2,509 matches
-
la boală, același sistem barbar de baie, dar nici așternut nu aveau ca dincolo, dormeau pe paie și rogojini făcute de dânșii. Mâncarea consista din tr-un sfert de pâine, ba chiar timp de două luni numai 1/8, și o ciorbă de sfeclă sau de uruială de sfeclă. Crucea Roșie din Berna i-a îmbrăcat, dar la plecare ungurii le au luat toate pri me nelile. Au fost un an și jumătate în acele condițiuni, că mulți nu puteau sta pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mâncare bună și sol daților. Toată mănăstirea și amândouă satele, Burdușani și Piteasca, erau într-o fierbere. Ca prin minune, s-a găsit carne, bucă tarul Liei și toate servitoarele au gătit două cazane de carne cu varză și de ciorbă și s-au dus să le împartă. Nouă ne-a fost teamă să nu le atragem o supraveghere mai strașnică prin prezența noastră. Nu mâncaseră de două zile, d. Podgoreanu plătea 50 bani zilnic de fiecare la Kommandantură, dar nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la mănăstire pentru pomenirea sufletelor celor morți și în urmă să ia masa la arhonderie. Fiecare a contribuit, printre maici s-au strâns 95 de lei pentru carne și vin. Multe au dat păsări de li s-a fiert o ciorbă, au făcut colivă și carne cu varză. A fost un adevărat banchet pentru ei, cu trei feluri de mâncare din belșug. Noi le povățuiam să-i ospăteze în două rânduri din atâtea provizii, dar nu s-a putut, odată pornite
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
maiestuos, sprijinindu-se pe aripi uriașe, lungi de mai bine de un metru. Și dacă te cuprindea foamea, trebuia doar să cauți și să observi unde în mijlocul stufului se ridică un firicel de fum. Acolo găseam pescari care făceau celebra ciorbă de pește pescărească și unde dacă le dăruiai o sticlă de vodcă, te puteai ospăta după pofta inimii. Ciorba de pește de acolo se făcea în ceaune mari, cu apă din Dunăre atât de tulbure de nu se vedea fundul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
doar să cauți și să observi unde în mijlocul stufului se ridică un firicel de fum. Acolo găseam pescari care făceau celebra ciorbă de pește pescărească și unde dacă le dăruiai o sticlă de vodcă, te puteai ospăta după pofta inimii. Ciorba de pește de acolo se făcea în ceaune mari, cu apă din Dunăre atât de tulbure de nu se vedea fundul ceaunului (se steriliza prin fierbere), se făcea obligatoriu din 4-5 sorturi diferite de pește, curățiți de intestine dar fără
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
sângele și crestați cu cuțitul pe exterior pentru a favoriza scoterea sucurilor la fierbere, se punea un minimum de legume, se acrea cu oțet și se dregea la urmă cu ardei iute zis „ciușcă”. Se mânca întâi peștele fiert, apoi ciorba. Și era foarte bună, gătită și mâncată acolo, în mijlocul naturii, înconjurați de lănciile unduite de vânt ale stufului. Am avut revelația să descopăr pe un canal un cârmaci de gabară (vas remorcă fără motor, construit ca dormitor plutitor) care avea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pe lacul Mein, nu pun în cârligul undiței fragi cu smântână care îmi plac mie, ci un vierme gras, pe placul peștelui”. Fiind vorba de comportare, trebuie să știi să folosești tacâmurile la masă, să nu faci zgomot când sorbi ciorba, să nu elimini zgomotos gazele stomacale după ce ai mâncat, să nu-ți sufli zgomotos nasul în timp ce mănânci la o masă cu alți oameni, și multe alte reguli și recomandări cuprinse în Codul Bunelor Maniere (aflat în prezent la îndemâna oricui) și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
o anumită justificare, avea o importanță nu numai strict ideologică ci și una practică, economică, foarte importantă. În Rusia sovietică, muncitorii agricoli munceau în colhozuri și sovhozuri din zori și până în noapte, mâncau la „colectiv” un prânz bazat pe o ciorbă de varză, dar cântau și jucau fericiți, convinși fiind că nicăieri în lume nu se trăiește mai bine. Când însă și aceștia au început să capete informații din exterior și au aflat că se poate trăi și altfel, au încetat
