1,966 matches
-
geamurile și la boltele bisericii, muncitorii care sunt obligați să lucreze acolo.” Un borderou menționează 8 clopote cântărind de livre, transportate la Metz, la 11 august 1792. Era și un orologiu, care a fost achiziționat de comună și montat în clopotnița bisericii parohiale, unde a funcționat până în 1866. Un alt clopot de 150 de livre se afla în corul călugărițelor. Aceasta este clopotul pe care tânăra novice de 16 ani, Domnișoara Gabrielle Livron, l-a aruncat la întâmplare, după cum îi impunea
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
calvină. În timpul incursiunilor tătare dintre 1658-1651 și din 1670, satul și biserica au fost devastate. După aceste evenimente, în anul 1675, au fost demarate lucrări importante de reparații, atât în interiorul, cât și în exteriorul bisericii. Biserica a avut o valoroasă clopotniță de lemn, înaltă, de plan dreptunghiular, construită în 1675 și reparată în 1761. Ea a fost demolată în 1930, când, după planurile lui László Debreczeni, architect și inginer-constructor în cadrul Eparhiei Reformate din Ardeal, s-a zidit turnul-clopotniță actual, adosat fațadei
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
1414, nu putem identifica astăzi nimic. Biserica actuală a fost ridicată în secolul al XV-lea și transformată în cetate bisericească în jurul anului 1500, când biserica a suferit multe modificări fiind fortificată. În jurul anului 1520 intrarea principală din vest, sub clopotniță, a fost zidită. În fața intrării a fost ridicat un contrafort, care la o înălțime de 10 metri, legat de alti doi contraforți, formează un drum de strajă. Au fost deschise două intrări în biserică, una în partea de sud, cealaltă
Biserica fortificată din Valea Viilor () [Corola-website/Science/332621_a_333950]
-
1969-1970 a fost consolidat zidul de incintă pe latura de SE și s-a reconstruit drumul de strajă pe latura de N. În 1987 a fost consolidat turnul corului, iar între 1996-1997 au fost reparate drumurile de strajă de la turnul clopotniță și turnul corului. Alături de actuala biserică exista o capelă dedicată Sf. Cyriacus (Chiriac sau Țiriac), atestată în anul 1446. Biserica este înconjurată de o singură incintă ovală, în care se intra printr-un gang boltit situat în partea de vest
Biserica fortificată din Valea Viilor () [Corola-website/Science/332621_a_333950]
-
a celor două mari cutremure din 1940 și 1977 au fost necesare unele lucrări de consolidare precum și restaurarea picturii. În curtea bisericii se află un cavou zidit în anul 1853 în care se află așezat într-o raclă ctitorul bisericii. Clopotnița înaltă de 9 m, aflată la câțiva metri în fața bisericii, este construită din zid gros cu piatră și cărămidă. În clopotnită sunt trei clopote. Parohia Grindu are casă parohială. Parohia a posedat 28 ha teren arabil. Conform Legii Fondului Funciar
Biserica Înălțarea Domnului din Grindu () [Corola-website/Science/332679_a_334008]
-
longitudinală întreruptă de o calotă sferică așezată pe pandantivi și arce. Pridvorul deschis, construit din cărămidă.are laturile de nord și sud boltite cu câte un semicilindru iar latura vestică are planșeu din lemn deasupra căruia se ridică un turn clopotniță, de mici dimensiuni, tot din lemn.La exterior biserica este consolidată de contraforți, trei scurți sub ferestrele absidelor în axele construcției și doi înalți până la cornișă, așezați simetric pe absida altarului. Construit la sfârșitul sec.XVI,ca mânăstire a monahiei
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
de Ministerul Marinei. Între 1957-1976 acoperișul a fost reparat de Direcția Monumentelor Istorice. Biserica din Bălteni este o biserică de plan triconc, cu pronaos mai îngust decât naosul și cu pridvor pe sudul, vestul și nordul pronaosului; nu are turle, clopotnița din lemn de pe pridvor fiind ridicată, probabil, după dărâmarea clopotniței fostului schit. Absida altarului, poligonală la exterior și semicirculară la interior, este supradezvoltată pe axa est-vest, fiind acoperită cu o semicalotă și delimitată de naos printr-o arcadă semicilindrică foarte
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
Direcția Monumentelor Istorice. Biserica din Bălteni este o biserică de plan triconc, cu pronaos mai îngust decât naosul și cu pridvor pe sudul, vestul și nordul pronaosului; nu are turle, clopotnița din lemn de pe pridvor fiind ridicată, probabil, după dărâmarea clopotniței fostului schit. Absida altarului, poligonală la exterior și semicirculară la interior, este supradezvoltată pe axa est-vest, fiind acoperită cu o semicalotă și delimitată de naos printr-o arcadă semicilindrică foarte lată, de fapt un segment de boltă semicilindrică. Este luminată
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
de sud și nord sunt semicirculare, iar cea de vest în ușoară acoladă. Este acoperit, spre sud și nord, de bolți cu penetrații, în consolă, iar spre vest de un planșeu drept, din lemn; deasupra părții de vest se află clopotnița cu șarpantă din lemn și cu acces prin scara din lemn aflată în pridvor. Biserica și pridvorul nu au parament unitar. Ușa de acces în pronaos, aflată pe fațada de vest, are ancadrament din piatră cu arcadă în dublă acoladă
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
1647 și este un simbol al orașului. Biserica este un monument istoric, având codul LMI (tot ansamblul), și coordonatele . Biserica este o ctitorie negustorească, ridicată între anii 1643-1647, în timpul lui Vasile Lupu, fiind construită din piatră și cărămidă. Are turnul clopotniță inclus în corpul bisericii, și podul fortificat. Biserica Precista a fost sfințită în septembrie 1647 și a fost închinată Mănăstirii Vatopedu, de la Muntele Athos.
