3,228 matches
-
la nivel simbolic cu potopul. Consubstanțială cu luna, apele și vegetația, fata de măritat devine ea însăși sursa vitală prin care se actualizează Creația. O explicație erotizantă a plânsului cosmogonic se află într-o colindă din Sorocii, Basarabia: „Nu știu, coase ori descoase,/ Lăcrămioare știu că varsă/ Și le varsă’n păhărele/ Și le toarnă’n sân la pele,/ Ca să-i treacă de-a mea jele”. Dimensiunea mitică nu dispare nici aici, izomorfismul femeie - pământ sugerând ploaia aducătoare de belșug în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și contact magic. Implicațiile profunde ale cultului lunar și ale principiului acvatic vor fi prelungite și augmentate de alte segmente ale inițierii feminine. Valoarea magică a leagănului în care dominanta statică este recunoscută se conjugă cu acțiunile subsumate legării: fata coase, chindisește, țese daruri de nuntă. Mai mult, recluziunea ei are o dominantă auditivă excepțională, cântecul știut de fecioară putând opri apele din revărsare și tulbura împărații. Recluziunea - formă a morții initiatice. Apropierea critică a momentului inițiatic este marcată de necesitatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apropie primăvara de stâne ca să nu se stranguleze mieii în pântecele oilor, iar „pentru femeile unor sate din Basarabia torsul simboliza destinul propriei vieți, fusul încărcat înseamnă viață lungă”. Basmele păstrează coordonatele rituale pentru ocupația feminină. Fiicele izolate ale împăratului „...coseau de nouă ani la o floare p-o basma fără să fi ieșit vreodată din casă, că nu le lăsa tat-său din pricină că știa că zmeii le puseseră gând rău” (Chirculești - Ilfov). Fragmentul adaugă la valoarea magică a cusutului simbolul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la valoarea magică a cusutului simbolul feminin al basmalei, chindisite chiar cu imaginea feminității în plan vegetal. Cei nouă ani de brodat excepțional semnalează desăvârșirea etapei izolante, care va fi continuată cu raptul ritual și șederea în sacru. Atunci când nu cos în argea sau în turn, fetele în pragul căsătoriei fac o: „.groapă mai adâncă-n bordei acolo și ș-au pus opaiețu în mijlocu gropii și cuseau” (Fărcașele - Olt). O variantă a acestui basm, culeasă în aceeași localitate, face din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
specie ceremonială asociază preponderent cusutul cu leagănul mitic, o colindă culeasă de Alexiu Viciu surprinde pregătirea darurilor de nuntă în timpul recluziunii: „După lună, după soare,/ Este-o dalbă de chilie;/ Da’n chilie cine șede?/ Da .ța, fată dalbă./ Tot coase și chindisește/ La guleru tată-său,/ La năframa frate-său;/ La gulere bărbătești,/ La năframe voinicești”. Argeaua în culoare spectrală, asemenea fetei neofit, se află în vecinătatea aștrilor, izolarea fetei în sacru având aici una din cele mai frumoase localizări
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
magic, lucrătura ei nefiind cu nimic mai prejos decât lumea însăși, imposibilă fără aștri. Acțiunea „chindisitului” are atât o bază istorică (fetele nubile trebuie să-și pregătească din vreme zestrea), cât și una simbolică. Cel mai adesea, în colinde, fata coase batiste și gulere. Cele dintâi sunt frecvent gajuri de dragoste, în timp ce ultimele reprezintă un semn clar de „distincțiune”, ce vorbește despre poziția socială a familiei miresei. „Ea ședea și chindisea/ Cu mâini dalbe zugră- vea/ La gulere voinicești/ La năfrămi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sunt frecvent gajuri de dragoste, în timp ce ultimele reprezintă un semn clar de „distincțiune”, ce vorbește despre poziția socială a familiei miresei. „Ea ședea și chindisea/ Cu mâini dalbe zugră- vea/ La gulere voinicești/ La năfrămi împărătești” (Porumbacu-deSus - Sibiu), „Ea-m coasă și-mi ghindoseșt/ La un guler ș-o basma,/ Guleru a fraților,/ Basma a voinicilor”(Barcea - Galați). In balada Soarele și luna I (1), Iana Sâmziana este găsită de fratele ei în mijlocul unei activități premaritale: „Și-acolo că-m’ țese
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de sârmă,/ Face pânza bună;/ Dar ea ce țesea?/ Fir și ibrișin,/ Lui Soare zăbunî,/ Fir și cu mătase,/ Lu’ Soare cămașă” (MaluIlfov). Țesutul întemeietor de lumi este și un semn al apropiatei nunți, căci mireasa are obligația de a „coase daruri cu semnificații rituale precise”. Pregătirea fetei pentru etapa existențială următoare pune în mișcare abilitățile creatoare al căror beneficiar este exclusiv masculin, ca act complementar pentru capacitățile eroice. Schimburile îndătinate pentru viitorul soț sunt „o cămeșă, un brâu și o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pregătită și va îngriji straiele familiei; la nivel mitic, fata a urzit energiile fecunde ale lumii într-o formă socială, puternic încărcată magic. Cusătura, precum omul și lumea, se naște în suferință: „De (numele) cei frumoasă,/ Șede la gherghef și coase,/ Peșchiraș frăține-său;/ Guleraș tătâne-său;/ Nu știu, coase ori descoase/ Lăcrămoare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Darurile nupțiale (ștergar și guler) implică sentimentul mutației radicale și creează, la un prim nivel, teamă. Truda cusutului, care trebuie să fie perfect