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Ellen la masă. Ca la cantina săracilor. Și atunci Sue Ellen urla la vreun aparținător mai nesimțit care voia să se hrănească din alocația de hrană a bolnavului, îi explica măgarului că nu se cade și ne arunca în troacă ciorba aia indigestă. Mâncam ca să avem o activitate. Ca să avem un motiv să ne ridicăm din pat. Ca să avem unde să ne întoarcem. Ca să jucăm șeptic. Și popa-prostu. Cel mai neplăcut, cel mai nesuferit, cel mai odios, cel mai absurd moment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
prin bunăvoința personalului. Pereții albaștri și o fotografie cu băile de la Govora compuneau peisajul sumar. Era cald. Calorifere care duduiau. Cald. Foarte cald. Vorba lui Danny de Vito, dacă scuipai pe cineva, riscai să-l opărești. Scriam printre băltoace de ciorbă pe care le ștergeam cu colțul pijamalei scămoșate. Și doctorii mă priveau îngăduitori. Parcă vrând să vadă dacă dă vreun rezultat metoda asta a mea. Scriam pentru a nu mai sta lungit în pat. Atunci când stai întins în pat îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
continuu, pentru a nu vă da ocazia să vă formați o părere greșită despre mine. Nu am experiențe ca ale lui Pif, de pildă, un prieten al meu care a mâncat, în urma unui pariu, cremă Nivea pe pâine, sau o ciorbă cu hârtie, suc de roșii, zacuscă, absolut tot ce a găsit prin casă. Dar, pentru că aici voiam să mă întorc, mi se pare incredibil de interesant că medicii mi-au spus atunci ceva fascinant legat de o tumoare pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mult aromatice, servit fierbinte În ceșcuțe de cafea și cu bonomie orientală; sau la precupețele zvelte și legănate pe șolduri sub cobilița cu chiupuri mari de pământ și cu străchioara cu cărbuni aprinși la fund, oferind gospodinelor leneșe la gătit ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet și tuslamaua prea suculentă, din călcâi, muche și mură, cu usturoi; sau la noptatecul ospătar ambulant cu cren vurști calzi, serviți cu hrean, cu vin fiert și pâine de secară tre cătorilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
psit, ca mai toate, de altfel, am văzut cu emoție cum alergau spre noi femeile, bărbații și copiii, care cu ce aveau de mâncare În acea zi În casă: tăvi și oale cu ghiveci, cu varză, cu tocană sau cu ciorbă, atunci smulse de pe plită, fripturi de pasăre cu legume și cu ardei de-ți lua gura foc, stâmpărată repede din ploștile cu vinul care nu lipsea din nici o casă, căci fiecare Își avea peticul lui de vie și de grădină
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aci și potrivindu-le fiecare la timpul ei și după gustul dumneavoastră, dar neapărat după o sardea de Lissa, câteva măsline și un țoi, cu bruma pe el, de țuică de la gheață, ca să-ți uiți de toate neamurile, nu altceva: ciorba de perișoare sau cu o căpățână de crap, sau cu somn și cu zeamă de varză acră; potrocul de curcan, de gâscă sau de rață și tot cu zeamă de varză, numai cu zeamă de varză acră și cât de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și tot cu zeamă de varză, numai cu zeamă de varză acră și cât de acră; borșul din piept de văcuță, cu legume multe și cu o lingură de smântână deasupra, sau cu căpățână de miel, ceapă și leuștean verde; ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet; ciorba ardeleneas că de porc și cu tarhon; ciorba de găină grasă sau de clapon à la grecque cu zeamă de lămâie; ciorba de fasole țucără dreasă cu smântână și cu bucățele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de varză acră și cât de acră; borșul din piept de văcuță, cu legume multe și cu o lingură de smântână deasupra, sau cu căpățână de miel, ceapă și leuștean verde; ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet; ciorba ardeleneas că de porc și cu tarhon; ciorba de găină grasă sau de clapon à la grecque cu zeamă de lămâie; ciorba de fasole țucără dreasă cu smântână și cu bucățele mici de slănină, așa cum mâncam la neamurile mele din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din piept de văcuță, cu legume multe și cu o lingură de smântână deasupra, sau cu căpățână de miel, ceapă și leuștean verde; ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet; ciorba ardeleneas că de porc și cu tarhon; ciorba de găină grasă sau de clapon à la grecque cu zeamă de lămâie; ciorba de fasole țucără dreasă cu