Biserica fortificată Sfânta Precista din Galați () [Corola-website/Science/332883_a_334212]
-
din Găbud, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, a fost construită între anii 1974-1978 în timpul păstoririi parohiei de către Pr. Ioan Câmpean. Inițial a fost compusă dintr-o navă dreptunghiulară în stil bazilical, prevăzută pe latura de Vest cu un impunător turn clopotniță etajat, iar pe latura de Est cu o absidă poligonală, care constituia altarul. În perioada 2002-2014, biserica a trecut printr-un amplu proces de reconstrucție, infrumusețare și dotare, devenind un edificiu bisericesc nou, monumental, de la fundație la acoperiș și până la
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
de sonorizare, prin contribuția familiei Nechita. În anul 2014 prin contribuția familiei Miron s-a realizat icoana de hram bisericii, „Sfântul Ierarh Nicolae” pe fațada de deasupra ușilor principale de intrare în biserică, iar prin contribuția enoriașilor s-a construit clopotnița nouă. La edificarea bisericii în stadiul final, dinainte de sfințire, au contribuit în principal credincioșii parohiei, fiii satului și numeroși agenți economici care au sprijinit mult finanțarea lucrărilor. Un ajutor consistent l-a primit parohia din partea Mănăstirii Oașa, păstorită de către părintele
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
văd influențe muntenești) precum și restul construcțiilor, au fost distruse în anul 1832 de o puternică viitură a Bistriței, care a rupt terasa pe care ansamblul fusese ridicat. Au supraviețuit până în prezent doar câteva structuri din corpul bisericii și cel al clopotniței, precum și câteva elemente de interior, mutate și conservate în alte edificii religioase din zonă. O tentativă de refacere a obștii monahale de aici este în curs de desfășurare. Mănăstirea se află pe Lista monumentelor istorice din România la . Ruinele se
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
piatra (bolovani de râu) este constituientul soclului și zidurilor, cărămida subțire este materialul din care sunt făcute arcurile bolților. Structura cuprinde un altar, un naos, un pronaos și două șanțuri puțin pronunțate. Pe latura sudică a fost ridicat un turn - clopotniță, cu rol de apărare a intrării. Construcția a fost de forma unei nave rectangulare, cu două ieșiri rectangulare aflate în dreptul sânurilor și vizibile numai la exterior. Absida principală de formă circulară și mai îngustă ca naosul (acoperit de către o cupolă
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
ferestre), la răsărit a format altarul (unde s-a aflat o singură fereastră situată axial - de factură gotică). Pronaosul - acoperit și el de către o cupolă, a fost mai larg decât naosul. Alăturat zidului sudic - respectiv pronaosului, s-a aflat juxtapusă clopotnița - portic, ce a avut jos trei deschideri (spre sud - pe unde se făcea intrarea propriuzisă în biserică, est și vest) iar la partea superioară încăperea destinată clopotelor, tot cu trei deschideri. Bolțile au fost susținute de arce mari de cărămidă
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
discuri de cărămizi cafenii, alternând cu altele sub formă de stea. Sub cornișa superioară se află șirul firidelor oarbe mai mici, în timp ce cele mai mari sunt așezate imediat deasupra brâului. În 1946 încă se mai remarca faptul că la nivelul clopotniței, firidele mari lipseau din câmpul inferior, iar firidele mici din câmpul superior. O îngroșare dreptunghiulară a zidului exterior, relevă sânurile laterale. Urme de tencuială - care se mai cunosc pe alocuri, arată că biserica a fost tencuită. Peste tencuială - atât la
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
din grinzi - care se mai remarcau în prima jumătate a secolului XX, purtau urme de incendiu, care se mai găseau și pe bolovani sau cărămizi. Din biserică rămăseseră astfel în 1994 doar absida altarului, naosul și câteva rămășițe din turnul clopotniței de pe latura sudică, situate pe o terasă de 7 m amenințată de eroziunea laterală. Elementele de hazard geomorfologic se constituie astfel, într-un factor care amenință chiar și ruinele rămase, cu distrugerea. Dintre elementele care au supraviețuit, două lespezi funerare
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
a fost concepută că un corp autonom și detașata de restul arsenalului cu care fusese legată abia în 1779. Clădirea are de asemenea propriile "porta da tera" și "porta da măr". Ieșind din atelierul secolului al XIV-lea, cele două clopotnițe de veghe aflate de-a lungul clădirii sunt numite astfel: cea din colțul de sud-est, restaurată în 1526, "turnul Sfinților Petru și Pavel", și cea dinspre vest "turnul de mezo", în colțul în care clădirea iese din "Tana". La căderea
