3,759 matches
-
Încărcătură personală În Înțelegerea sacrului și profanului, a raporturilor dintre ele, precum și a importanței dialecticii sacru-profan În societățile arhaice, deoarece nu reduce sacrul, ca gânditorul german, numai la latura sa irațională. Considerat de Eliade ca obiect al istoriei religiilor, sacrul circumscrie o problematică vastă și complexă de a cărei Înțelegere depinde accesul nostru la Înțelegerea universurilor spirituale primitive. Ireductibile la credința În Dumnezeu, experiențele omului În relație cu sacru sunt de tip numinos (lat. numen-zeu), „Înspăimântătoare și iraționale”. „Numinosul se singularizează
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
îmbunătățire a rezultatelor activității ei, să satisfacă nevoia de recunoaștere a participanților 22. M. Deutsch (1973, apud Milcu, 2005) examinează efectele relațiilor competitive/ concurențiale asupra participanților. Din punct de vedere motivațional și a orientării participanților în raport cu sarcina, procesul competitiv se circumscrie prin următoarele aspecte definitorii: • stimulează ideea că rezolvarea intereselor contradictorii se realizează numai în afară, soluția fiind impusă de către o parte celeilalte; • facilitează supunerea eforturilor participanților și consumul neeconomic de energie; • în calitate de motive principale se află valorizarea superiorității unei singure
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
erotică, furtuna, reîntoarcerea, refuzul încăpățânat de a abandona cuibul cald, ,,de trei ori am fugit de la el și m am întors la han’’, este dublată de indiciile care dau tuturor acestor momente înfățișarea unor efecte de vrăji. Acest ton pozitiv, circumscris la senzație și cenestezie, fiind contrazis de implicațiile supranaturale. Un accident este acela al apariției magiei, element impresionant firește, dar care îl tulbură profund pe erou, scoțându-l pentru un timp din ritmul lui obișnuit de viață și aruncându-l
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
masă-n odaie, și pe urmă s-apropie de cotlon la vatră’’. Doar la sfârșit, rememorând toate aparițiile ei, realizăm ideea că numita ,,cotoroanță’’ este principala unealtă a hangiței; chiar dacă (sau tocmai de aceea) acțiunile ei dau impresia că se circumscriu în aria celui mai stereotip comportament (de pildă: ,,- Cocoană, dumneavoastră stați de vorbă aici... nu știți ce-i afară... -Ce e ? - S-a pornit un vânt de sus... vine prăpăd’’). Iată acum și presupusul episod cheie al povestirii în care
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
interviului, există mai multe tipuri de interviu clinic: * Interviul non-directiv. Acesta este centrat pe persoană, în cursul căruia subiectul sau pacientul are libertatea de a vorbi despre problemele, dificultățile sau temele de interes. Clinicianul pune întrebări din când în când, circumscrie o anumită temă, apoi lasă subiectul să vorbească. De cele mai multe ori acesta se abate de la tema propusă, evocând problemele sale de sănătate, amintiri din copilărie, aspecte din viața sa de familie, problemele profesionale. Clinicianul îl ascultă fără a-l întrerupe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
discutat în prezentul studiu, însă în alt capitol. (A se vedea pe larg Pr. Prof. Grigore T. Marcu, „Botezat-a pruncii Biserica creștină primară?”, în Mitropolia Olteniei, Anul VIII (1956), Nr. 4-5, p. 181-182 et passim). footnote>. Prozeliții care erau circumscriși urmau și o baie de purificare - așa-numitul „botez al prozeliților”<footnote Oscar Cullmann, op. cit., p. 63. Cullmann mai subliniază și următorul fapt: anume că, Botezul creștin, dezvoltând botezul lui Ioan, a preluat din practica de primire în iudaism actul
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
poartă numele de labelling theory (teoria etichetării). Definițiile au o eficacitate socială prin faptul că desemnează norma (și anormalul), includ sau exclud indivizii din comunități și consolidează (sau distrug) identitățile. "A defini sau a determina un lucru înseamnă a-i circumscrie limitele" (Strauss, 1992a, p. 22). Problematica identitară Noțiunea de identitate, orice ar spune și ar gândi unii, constituie o problematică sociologică, prin faptul că implică un joc social de definire de sine prin ceilalți. Sociologia franceză pare tot mai preocupată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ca sistem. În aceasta constă, credem noi, gândirea pe care ne străduim să o ruinăm în mintea oamenilor pentru ca să o ștergem din legile noastre. Se va pune fără îndoială întrebarea de ce, având în vedere chestiunea generală de mare importanță, am circumscris lupta pe terenul unei chestiuni speciale. Rațiunea este simplă. Trebuia opusă o asociație unei asociații, trebuiau angajate interese și soldați în armata noastră. Știam bine că între Prohibiționiști și Liber-schimbiști polemica nu se putea prelungi fără a agita și, la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
