2,440 matches
-
mânăstirii Căldărușani"159. Numele pământesc al protagonistului este și el marcat de fonemul în discuție - Sergiu. Celălalt nume, Andronic, este unul fanic: andros- bărbat, nike-victorie și asupra acestei semnificației avertizează Matei Călinescu 160, Lăcrămioara Berechet 161 și Ștefan Borbely. Cercetătorul clujean explică numele lui Andronic, prin trimitere la grecescul aner, genitiv andros "om", și la scenariul gnostic, ca fiind mesagerul de lumină chemat să înfăptuiască nunta 162. Andronic nu este o persoană, ci "o forță impersonală, un principiu, manifestarea unei forțe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
decât în altă proză, un semn "al canalului comunicativ între "între dincoace și dincolo". Utilizând codul lecturii gnostice, Ștefan Borbély analizează numele eroinei ca o sugestie de dedublare gnostică a Fecioarei din creștinism. (Și în alte puncte ale nuvelei cercetătorul clujean demonstrează existența unor structuri gnostice, așa cum este povestea lui Antim despre "saltimbancul de sorginte, probabil, nietzscheană" care își dă seama de decăderea, de trădarea lui; astfel, povestea face distincția dintre histrionismul divin și cel uman, sugerând că toți artiștii sunt
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
posibile, experiențe insolite", în Euphorion, nr. 5-6/ mai- iunie/2007. Olinescu, Marcel, Mitologie românească, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2004. Oltean, Ștefan, Lumile posibile în structurile limbajului, Editura Echinox, Cluj, 2003. Oltean, Ștefan, Introducere în semantica referențială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006. Otto, Rudolf, Sacrul. Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1996. Pamfile, Tudor, Mitologie românească, Editura Allfa, București, 1997. Pamfile, Tudor, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, pp. 61, 161, 232. 3 Thomas A. Sebeok, Semnele: o introducere în semiotică, Editura Humanitas, București, 2002, p. 83. 4 Ștefan Oltean, Introducere în semantica referențială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006, pp. 103, 208, 211. 5 Ibidem, p. 102. 6 Toma Pavel, Lumi ficționale, Editura Minerva, București, 1992, pp. 24, 54. 7 Ecaterina Mihăilă, "Despre geneza și funcția numelor proprii", în Limba română, nr. 3/1978, p. 274. 8
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pentru numirea unor medici școlari. În cadrul Universității din Cluj, acesta a pus în funcțiune un laborator experimental de pedagogie. Unul dintre primii specialiști în psihologie și pedagogie aplicată din perioada interbelică a fost Florian Ștefănescu Goangă (1881-1959), rector al Universității clujene, director al Institutului de psihologie experimentală. În această ultimă calitate a fost preocupat de problemele actuale ale psihopedagogiei: psihologia copilului, psihologia deficienților, aspecte legate de psihologia muncii și orientării profesionale (carieră), elemente de psihologie socială. În acest sens, menționăm două
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
-s tare puține revistele pe care le stimez în țara asta. Și, nu știu de ce, revistele studențești sînt singurele care-mi plac cu adevărat. Poate și pentru că nu e nimic anchilozat în ele! Te-am găsit și-n TRIBUNA (revista clujeană n. red.), cu bucurie! La P. Neamț am fondat un Club de poezie care a demarat frumos! Se ține joia, la două săptămîni, la Muzeul de artă. Ultima dată au venit Mircea Ciobanu și Vasile Vlad. Faină seară! Vlad histrion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de obraz o pîine pe care a scos-o din cuptor, iar alpinistul utilitar, tot urcînd, a părăsit spațiul posibilului dînd nas în nas cu Dumnezeu...! Paznicul ploii sunt eu! A.B. Recent, cartea Dumneavoastră "Paznicul ploii", apărută la editura clujeană "Limes", a primit premiul pentru poezie al Filialei Iași a USR pentru anul 2010. Ce mai înseamnă un premiu pentru un poet, pentru o carte, într-o vreme în care analfabetismul pare să acapareze publicul larg? Și nu mă refer
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pun la același preț și polemicile pe care le-a creat dinspre Al. Piru, Ioana Em. Petrescu, Cristian Livescu, Ioan Holban, Mihai Drăgan. Polemica mea cu Ioana Em. Petrescu a fost de răsunet și s-a derulat în paginile revistei clujene Steaua pe parcursul unei jumătăți de an. A.B.Ce prietenii literare ați legat în viața dvs.? În privința prieteniilor literare, pot spune că am fost un om norocos încă din liceu. La Bârlad, prin clasa a IX-a, l-am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
