4,982 matches
-
aproape un deceniu, publicația reapare în 1925, cu un program mai cuprinzător și o structură mai diversă, alături de pamfletele politice și literare apărând și pagini de literatură, artă, știință popularizată, interviuri cu scriitori. În primul număr din 1925, N. D. Cocea semnează un interviu luat lui Panait Istrati, din a cărui operă va traduce în paginile F. romanul Pe malurile Dunării. Cronica literară este susținută de Emil Gulian. Rubrica „Literatură, artă, știință” prezintă mișcarea avangardistă de la „Contimporanul”. Începând cu 1930, an
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
de critică literară a revistei, în care sunt comentate noile apariții editoriale. Astfel, N. Cristinoiu scrie, între altele, despre Europolis de Jean Bart și despre Camere mobilate de Damian Stănoiu, M. Ilovici prezintă romanul Fecior de slugă de N. D. Cocea, iar Emil Gicana recenzează Femei de Mihail Sebastian și Între pământ și cer de Eduard Sbiera. Alți colaboratori: Al. Talex, C. Fedoreanu, Ovid Caledoniu, Theodor Scarlat. I.M.
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
secolul al XX-lea partea I (1900-1950), literele A-B, câteva zeci de articole. Din 1995, implicat în elaborarea Dicționarului general al literaturii române, a alcătuit pentru noul proiect lexicografic un lot de consistente și documentate medalioane (despre N. D. Cocea, Nichifor Crainic, Ludovic Dauș, Nicolae Davidescu, Romulus Dianu, C. Fântâneru, Emil Gulian, Radu Gyr, P. V. Haneș, Cora Irineu, Al. Lascarov-Moldovanu ș.a.). Experiența i-a folosit în demersurile istorico-literare pe care le-a întreprins, o parte dintre studii fiind strânse
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
frecventând Conservatorul craiovean „Cornetti”,unde își susținea examenul final la secția artă dramatică, în pragul celui de-al treilea deceniu. Câțiva ani după absolvire profesează ca actriță la Craiova, în trupa Teatrului Național, și, episodic doar, la Cernăuți. Cu Tantzi Cocea, Lucia Demetrius și Emil Botta evoluează, de asemenea, entuziast, în cadrul companiilor de teatru experimental „Masca” și „Treisprezece și unu”, fondate la București, în 1932, de G.M. Zamfirescu. Emancipându-se discret de sub tutela mamei, decide a se stabili în capitală, schimbând
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
de D. Stăncescu, se adresează lui Mihail Sadoveanu (care semna scrierile de început S., Mi-Sado, Misado, pentru a iscăli apoi cu numele întreg), lui I. Minulescu (semna Nirvan, I. M. Nirvan), lui Panait Cerna (S. Panait), lui N. D. Cocea (Nelly) și lui T. Arghezi (Ion Teodorescu). Revista era bogat ilustrată, publicând mai ales portrete de scriitori români (Gr. Alexandrescu, A. I. Odobescu, I. Creangă ș.a.), dar și străini (Baudelaire). Datorită creșterii simțitoare a numărului de cititori, se conta pe o
FOAIA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
F. Aderca, Al. Robot, Dan Petrașincu, Miron Radu Paraschivescu, Gherasim Luca scriu articole de opinie sau cu caracter teoretic general. Rubrică de cronici și recenzii e susținută îndeosebi de I. Mihăescu, care se ocupă, printre alții, de Ion Călugăru, N.D. Cocea, Panait Istrati, Emil Cioran, Neagu Rădulescu, Horia Stamatu, Dragoș Vrânceanu, Vladimir Cavarnali, D.V. Barnoschi, C. Stere, Lucian Boz, H. Bonciu, si de Tiberiu Iliescu, acesta recenzând, la rândul lui, cărți ale lui Virgil Gheorghiu, Virgil Carianopol, Eugen Jebeleanu, F. Aderca
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