națiunii un corp în viață, care, ca toate ființele organizate, tinde cu forță să își conserve existența, să își crească puterea și bunăstarea, să își extindă la nesfârșit sfera de acțiune. Lăsat nesupravegheat, el trece curând peste limitele care îi circumscriu sarcina; crește peste măsură numărul și bogăția agenților săi; nu mai administrează, ci exploatează; nu mai judecă, ci persecută sau se răzbună; nu mai protejează, ci oprimă [...]. Poate oare exista libertate acolo unde, pentru a susține cheltuieli enorme, guvernul, forțat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de faptul că ești - cum? Infinit, sempitern sau finit? Finitudinea este, alături de ființă și conștiență, a treia condiție limitativă a libertății ca libertate gravitațională. A fi, a fi conștient că ești și, în speță, a fi conștient că ești finit circumscriu condiția libertății gravitaționale ca libertate umană. Dar faptul de a fi om continuă să rămână o pură indeterminare. Ce fel de om? Bărbat sau femeie? Alb, negru sau galben? Născut în ce secol, în ce țară, din ce părinți și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să o scrie - întru desăvârșirea sistemului propriu - o logică născută nu în jurul individualului și generalului, ci al elementului, al determinațiilor. Ne despărțim. Rămân în cameră la Andrei, mult, până către ora 12, analizîndu-ne relația, rostindu-ne rezervele, încercînd să ne circumscriem zonele de fals și nesiguranță instalate între noi. Ne mărturisim o inițială antipatie reciprocă (în urmă cu trei-patru ani?). Tot ce se întîmplă e terapeutic. Joi, 6 octombrie 1977 Zi plină, cu Noica în vervă, venind după masa de prânz
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ce este", deci deasupra Binelui și Răului. El este cu neputință de cuprins, de înțeles, de formulat; prin urmare el este în același timp "milostiv" și "nedrept": e un mod de a spune că nici o definiție nu poate să-l circumscrie, nici un atribut nu-l epuizează." Revenirea și insistența lui Jung sânt lamentabile, nefilozofice, pentru că trag din nou problema în jos, o coboară pe planul din care Eliade o mutase: " - Eu vorbesc ca psiholog, reia profesorul Jung, și, mai cu seamă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în balcanism și în degringoladă parlamentară. Există momente ale seriozității peste care nu poți trece ușor numai pentru că au sfârșit lamentabil în demagogia urmașilor. Nu îmi este rușine să spun că mi-a plăcut la Paul Anghel efortul de a circumscrie, prin episodul '77, un moment al seriozității." Lăsăm lucrul să cadă. Îi vorbesc despre ce am de gând să fac în zilele de aici. I-am adus, definitivată, traducerea la Ursprung des Kunstwerkes (80 de pagini) pe care am făcut
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ar putea deveni cu timpul o ramură de sine stătătoare a sociologiei culturii: patologia culturii. Ce rol poate juca în această morfopatologie culturală redactorul unei reviste? Dacă funcționează coerent în acest univers, atunci o analiză atentă a intervențiilor sale are să circumscrie întocmai un simptom de boală sau maladia însăși. De pildă: din propoziția "Au urmat șase ani în care autorul însuși a învățat să tacă...", G.I. a eliminat "în care autorul însuși a învățat să tacă". Ce fenomen de patologie culturală
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aduși de valul strâmb al vieții în situația dramatică de a opta între onesta umilitate care-i șade bine neșcolirii și împroșcarea a tot ce îți este superior, ca soluție colectivă și deznădăjduită de supraviețuire. Sânt deci tentat uneori să circumscriu această expectorație azvârlită, prin jocul urii și al întîmplării, pe obrazul oricărei fapte care nu are de partea ei decât "forțele plăpânde ale veșniciei". Însă aș greși făcând astfel. Când Odiseu coboară în Infern, umbrele morților se îmbulzesc în preajmă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poți trece cu vederea, trebuie să le vizitezi pe furiș și să uiți de îndată că ai făcut-o. Un jurnal te ajută nu numai să te pui în lumină, ci deopotrivă să veghezi asupra părții tale de umbră, să circumscrii ceea ce în tine trebuie să rămână interzis și pentru ceilalți, și pentru tine. Vindecare nu înseamnă a spune totul, ci mai degrabă a preveni, a încercui (anunțînd că acolo înseamnă "pericol de moarte") locurile în care nici tu nici alții
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