Rio della Tana () [Corola-website/Science/333545_a_334874]
-
Sprie. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 106719.01. Biserica construită în anul 1779 răspundea necesităților de cult greco-catolic din acele vremuri. Construcția prezintă doua tipuri distincte de structuri: corpul propriu-zis al bisericii realizat din zidărie și turnul clopotniță realizat după tipicul structural al turnurilor clopotniță de la bisericile de lemn contemporane (1750-1800). Coiful turnului cu cele patru turnulețe are învelitoare din tabla zincată. Paramentul interior al navei prezintă pictura, în mare parte degradată; cei mai cunoscuți zugravi care au
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
cu codul 106719.01. Biserica construită în anul 1779 răspundea necesităților de cult greco-catolic din acele vremuri. Construcția prezintă doua tipuri distincte de structuri: corpul propriu-zis al bisericii realizat din zidărie și turnul clopotniță realizat după tipicul structural al turnurilor clopotniță de la bisericile de lemn contemporane (1750-1800). Coiful turnului cu cele patru turnulețe are învelitoare din tabla zincată. Paramentul interior al navei prezintă pictura, în mare parte degradată; cei mai cunoscuți zugravi care au realizat-o fiind: Ștefan Zugravu de la Fisești
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
ce a înlocuit-o pe cea din cherestea de stejar. Între anii 2003-2007 s-au efectuat ample lucrări de reparații capitale, înlocuindu-se acoperișul care a fost placat cu tablă de cupru și refăcându-se integral gardul de împrejmuire. Turnul clopotniță înalt de peste 38 m domină așezarea, iar în jurul coifului îl împodobesc cele 4 turnulețe în stil maramureșean. Pe frontispiciul turnului deasupra ușii de intrare se află următoarea pisanie:
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
Lăcașul de cult este cunoscut și sub denumirea de „Biserica Domnească”, fiind cea mai veche construcție din localitate. Anul construcției nu este cunoscut, pisania bisericii fiind probabil distrusă sau doar ascunsă la construirea în secolul al XVIII-lea a turnului clopotniță de deasupra pridvorului. Informațiile obținute în urma cercetărilor arheologice au dus la formularea unei ipoteze asupra existenței unei biserici mai vechi pe locul celei actuale. În mormintele din apropiere s-au descoperit pietre și urme de mortar, precum și trei monede din
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
actuală datează din urma transformărilor în stil baroc de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când a fost amplasat și altarul. În aceeași perioadă, tavanul sălii a fost acoperit cu stucatură. La vest a fost ridicat din calcar un turn de clopotniță. Nivelurile superioare ale clopotniței erau accesibile printr-o scară spiralată adăpostită de un turnuleț aflat pe latura vestică a bisericii. Clopotnița este, de altfel, singura din Țara Bârsei fortificată în această perioadă, datorită proximității zidului de incintă. Inițial, parterul era
Biserica evanghelică fortificată din Rotbav () [Corola-website/Science/333072_a_334401]
-
transformărilor în stil baroc de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când a fost amplasat și altarul. În aceeași perioadă, tavanul sălii a fost acoperit cu stucatură. La vest a fost ridicat din calcar un turn de clopotniță. Nivelurile superioare ale clopotniței erau accesibile printr-o scară spiralată adăpostită de un turnuleț aflat pe latura vestică a bisericii. Clopotnița este, de altfel, singura din Țara Bârsei fortificată în această perioadă, datorită proximității zidului de incintă. Inițial, parterul era deschis printr-un portic
Biserica evanghelică fortificată din Rotbav () [Corola-website/Science/333072_a_334401]
-
aceeași perioadă, tavanul sălii a fost acoperit cu stucatură. La vest a fost ridicat din calcar un turn de clopotniță. Nivelurile superioare ale clopotniței erau accesibile printr-o scară spiralată adăpostită de un turnuleț aflat pe latura vestică a bisericii. Clopotnița este, de altfel, singura din Țara Bârsei fortificată în această perioadă, datorită proximității zidului de incintă. Inițial, parterul era deschis printr-un portic boltit în cruce pe nervuri cu profil cistercian, iar intrarea în biserică se făcea pe sub un portal
Biserica evanghelică fortificată din Rotbav () [Corola-website/Science/333072_a_334401]