6,307 matches
-
sprijinul Bisericii Ortodoxe și al părinților elevilor. Aceasta o dovedește continuarea instrucției în limba română chiar și în perioada primului război mondial, când protopopiatul din Bocșa Montană se ocupa nemijlocit cu organizarea procesului instructiv-educativ din conscripția sa. Astfel, printr-o circulară din 17 aprilie 1918, protopopul Mihail Gașpar fixa data examenului final în școlile românești: ,, Onoratul oficiu parohial va comunica comitetului parohial ca scaun școlar că examenul final de la școala noastră poporală se va ținea duminică în 29 aprilie vechi, anul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a renunța în totalitate la prerogativele autonomiei. În esență, din conținutul documentului reiese scopul vădit de a evita măsuri represive asupra școlii confesionale și de a îndeplini pe cât posibil prevederile legale. Noul episcop instalat la Caransebeș, Miron Cristea, printr-o circulară din 16 iunie 1910 remarca insuficienta cunoaștere a prevederilor regulamentului și îndemna autoritățile școlare de la toate nivelurile să studieze și să aplice fără întârziere acest document. El observase că organele parohiale nu acordau suficientă atenție problemelor care priveau ,,ridicarea școalei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aplice fără întârziere acest document. El observase că organele parohiale nu acordau suficientă atenție problemelor care priveau ,,ridicarea școalei noastre confesionale ortodoxe române la înălțimea cerută de cerințele moderne ale educațiunii, de legile bisericești și ale țării.” În continuarea acestei circulare, episcopul reitera atribuțiile preotului și ale învățătorului în cadrul școlilor confesionale. O altă observație a episcopului Miron Cristea se referea la catehizare. Astfel, printr-o nouă circulară din 12 iulie 1910, episcopul semnala că preoții nu și-au îndeplinit conștiincios datoria
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de cerințele moderne ale educațiunii, de legile bisericești și ale țării.” În continuarea acestei circulare, episcopul reitera atribuțiile preotului și ale învățătorului în cadrul școlilor confesionale. O altă observație a episcopului Miron Cristea se referea la catehizare. Astfel, printr-o nouă circulară din 12 iulie 1910, episcopul semnala că preoții nu și-au îndeplinit conștiincios datoria și importanta lor misiune de ,,propunători ai adevărurilor credinței noastre, de propovăduitori ai învățăturilor de morală creștină și a momentelor de căpetenie din trecutul plin de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
adevărat focar de cultură, de educație și luminare a oamenilor. Cel mai de preț sprijin al preoților și învățătorilor în opera de culturalizare era Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român, despre meritele căreia vorbea Miron Cristea într-o circulară din 16 octombrie 1910, solicitând preoților să prezinte comunităților rosturile Astrei, să îndemne localnicii să devină membri ai filialei bănățene a Astrei, să lectureze literatura editată de Asociațiune. Episcopul caransebeșean era preocupat și de perfecționarea metodelor de predare în învățământ
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
16 octombrie 1910, solicitând preoților să prezinte comunităților rosturile Astrei, să îndemne localnicii să devină membri ai filialei bănățene a Astrei, să lectureze literatura editată de Asociațiune. Episcopul caransebeșean era preocupat și de perfecționarea metodelor de predare în învățământ. Prin circulara 3. 572/1910 solicita cu insistență ca preoții și învățătorii să-și însușească ,,un metod de predare cât mai intuitiv, atât prin citirea de prelegeri model (...) cât mai ales prin participare la conferințe și cursuri învățătorești”, să utilizeze mult mai
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și școlile confesionale din Banat. Episcopia Caransebeșului a întreprins o serie de măsuri pentru funcționarea în continuare a școlilor afectate de război în urma mobilizării învățătorilor pe front, prin transformarea localurilor de școală în spitale sau alte destinații necesare armatei. Prin circularele din anii 1914-1915 se suspendau școlile de repetiție, se renunța la frecvența obligatorie a elevilor din clasele IV-VI, în vederea ajutorării familiilor rămase fără brațe de muncă la lucrările agricole. De asemenea, se dispunea începerea anului școlar la datele stabilite
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nu au fost afectate în întregime de război, iar acolo unde nu exista învățător, se numeau suplinitori sau preotul asuma automat și postul de învățător. Datorită traumelor umane și materiale provocate de război sistemului de învățământ, Consistoriul Mitropolitan sibian, prin circulara 94 M din 1916, a decretat ,,adunarea datelor din întreaga mitropolie și păstrarea acelora ca material cronic pentru istoria poporului românesc din această patrie.” Venind în sprijinul acestei decizii mitropolitane, Episcopia din Caransebeș difuza în acest scop un chestionar special
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