se văd degetele de la picioare,/ cum stă trântit în plasa lumii, de insectă rapace;/ cu gura-n pământ, parcă ucis în bătăi,/ prin orbite-i putrezesc pietrele ochilor frați;/ pe sfecla feței, lividă, spălată să fie dată la oi,/ se coc tumorile vânătăilor, ca mugurii degerați.” Apare mitul Magnei Mater, sunt invocate Muma-Zeiță, Maica-Mumă, Sfântul Gineceu. Poate fi admirat și chipul poetului, socotit a fi Marele Mut, preot „al unui oracol vorbind în dodii”, „zeu arlechin”, „preot hilar”, „bolnav de cât
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
Pe urmele lui G. Topîrceanu, București, 1983; Pe urmele lui Al. O. Teodoreanu (Păstorel), București, 1988; Mircea Eliade. Câteva ipostaze ale unei personalități proteice, București, 1992; Mircea Eliade comentat de..., București, 1993; Pe urmele doctorului Sârbu și ale actriței Tantzi Cocea, București, 1996; Pe urmele lui Mircea Eliade, Târgu Mureș, 1996; Mircea Eliade. Biobibliografie, I-III, București, 1997-1999; Convorbiri cu și despre Mircea Eliade, București, 1998; Viața lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2000; Pro Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2000; Eliade și Noica, Cluj-Napoca
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
politico-socială”. Tot din 1922 director este Pamfil Șeicaru. Fără a avea, la început, un program explicit, publicația își precizează pe parcurs poziția ideologică și morală. Într-un articol intitulat Pro domo (15/1923), care va declanșa reacțiile unor gazetari (N.D. Cocea și M. Mircea în „Facla”, Tudor Teodorescu-Braniște în H.), Pamfil Șeicaru arată că revista „rezumă spiritul unei generații”, al generației celor întorși din război, care, dezamăgiți de starea țării, nu mai cred în democrație: „«Democrația», impudica metresă a finanței, nu
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
i se interzice militantului Cristian Racovski să revină în România. În aceste împrejurări, alături de I.C. Frimu și alți socialiști, este arestat și închis la Văcărești. La proces, în apărarea lor au pledat N. Fleva, C. Mille, Radu D. Rosetti, N.D. Cocea și s-a obținut achitarea. În februarie 1910, la Congresul de reconstituire a Partidului Social Democrat din România, I. este ales unul dintre cei patru secretari. În „România muncitoare” (83/ 1910) publică prima sa scriere în proză, schița Mântuitorul (amintire
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Bucovina (Soartă, Iancu Scripcarul), iar lui Ciru Oeconomu, romanul istoric Fiica lui Sejan. Sunt găzduite, de asemenea, povestiri și nuvele ale unor tineri scriitori ce se vor afirma în literatura primei jumătăți a secolului al XX-lea: Virgil Cioflec, N.D. Cocea, Gala Galaction (Moara lui Călifar). Mai mult decât oricare altă revistă a vremii, L. și a. r. a acordat atenție dramaturgiei naționale, incluzând în sumar numeroase piese care au intrat în repertoriul epocii, dar au căzut în uitare nu mult
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
ș.a., iar proză scriu Mircea Mărdărescu, Simeon Dumitriu, Dorin Moisescu, P. Deleanu, George Miriște. La „Cronica literară” Val. Neagu se ocupă de romanul Golia al lui Ionel Teodoreanu, D. Florea se oprește asupra volumului Fecior de slugă de N. D. Cocea, iar Cezar Miron asupra romanului Aurul negru al lui Cezar Petrescu. Sub titlul Un mare critic român, I. Brezoiu comentează activitatea lui Al. Busuioceanu și analizează lirica bacoviană (Poetul Bacovia), în vreme ce V. Petrovici scrie despre „artă și moral.” De reținut
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
1982), Prietenul meu Topsi (1982); semnează numeroase traduceri, îngrijește ediții și prefațează operele unor scriitori ca Anton Pann, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, I. L. Caragiale, Al. Vlahuță, Petre Ispirescu, Dimitrie Anghel, N. Iorga, Mihail Sadoveanu, N. D. Cocea, Victor Ion Popa ș.a. Realizează două ediții critice fundamentale: Ion Ghica, Opere (I-VI, 1967-1988) și St. O. Iosif, Opere (I-IV, 1970-1981) și scrie câteva biografii, în colecția „Oameni de seamă”, despre D. Bolintineanu (1962), I. L. Caragiale (1964), Ion
