, cartof, zârnă etc. Frecvent atacul este semnalat pe varză, gulie, conopidă, tomate și tutun. Prevenire și combatere. Pământul folosit în răsadniță și sere înmulțitor se va dezinfecta termic sau chimic. La semănat și la repicare, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar pete de decolorare, liniare sau inelare fără ca florile să fie afectate. Transmitere răspândire.Virusul infectează un număr însemnat de plante gazdă din flora cultivată și spontană. În natură virusul este transmis de insecte și rezistă în buruieni ca, traista ciobanului și ochiul șarpelui. De la plantă la plantă virusul poate fi transmis și prin nematozi. Prevenire și combatere. Plantele ornamentale vor fi semănate sau plantate numai în sol necontaminat sau dezinfectat cu nematocide, iar în câmp, la observarea simptomelor, plantele se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cultural susținută de Ilie Bădescu. Caracteristicile morfologice (teritoriul, relieful, clima etc.), independente de voința umană, conferă un specific aparte fiecărei națiuni. Este ș( aici sesizabilă influența ideilor lui Montesquieu, Eminescu arăt(nd că teritoriul nostru permite structurarea unui stat de ciobani ș( plugari. Specificul traiului pe un teritoriu ș( relief ce conduc la practicarea cu precădere a unor anumite (ndeletniciri conduce la apariția unei specificități a unor "rase" (popoare de fapt). Ș( dacă fenomenul aculturației ajunge să amenințe evoluția naturală, atunci
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
astăzi aceste cazuri sunt mai puțin numeroase ca în trecut. În trecutul românesc, chiar cel mai apropiat, se întâlnesc regiuni întregi dedate la ocupații profesionale continuate din tată în fiu. Cum erau satele de agricultori, erau sate de pescari, rotari, ciobani, căruțași, viticultori etc., în care majoritatea locuitorilor lor nu-și schimbau ocupația. Așa cum îmbrăcămintea era fixată pe regiuni și nimeni nu avea curajul să o modifice, așa era și cu felul de muncă. Un bănățean, un ungurean, un muntean, un
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]