suportul popular inițiativelor naționale din întreg secolul XIX și din primele două decenii ale secolului XX. Comunitatea rurală și urbană a susținut procesul de alfabetizare, progresul instructiv-educativ și modernizarea învățământului, a facilitat avansarea frontierei instrucției propriu-zise până la nivelul categoriilor populare. Circularele școlare din Banatul Montan ilustrează fidel relația stat-comunitate rurală, rolul comunității sătești în dinamica raportului școală-societate, într-un secol în care procesul de modernizare a învățământului a mers alături, dar ascendent, pe linia modernizării societății și statului. Publicul-țintă al acestor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din lipsă de material. În unul din punctele programului Junimii se spunea că orice tipăritură scoasă de ea va avea o singură ortografie. Pentru acest deziderat s-a dus o adevărată luptă, pentru că Ion Ghica - ministrul de interne - dăduse o circulară în anul 1860 care prevedea înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, dar fără nici o regulă de scriere. Așa se face că Cipariu a introdus în Transilvania sistemul etimologic, iar în Bucovina, Aron Pumnul răspândise sistemul fonetic... Junimiștii au pornit temeinic
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
a protestărilor, a amenințărilor! Acesta era Eugeniu Stătescu: un vulcan de patimi clocotind sub o mască de gheață. La 1876, când a intrat pentru întâia oară în cabinetul lui Ion Brătianu, s-a manifestat ca un liberal convins și tolerant. Circulara lui către șefii Parchetelor, prin care le cerea să nu mai aresteze preventiv pe ziariști, îi crease re putația unui spirit larg. După doisprezece ani era autoritarul care cerea restricțiuni pentru presă, iar opozanților le ridica protecția legilor. Eugeniu Stătescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
statele federale și autoritățile entităților componente, dar și, în unele cazuri, între autoritățile federale și orașe sau districte, s-a născut un spirit de "parteneriat", rezultatul fiind ocolirea autorităților entităților componente. Prin diverse mijloace, fie ele financiare (fonduri publice), administrative (circulare, acte normative secundare sau cu aplicabilitate locală sau chiar legi) ori socio-psihologice (întâlniri între experți) entitățile componente sunt determinate să adopte politici în acord cu cele ale autorităților federale. Succesul nu este universal conducătorii organelor componente în statele federale pot
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de cunoașterile credinței, de parcă disprețuitoare de această legătură. Mai pot acești tineri să aspire la acele entuziasme profunde și conștiente care sunt cerute astăzi unor îndrumători de suflete? În urmă cu 4 ani (în 1936), [ziarul] Osservatore Romano prezenta o circulară trimisă de Stalin (+1953) tuturor profesorilor din Rusia, prin care îi îndemna să se folosească de orice materie școlară pentru a pune în lumină idealul bolșevic. Iată un negator de suflete care o face, în felul său, pe maestrul de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Care era „trucul“ acestui scufundător care a izbutit să fumeze în apă, nimeni nu a putut afla. La teatrul de vară Guichard joacă Pascaly în drama Sărmanul artist. îndată după formarea noului minister, Mihail Kogălniceanu trimite prefecților o foarte lungă circulară, în care începe prin a le spune că ministerul cel nou nu este un minister de coalițiune, ci un minister obținut din fuziunea mai multor elemente ale partidului liberal. Din străinătate vin două știri de multă senzație: una este moartea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acea epocă, nu erea înțeleasă în România. Rosetti vrea să reformeze administrația, de aceea cere desființarea vechilor zapcii și numirea în locul lor a subprefecților titrați. Rosetti se ridică împotriva proprietarilor și arendașilor cari împilează pe țărani. El trimite prefecților o circulară în care le cere să ia măsuri urgente ca țăranii să fie dijmuiți la vreme și să se puie capăt șicanelor care toate au de scop despoierea țăranului. Rosetti propune alegerea magistraților și reforma radicală a acestei instituțiuni. Toată lumea conservatoare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
refugiat În comuna Tutova, județul Argeș, la 16 octombrie 1944. Pr. Constantin Popescu și cântărețul bisericesc sunt invitați la 1 februarie 1945 de protoiereul de la Circumscripția III Dobrovăț la Bâcu, . Preotul Constantin Popescu este considerat un . Protoieria județului Vaslui prin circulara din 10 decembrie 1947 Înștiința preotul paroh despre aprobarea de către „INCOOP” cu . Circulara adresată preoților la 6 februarie 1947 reflectă situația grea a enoriașilor din toate parohiile În urmă războiului și a foametei: Protoiereul Paul Potorac cere la 12 februarie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și cântărețul bisericesc sunt invitați la 1 februarie 1945 de protoiereul de la Circumscripția III Dobrovăț la Bâcu, . Preotul Constantin Popescu este considerat un . Protoieria județului Vaslui prin circulara din 10 decembrie 1947 Înștiința preotul paroh despre aprobarea de către „INCOOP” cu . Circulara adresată preoților la 6 februarie 1947 reflectă situația grea a enoriașilor din toate parohiile În urmă războiului și a foametei: Protoiereul Paul Potorac cere la 12 februarie 1948 participarea la combaterea tifosului exantematic, conform ordinului guvernului și colaborarea cu dascălii