împotriva stejarului sau îl face mai misterios? Să regret că de peste 25 de ani am trudit la brandul "Poesis" în loc să-mi fi scris doar propriile versuri? Regret însă cu adevărat că reputatul eminescolog Ioana Em. Petrescu, profesoara mea de la Filologia clujeană, s-a stins nedrept, prea devreme. Abia îmi terminasem la ea lucrarea de diplomă și n-am mai găsit un profesor care să mă primească la doctorat cu teza mea despre Eminescu. Doar Marin Mincu mă acceptase, la Constanța, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
La Cluj l-am însoțit, depănând amintiri, pe drumul său de student cu L. Blaga. Am amintiri/întâmplări de neuitat cu Grigurcu legate de Mircea Zaciu, Marin Sorescu, Ion Antoniu (poet, pictor de origine sătmăreană, prieten al său din tinerețea clujeană). La Turnu Severin l-am însoțit într-o croazieră pe Dunăre cu Șerban Foarță, Marius Tupan, Robert Șerban și alții. Din păcate n-am sesizat că se dorea director de revistă. Radu Ulmeanu a intuit această slăbiciune și l-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
revistă anume? V-a susținut vreo revistă literară, vreun critic literar care să parieze pe poezia D-voastră? Până în 1990 nu am fost decât un sporadic nume "din provincie". Cu puține poezii publicate în Vatra, Flacăra, Luceafărul, sau în revistele clujene Steaua și Tribuna. În revista Tribuna, noi sătmărenii am avut un supliment lunar, Pagini sătmărene (8 numere, între 1984-1986, finanțat din veniturile Casei de cultură a municipiului unde eram director) prin grija lui Vasile Sălăjan, sătmărean și el, din satul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mea mai îți faci desigur proiecte de viitor, deși un proverb spune că Dumnezeu zâmbește când oamenii își fac proiecte. A.B.Cum arată o zi din viața Dumneavoastră? Viața mea e de o platitudine înspăimântătoare. Sunt funcționar la Primăria clujeană de peste 15 ani, iar viața unui funcționar nu are nimic spectaculos. Munca mea de la birou înseamnă verificare de facturi și bonuri fiscale, lecturi obligatorii din legi, ordonanțe, contracte și hotărâri de Consiliu local. Nu mă deosebesc prea mult de un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
eram. Redactorul-șef de atunci era, dacă bine îmi amintesc, poetul Alexandru Andrițoiu, iar în colegiul revistei mai erau prezenți Radu Enescu (pe care aveam să-l cunosc la amurgul vieții sale, pe un pat de spital al unei clinici clujene) și admirabilul critic și poet Gheorghe Grigurcu, ale cărui cronici și poezii le savuram încă de pe atunci. Citeam cu mare plăcere articolele lui Ovidiu Cotruș, la care aveam să-i urmăresc, ca student al Facultății de Filologie din Cluj, serialul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Eugen Simion, Cezar Baltag, Ion Gheorghe, Grigore Hagiu, Gheorghe Tomozei, Romulus Vulpescu, Florența Albu, Florin Mugur, Ioanid Romanescu, Nicolae Breban, Fănuș Neagu, George Bălăiță ori Al. Ivasiuc. Se afirmă acum cu rezonanțe diverse grupări în jurul periodicelor clujene Steaua, Tribuna și Echinox; la Iași, de menționat tinerescul Dialog; la București Cenaclul de luni și Amfiteatru. În a sa Istorie a literaturii române (III, 1987), Ion Rotaru, exeget foarte informat, se referă, bunăoară, la Generația mijlocie, "pierdută", dar "recuperată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și fost socotite de comentatorii cărții o surpriză, mai ales după ce fusesem plasat pe baza primului meu volum, Confluențe literare (1966), într-un context mai puțin favorabil. Au reacționat pozitiv Nicolae Manolescu, Virgil Nemoianu și numeroși alții. Mai recent, criticul clujean Petru Poantă, care pregătește o monografie despre "Cercul literar", într-un capitol al studiului său publicat în revista "Vatra" (nr. 8/1996), scrie despre "începuturile" mele: "... această exigență cu orice risc, a moralității actului critic le aparține prin excelență celor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în comuna Chisindia, județul Arad, iar în momentul arestării (18 august 1948) era student la Facultatea de Litere din Cluj, în anul II. A fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 2 ani de detenție, în lotul lărgit al studenților clujeni, din care mai făceau parte, dintre cei trecuți prin acțiunea de la Pitești, Nichifor Vereșmortean, Vasile Toldișan, Matei Rusvid, Chirică Balanișcu, Vladimir Călinici, Viaceslav Holdevici, Constantin Juberian, Cornel Pop, Ion Voin și alții, șeful fiind considerat Ioan Bohotici. Lotul său a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pentru anchetă). A fost închis cu colegii săi Remus Ambruș, Ion Meziu, Ion Voin, Petru Săbăduș, Pavel Drăguț, Francisc Ciurea și Aurel Tacu, atât în Cluj, cât și în Pitești, până la declanșarea agresiunii. Juberian a fost inclus în lotul legionarilor clujeni conduși de Ioan Bohotici pentru că, deși era înscris la comuniști din anul I și ajunsese îndrumător politic pe facultate, nu își declarase vechile legături din liceu și l-a găzduit pe fostul său șef. Un detaliu interesant îl oferă Ioan