proprie, apoi în bogăția formelor flexionare, în sufixe, în prepozițiuni (de care limba noastră are foarte multe) în sfârșit în acele mulțimi de finețe psicologice cari ele dau abia viață sunetelor moarte din cuvinte. Daca n-ai un cuvânt îl circumscrii pur și simplu sau îl primești aproape neschimbat dintr-o limbă mondială. Astfel în loc de pomologie se potrivea, credem, mai bine cultura pomilor, căci a pune două cuvinte în loc de unul claritatis causa n-a fost niciodată un păcat. Cât despre cuvintele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Malul Alb (com. Drăgănești), în septembrie 1987, am identificat întâmplător un număr relativ mare de fragmente ceramice de factură și tipologie Dridu, resturi ce suprapun numeroase urme din epoca neolitică, ceramică, fragmente de idoli și unelte din piatră, ce se circumscriu culturilor Criș și aspectului Stoicani-Aldeni, prin factura pastei și decorul de pe ceramică, așezare încă necercetată sistematic. Iată locuri, aproape compacte, din punct de vedere teritorial, pe care se întâlnesc vestigii materiale ale acestei culturi, este vorba de cultura Dridu, considerată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din vase modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse, din epoca feudală timpurie sec/olele/ VIII-IX”. Evident că așezarea menționată se circumscrie perioadei de cultură Dridu, adică începutului afirmării etniei românești. Grindul trebuie localizat la poala terasei inferioare de la est de apa Bârladului, cursul vechi. Într-un capitol precedent am afirmat că, inițial, perimetrul satului și moșiei Torcești făceau parte integrantă din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
culturi. Desigur, cercetările sistematice și amănunțite, ce sunt așteptate a fi efectuate într-un viitor cât mai apropiat, vor prezenta măsura exactă și adevărată în privința densității populației din teritoriu, în evoluția ei istorică. Ceea ce, deocamdată, rămâne sigur și indubitabil se circumscrie faptului că zona a fost bine și permanent populată din timpuri străvechi și până în zilele noastre, că nu au existat întreruperi și vacuumuri demografice întinse pe sute de ani, că teritoriul umbrăreștean nu a fost slab ocupat din punct de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dregătorii locali interesați în neprezentarea situației reale, mistificările de acest fel fiind un mijloc de apărare pentru localnici, o practică justificată de timpurile grele pe care oamenii locului le traversau. Și Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816 bănuim că se circumscrie acelorași imperative. În ea s-a înregistrat un număr de familii mult micșorat și aceasta socotind nu numai după faptul că nu au fost cuprinse toate categoriile sociale ce beneficiau, potrivit uzanțelor epocii, de scutiri (cler, bătrâni, văduve etc.), dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-s la ținutul Tecuciului”, în ambele cazuri enunțând și structurile aducătoare de venit, în nici unul din acte nu face referire la starea locuitorilor din sat, așa cum observăm că se procedează în satele cu vecini. Iată doar două exemple ce se circumscriu acestei din urmă situații. Pe 31 mai 1626, Miron Barnovschi întoarce slugilor sale „Dumitrașcu, Toader, Candachia [...], fii ai lui Pătrașco logofăt, satul Mânjești și Bălțătești, cu vecini” (subl. n.). Pe 24 iulie 1632, Pătrașco Bașotă logofăt împarte satul Războienii din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ale căror funcții se extindeau fără încetare. Metodologia marxistă are două asumpții fundamentale. Prima este aceea că analiza trebuie contextualizată istoric. Materialismul istoric distinge mai multe faze sau stadii în dezvoltarea modurilor de producție. Orice analiză a capitalismului trebuie să circumscrie cu atenție stadiile de dezvoltare și regiunile dintr-o țară sau din lume pe care le are în atenție. Cea de-a doua se referă la faptul că marxismul este o teorie materialist dialectică. Asumpția sa fundamentală este că stadiul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
un anumit fel (să se folosească mijloace de calcul și comunicare moderne, spre exemplu). Există limite dincolo de care un cadru didactic universitar nu se poate abate fără să dea studenților simțământul că ei nu sunt învățați cum trebuie. Aceste așteptări circumscriu interpretarea personală pe care îndeplinirea individuală a rolului poate să o aducă acestuia. Rolurile și structura socială. În mare parte, organizarea societății, ori ceea ce numim structura socială, este determinată de natura rolurilor sociale, de relațiile dintre acestea și distribuția resurselor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
1993, p.73). Tipul ideal de birocrație al lui Weber cuprinde următoarele elemente: * un grad înalt al specializării și diviziune a muncii definită clar, cu sarcini distribuite ca obligații oficiale; * structură ierarhică a autorității cu domenii de comandă și responsabilitate circumscrise cu claritate; * existența unui corp formal de reguli care generează activitatea organizației; * administrație bazată pe documente scrise; * relații interpersonale între membrii organizației și între aceștia și clienți; * recrutarea personalului bazată pe abilități și cunoștințe tehnice; * angajarea personalului pe termen lung
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]