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
-se somnului, își lasă „iubita” să coboare înainte ca el să ajungă la destinație, resemnat de a nu o mai revedea, poate, niciodată. În Bariera un acar joacă șah singur, necăjit că din caisul apropiat nu cad fructe, deși sunt coapte, alinat de gândul că, dacă nu și-ar fi pierdut un deget de la o mână, ar fi putut ajunge milițian sau funcționar. Narațiunea Ultima zi optimistă surprinde o zi ce se anunță ca nealtele în viața monotonă a unui bătrân
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
și, cu versuri reproduse din „Dâmbovița”, D. Bolintineanu. Cu versuri militante, care slujesc obiectivele politice ale momentului, sunt prezenți D. Dăscălescu, Gh. Tăutu, Al. Donici, G. Crețeanu, Gh. Sion, I. Ianov, I. V. Adrian, C. D. Aricescu, N. Istrati, Sofia Cocea, Iorgu Caragiali, Gr. Serrurie. Alte nume sunt mai puțin cunoscute: E. Cobălcescu, D. Idieriu, D. S. Miclescu, Ioan Pavlov, G. Nichitache, Teodor Porfiriu. O baladă populară (Ștefan Vodă și Vlădica Ion) publică viitorul folclorist At. M. Marienescu. În același timp S.D.
STEAUA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
a remarcat și prin câteva contribuții de istorie literară, publicând și comentând documente referitoare la biografia și opera unor scriitori ca Vasile Cârlova, A. I. Odobescu, I. L. Caragiale, Constantin T. Stoika, G. Ciprian, Constanța Marino-Moscu, Hortensia Papadat-Bengescu, V. Voiculescu, N. D. Cocea, Gala Galaction ș.a. Lucrările de istorie literară, reunite sub genericul Pe urmele lui Vasile Voiculescu (incluse în două volume colective intitulate Articole, comunicări, documente V. Voiculescu, 1974-1979), ca și scrierile Moartea lui Odobescu (1997) sau „O scrisoare pierdută” și evenimentul
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
va fi declarată legal constituită, deși lipseau mulți membri ce nu locuiau în capitală. Sunt prezenți scriitorii evrei excluși în 1940, se alege comitetul, cele mai multe voturi întrunind „lista pe care se afla președinte Victor Eftimiu”. Ca membri figurau N. D. Cocea, Hortensia Papadat-Bengescu, Cezar Petrescu, Al. Cazaban, Mihail Celarianu, Zaharia Stancu (care demisionează, în locul său fiind cooptat Perpessicius), Mihai Beniuc, Lucia Demetrius, Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu și Eugen Jebeleanu. Până la sfîrșitul lunii noiembrie, în ședințe succesive, noul comitet hotărăște excluderea unui
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
adunarea generală din mai 1946 și probabil că la fel de mulți solicitanți au fost primiți la adunarea generală din 14 septembrie 1947, în cadrul căreia este ales din nou președinte Victor Eftimiu. Din comitet mai fac parte acum Gala Galaction, N. D. Cocea, Cezar Petrescu, Mihail Celarianu, Ion Popescu-Puțuri, Lucia Demetrius, Ion Călugăru, Cicerone Theodorescu, Dinu Bondi, Zaharia Stancu - membri, Carol Ardeleanu și Dumitru Corbea - cenzori, Vintilă Russu-Șirianu și Geo Bogza, Teofil Rudenco, Agatha Bacovia, A. Toma și C. Argeșanu - juriul de onoare
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
odăii e un ceas fără limbi”; „peștii sorb luna în fundul mării, curățind-o de coaje ca pe portocală”. În fundul mării stau inimi „ca bureții”, inimile unor „fete frivole” sunt „parfumate fiole” care „îți aruncă în obraz vârfuri de ac”, „Sânii copți la soare se sparg / Explodând o avalanșe de nuferi”. Modelul acestui exhibiționism imagistic, prompt identificat de critică (Eugen Ionescu, Pompiliu Constantinescu, G. Călinescu), e Jean Cocteau, iar Călinescu semnalează, plauzibil, și influența lui Pierre Reverdy. S-ar putea ca acest