smântână și cu bucățele mici de slănină, așa cum mâncam la neamurile mele din Ardeal, adusă cu oala la muncile câmpu lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau cu căpățână de miel, ceapă și leuștean verde; ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet; ciorba ardeleneas că de porc și cu tarhon; ciorba de găină grasă sau de clapon à la grecque cu zeamă de lămâie; ciorba de fasole țucără dreasă cu smântână și cu bucățele mici de slănină, așa cum mâncam la neamurile mele din Ardeal, adusă cu oala la muncile câmpu lui; ciorba țărănească de pui, cu o grădină Întreagă de legume proaspete și acrită cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de găină grasă sau de clapon à la grecque cu zeamă de lămâie; ciorba de fasole țucără dreasă cu smântână și cu bucățele mici de slănină, așa cum mâncam la neamurile mele din Ardeal, adusă cu oala la muncile câmpu lui; ciorba țărănească de pui, cu o grădină Întreagă de legume proaspete și acrită cu aguridă, cu corcodușe sau cu pătlăgele roșii. După care urmau la rând mâncărurile gătite nu cu apă, ca mai târziu, ci numai cu supă tare din carne
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
umblet și de vipia unei zile Întregi de vară. Am mâncat din mămăliga răsturnată, galbenă și aburoasă cu Măriuca mea cea frumoasă, pofticioasă și cu stomac bun, cum și din mărunțișul lor de pește sărac, făcut repede o fiertură de ciorbă, și din cașul dulce cu ceapă smulsă „ie sară“, potolindu-ne [setea] cu vinul acru de gust neaoș românesc, din vița ce n-a cunoscut altoiul străin și ră masă locului de la facerea lumii, așa cum o fi sădit-o, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bivol, spre a fi trimise În Orient, remorcate, târâte prin mare de mahoanele turcești cu pânze. La cârciumile de la Zalhana mergeam, până mai acum zece ani, toamna, prin noroa iele de-o palmă, ca să mâncăm specialitățile de berbec ale locului: ciorba din gât de berbec, mușchiul, cotletul, „fuduliile de fete mari“, mădu vioarele, bumbarele, rotocoalele, păstră mu rile de oaie, ficatul negru de bivol, toate la grătar și udate cu vin nou năsprit, tot lucruri haiducești, anume pentru fălcile și stomacurile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pentru viața și fericirea viitoare. Pentru asta, Îmi puneam dinainte, la excelentul restaurant Enescu și Andreescu de lângă grădina palatului regal, sau la Toboc, În Bărăție, sau uneori și mai bine acasă, la nevastă: o far furie cu tahân sau cu ciorbă de caracatiță, sau de mânătărci, de ștevie, de lobodă sau, mai bune ca toate, o ciorbuliță de fasolică oușoară, cu o ceapă tocată mărunt la masă, ardei iute, piper, untdelemn, oțet și un pumn de măsline la un loc, și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În sosul, de care nu te mai saturi, cu nuci, cu usturoi și cu untdelemn, asta după ce ai trecut prin câteva ciuperci la tavă și un rasol de melci cu hrean și cu usturoi. Era cât p-aci să uit ciorba și iahnia de linte, cu câțiva căței de usturoi și o crenguță de cimbru Înăuntru, bucate grozave de ar fi să ne luăm după cele ce spune Biblia (Facerea, 25- 27), anume că Iacob, fiul mai mic al lui Isaac
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mine Însumi, Lilicăi, cea mai de pe urmă, care mânca numai piureurile searbede de cartofi și de mazăre, dar care fu pusă repede pe picioare de „tololoiul“ ei, și nu cu niscaiva medi camente, ci cu un regim adecvat, constând În ciorbă de burtă, tuslama și vrăbioare fragede la grătar, cu ardei verde tocat mărunt pe talerul de lemn, lucruri astăzi interzise unuia ca mine, dar pe care ea le mănâncă de paisprezece ani, ba Îmi mănâncă și urechile cu verva ei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
jucându-ne de-a tulumba de stropit. Într-o zi, la prânz, am ieșit din restaurantul românesc din Rue de la Michodișre (fiindcă românului i se apleacă de la o vreme de toate, de femei ca și de literatură, afară numai de ciorba de perișoare cu zeamă de varză și un ardei iute, de sar malele rumenite În cuptor, de ghiveciul la tavă cu momițe de vițel și de mititei sau cârnați În piele pe talerul de lemn, tot lucruri alcătuind fondul nostru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]