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
s-ar fi sinucis în timpul anchetelor de mai târziu. Ioan Muntean Născut la 1 octombrie 1923 în localitatea Ciclova Montană din județul Caraș-Severin, Ioan Muntean a fost arestat de Siguranța Cluj la 8 iunie 1948 și judecat în lotul studenților clujeni condus de Ioan Bohotici. Student în anul VI la Medicină în Cluj, s-a întâlnit la Siguranța Cluj cu Vladimir Călinici-student în anul V, basarabean din Hotin, care fusese șeful anului III în cadrul Frățiilor de Cruce, dar a fost obligat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de gardienii din Gherla, pentru că a reușit să le șoptească lui Gheorghe Popescu și Murărescu să se îndepărteze de acțiune. După 1989 a scris două volume de memorii referitoare la închisorile prin care a trecut. Cornel Pop Născut în comuna clujeană Gârbău pe 3 septembrie 1924, Cornel Pop fusese un important lider legionar clujean, fiind student la Facultatea de Medicină. O interesantă caracterizare i-a făcut în timpul anchetei chiar Eugen Țurcanu: are un caracter neprefăcut, este inteligent și are putere de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și Murărescu să se îndepărteze de acțiune. După 1989 a scris două volume de memorii referitoare la închisorile prin care a trecut. Cornel Pop Născut în comuna clujeană Gârbău pe 3 septembrie 1924, Cornel Pop fusese un important lider legionar clujean, fiind student la Facultatea de Medicină. O interesantă caracterizare i-a făcut în timpul anchetei chiar Eugen Țurcanu: are un caracter neprefăcut, este inteligent și are putere de judecată, în caracterul său, din câte îl cunosc, știu că nu are trăsături
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și, drept urmare, un grup de scriitori din peninsulă îl vor propune pentru cea mai înaltă distincție literară. Rosa del Conte l-a cunoscut pe poet în anii 1948-1950, cînd era titulară la catedra de limbă și literatură italiană de la Universitatea clujeană. "Sursa" informează: "Guvernului, desigur, nu i-a convenit acest lucru, a spus Blaga să primească premiul Nobel pentru prima dată tocmai astăzi un român, care nu scrie pe linie. De aceea l-a și trimis pe Zaharia Stancu la Stockholm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
adevărat lucid de teatrul fastuos și miraculos În care și În fața căruia se află, ca și de miracolul propriei sale existențe, depășind prin aceasta toate milioanele de specii vii, doar prin „luciditatea morții”. O luciditate, o conștiință pe care filosoful clujean D.D. Roșca - dar și alții! - o numește tragică; și ea este astfel, dacă definim tragicul ca o condiție a unei reacții ce se abate de la normalitate și care contrazice instinctele care ne poartă și ne apără. În sensul În care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să-i fie arsă opera. Ba, același jurnalist, sprijinit mereu de câte un cotidian de tiraj și de gălăgioasa și haotica televiziune română, este primit sărbătorește de universități de prestigiu, cum a fost cazul de curând la Cluj, În Alma Mater clujeană. C A P I T O L U L IV (Bătrânețeaă 1 Cam pe la cincizeci de ani am simțit „primul fior” al unei „alte vârste” (Lucian Blaga: „un scârțâit de osii ca de zodii - sus!”Ă, apoi, la șaizeci, cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
copleșit Încât struna răscolită și pusă În vibrație, Îmi determină dorința de a fi alături de acei activi și binevoitori intelectuali, care se Îngrijesc de soarta tradiției acelui loc. Aici, mi-a venit ideea de a provoca un „simpozion”, la scară clujeană, pe tema „concentrării de cultură” a Fălticenilor, la care aș vedea ca primi conferențiari și invitați, pe câțiva dintre păstrătorii de herald al culturii din Fălticeni și Suceava. Desigur, Dvs. ați avea un cuvânt greu de spus, În această fierbinte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și la temă, pentru a-și da seama de persoanele și actele de cultură implicate de ele, despre care a referit la nivel academic”. A spus și ea că poate era mai bine să fi făcut un cuplaj cu Universitatea clujeană, fapt pe care-l remarcasem și noiă dar postum. Am Întârziat grosolan cu rândurile de față, deși aș fi dorit să ajungă la Suceava, chiar a doua săptămână. Între timp, știi că a fost termenul de groază (30 nov.), În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]