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
la revistele pentru copii „Licurici”, „Pionierul”, „Pogonici”, între 1963 și 1967 este angajat la „Gazeta literară” și „Luceafărul”. Ulterior devine liber profesionist. Mai colaborează la „România literară” și „Tribuna”. Debutează în 1946 în paginile ziarului „Victoria”, condus de N. D. Cocea, cu Scenariu pentru un film care nu va fi turnat niciodată, satiră politică la adresa lui Iuliu Maniu, în contextul alegerilor din acel an. Primul volum, Eu, Tică și alții..., incluzând povestiri pentru copii, îi apare în 1954. Cuprinzătoare, însă mult prea
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
asculta concentrat, risca un râs adolescentin și se oprea chiar, pentru câteva secunde, spre a fi fotografiat. La cei aproape cincisprezece ani ai lui - pe care avea să-i împlinească în martie - nu arăta de fel infantil, ci mai curând copt pentru intenția mamei de a-l face părtaș la cunoașterea acelei tragedii și - după cum avea să se arate - propovăduitorul legendei unei nave. De-acum încolo totul se învârtea în jurul lui. Deși la întâlnirea supraviețuitorilor participa cineva care se născuse pe
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
proză, Amintiri despre o vânătoare în Basarabia, a apărut la Odessa, în 1854. S.-C. a scris mai întâi în rusește, pentru că „în toată Rusia nu există - spunea - o tipografie română”, dar operele sale - vodeviluri, farse, comedii: Pariurile sau Femeia coace, iar dracul face și Creditorii, prelucrări după V. Alecsandri, Parvenitul, Mademoiselle Méphistophélès, Singurătatea unui holtei, Logodnicul superstițios sau Rotirea meselor, drame: Scotofil sau Victima pasiunii, Jocul sorții, Copiii condamnatului, Silven, legende: Zâna din Nipru, nuvele: Doamna brună, Omul enigmatic, Scene
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
rând, pentru teologul Irineu, persecuțiile au o valoare pozitivă, soteriologică, în sensul că ele pot ajuta sufletele să atingă maturitatea spirituală: „Chinurile sunt necesare credincioșilor, pentru ca ei, fiind oarecum măcinați, apoi frământați prin răbdare împreună cu Cuvântul lui Dumnezeu, în sfârșit, copți în cuptor (quodammodo contriti et attenuati et conspersi per patientiam Verbo Dei et igniti), să fie gata pentru ospățul Împăratului [ceresc]” (V, 28, 4). Nu este vorba aici nici de fatalism, nici de acomodare cu puterea persecutoare, ci, pur și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de Dumnezeu pentru binele oamenilor, temă abordată de Irineu în mai multe locuri din Adu. haer. Vezi, de exemplu, V, 28‑29: „De aceea și prigoana este necesară celor ce se mântuie, pentru ca, fiind zdrobiți, frământați, puși la dospit și copți să fie buni pentru ospățul Împăratului. [...] În cărțile dinainte am pomenit cauzele pentru care Dumnezeu a îngăduit să se întâmple așa”. În fine, dimensiunile destul de reduse ale acrostihului îl obligă pe Commodian la o dozare foarte strictă a informațiilor. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cai povărnici, Pe unde-ați trecut Au nu mi-ați văzut Soțiorul meu Luat de Dumnezeu? Ea face portretul celui pe care-l caută: Fețișoara lui Spuma laptelui, Mustăcioara lui Spicul grâului, Perișorul lui Pana corbului, Ochișorii lui Mura câmpului, Coaptă la răcoare, Ne-ajunsă de soare. De fulg de ninsoare... Află că soțul mort își aștepta răbdător pătrunderea în paradis, recomandat fiind de facerile de bine din viață: Dragă văduviță, Albă la pieliță, Neagră la cosiță... Noi l-am cunoscut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]