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fiind luat de către preotul Constantin Fligler Începând cu 15 februarie, În aceiași calitate până la numirea unui titular . În urma cererii de transfer la parohia Tungujei, protopopiatul Iași Îi solicită la 16 octombrie 1978 achitarea debitelor datorate pentru parohiile Frenciugi și Tungujei . Circulara protopopiatul Iași din 12 ianuarie 1980 aducea la știința parohilor obligativitatea Înscrierii preoților și cântăreților bisericești În Frintul Unității Socialiste În comunele de care aparțin, iar cei din mediul urban În circumscripția electorală respectivă . Decesul prezviterei Maria Fligler din 1982
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
s au subscris de subsemnatul preot, iar cât privește de averea exterio(a)ră nu există nimic. <ss> Preot Gh. Darie <ss> Epitrop P. Cosmei. Arhiva Episcopiei Hușilor, Fond Episcopia Hușilor, dosar 85 / 1879 p. 86-86v. 8. 1943 mai 4.Circulara protoiereului de Vaslui adresată preoților parohi. Protoieria Vasluiul de Jos Nr. 243 4 Mai 1943 Cucernice Părinte, Din ordinul domnului mareșal Antonescu, Ministerul Propagandei de acord cu Ministerul Culturei Naționale și Cultelor a dispus organizarea unei intense propagande interne În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
chitanța. Sunteți la Început de an financiar. Achitați-vă impozitele trimestrial pentru a nu fi urmăriți și dați exemplu rău În fața cetățenilor. Protoiereu, Pr. Paul Potorac Nr. 243 Arhiva bisericii din Frenciugi, dosar 2 / 1943, Original. 9. 1943 mai 25.Circulara Episcopului Grigorie Leu În urma vizitelor canonice din Basarabia și Eparhia Hușilor, precum și promovarea conținutului unei broșuri. ROMÂNIA EPISCOPIA HUȘILOR Nr. 2132 25 Mai 1943 Cucernice Părinte, Observările din vizilele canonice și broșura ce v o trimitem spre edificare, În Împrejurările
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
la anii forestieri 1941-1942 (de ing. S. Gârbu), Problema lemnelor de foc (ing. I. Dan), Reflecții asupra prețului lemnului (ing. I. Rătan), Valorificarea vânatului (ing. A Voloșciuc), Organizarea transportului forestier (ing. V. Bivol), cronică, recenzii, informații din domeniu, norme, instrucțiuni, circulare. Redacția și administrația str. Iancu Flondor nr.30 Cernăuți. * Bukovenskii Jurnal Bukovenskii Jurnal. Începând din 1991, Universitatea din Cernăuți, împreună cu societăți cultural-literare, editează revista cu titlul de mai sus. În colegiul de redacție fac parte și romaniștii prof. Grigore Bostan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
organul profesional al cantorilor bisericești din eparhia Bucovinei, se fac referiri la mai multe dispoziții legale publicate în Foaia Mitropolitană, pe care n-am găsit-o în arhivele consultate. Astfel Foaia, în nr.16 din 17 august 1938, publica o circulară referitoare la cultivarea cântăreților bisericești și chema p.c. preoți să recomande din bibliotecile parohiale, cărți corespunzătoare acestora, pentru a le da posibilitatea să se cultive în cele spirituale și să-și sporească cunoștințele... În numărul 17 din 20 septembrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bisericești și chema p.c. preoți să recomande din bibliotecile parohiale, cărți corespunzătoare acestora, pentru a le da posibilitatea să se cultive în cele spirituale și să-și sporească cunoștințele... În numărul 17 din 20 septembrie 1938 se publica o circulară în care se arăta că între obligațiile cântăreților bisericești este și pregătirea și conducerea corului bisericesc. „Cine nu se achită de această datorie, fie personal, fie îndemnând pe alți intelectuali din localitate, dacă personal nu are calități de dirijor, nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
localitate, dacă personal nu are calități de dirijor, nu poate fi calificat cu media foarte bine și nici nu poate aspira la un post mai bun” se spunea în dispoziția mitropolitană. Foaia oficială a Mitropoliei publica în numărul 20 o circulară privind prezentarea la viza livretelor militare a cantorilor, iar în nr.21 altă circulară prin care se arată că preotul și cântărețul bisericesc trebuie să aibă un stat de serviciu la protoerie și altul la consiliul eparhial și ce acte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
foarte bine și nici nu poate aspira la un post mai bun” se spunea în dispoziția mitropolitană. Foaia oficială a Mitropoliei publica în numărul 20 o circulară privind prezentarea la viza livretelor militare a cantorilor, iar în nr.21 altă circulară prin care se arată că preotul și cântărețul bisericesc trebuie să aibă un stat de serviciu la protoerie și altul la consiliul eparhial și ce acte cuprindea - dintre care nu lipsea declarația asupra averii și foaia de jurământ. * Foaia poporului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]