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fata a urzit energiile fecunde ale lumii într-o formă socială, puternic încărcată magic. Cusătura, precum omul și lumea, se naște în suferință: „De (numele) cei frumoasă,/ Șede la gherghef și coase,/ Peșchiraș frăține-său;/ Guleraș tătâne-său;/ Nu știu, coase ori descoase/ Lăcrămoare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Darurile nupțiale (ștergar și guler) implică sentimentul mutației radicale și creează, la un prim nivel, teamă. Truda cusutului, care trebuie să fie perfect, asemenea lumii în prima zi, este similară genezei chinuitoare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este similară genezei chinuitoare și plânsului cosmic. Fecioara nu doar aude muzica sferelor, ci o repetă în cântecul său, ea nu simte efortul zămislitor al cosmogoniei, ci îl încearcă țesând și îl reiterează la nașterea pruncului său. Capacitatea de a coase minunat dă fetei în colinde un statut înalt, care îi permite să-și aleagă singură mirele demn de așa haine: „Sub tufă de mălin verde,/ Dimineața lui Crăciun!/ Dar acolo cine șăde?/ Marișca, fat-albineață./ Dar de lucru ce lucrează?/ Închistrește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-ț’ dau, Marișcă, țâie/ Să-m’ îmbobiștrăști și mie?/ - Mie nu-mi trăbă nemnică,/ Numa’ voinicu de-asară/ Ce-o ieșit pă poartă-afară,/ Cu păr galben rătezat,/ Cu cizme negre-ncălțat,/ C-acela ieste-mpărat” (Cuhea - Maramureș). Maniera excepțională prin care fecioara coase (regionalismul a îmbobidistri constituie superlativul acestei ocupații) are o valoare care depășește esteticul și conferă puteri magice, cuvenite unui inițiat, adică împăratului cu aură solară. Refuzul fetei de a primi averi lumești certifică funcția sacră a cusăturii, ca rit premarital
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tiparul sacru, creator de lume. Ocupația simbolică este caracteristică fecioarelor de orice rang, fiind proprie feminității fertile, nu nevoilor practice. Ea premerge căsătoria, fiind un gest ritual și propițiatoriu: „el a avut de lampărat, de la fiecare fată câte-o batistă, cusută de mâna fieșcăruia” (Boișoara - Vâlcea). Aflate în microcosmosul feminin floral, prințesele prefac din degete lumea: „fetele împăratului stăteau într-un pridvor care da în grădina a frumoasă și plină de flori mirositoare ce era în dosul palatului, că acolo veneau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mâna fieșcăruia” (Boișoara - Vâlcea). Aflate în microcosmosul feminin floral, prințesele prefac din degete lumea: „fetele împăratului stăteau într-un pridvor care da în grădina a frumoasă și plină de flori mirositoare ce era în dosul palatului, că acolo veneau de coseau, or torceau, când le prididea căldura”. Recoltarea inului sau cânepii constituie, în basm, momentul conștientizării propriei capacități de valorificare a plantei textile, ceea ce devine o promisiune maritală, specifică surorilor mari: „Vai, da’ ce frumos îi băiatu de-mpărat! Dacă m-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
valorificare a plantei textile, ceea ce devine o promisiune maritală, specifică surorilor mari: „Vai, da’ ce frumos îi băiatu de-mpărat! Dacă m-ar lua pă mine, i-aș ține toată armata lu ta-so numai cu cămăș’ de tort. I-aș coase numa’ cămăși de tort și pă el la fel. Da’ aia mijloacă: - Vai de mine! Dacă m-ar lua pă mine, i-aș ține toată armata lu ta-so numa’ în cămăși de in. I-aș face și pă el la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
năvodul pentru peștele anihilant: „Mreajă a-mpletit,/ Mreajă de mătasă,/ Că-i mai sănătoasă” (Utconosovca - Odesa). Trăinicia firului nobil este corespunzătoare actului temerar de înfruntare a haosului, de aceea leagănul în care plutește peste ape fecioara are aceeași compoziție. Cămașa soarelui cusută de Iana în argeaua marină folosește delicatul fir singurul potrivit pentru natura divină a astrului: „Țasă, Iana, țasă/ Sculuri de mătasă,/ Să facă lui Soare cămașă” (OrleaRomanați). Mătasea devine astfel un echivalent textil al aurului asociat frecvent inițiaților. Atât metalul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
firul să compună o nouă existență are, în consecință, puteri recuperatoare magice. Mutilată de mama vitregă, fecioara își recapătă ochii în schimbul unor straie mirifice, făcute în absența vederii, ca rezultat comun al interdicției luminii și al suferinței inițiatice: „Ea a cusut cum a putut cămașa pânî a doua zi, că ața nu se mai sfârșea și parcă îi erau degetele vrăjite, așa umblau de repede, și când a venit moșul era cămașa gata și aminteri de frumoasă” (București). Într-un basm
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cântecul și leagănul dintre lumi Începutul de lume găsește fecioara pregătindu-se de nuntă, într-un leagăn suspendat. Plânsul genezei este repetat de lacrimile fetei care cântă în același timp: „(Numele), fata frumoasă/ Șede la gherghef și coase./ Nu știu, coase ori descoase,/ Lăcrămioare știu că varsă,/ Lacrimi pe gherghef îi cad/ Și începe-un cântecel./ Împărăteasa auzea/ Și din gură-așa-i zicea:/ - Ce cânți fat’ așa cu jale?/ Nu cânți cântec țărănesc/ Cânți cântec împărătesc” (Basarabia). Jalea specifică etapei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pune stăpânire pe apele revărsate și le ordonează prin reintegrarea în social, figurat aici prin adverbul acasă. Porunca intonată pentru cerb valorifică, într-un text cules de G. Dem. Teodorescu, puterile solare ale animalului: „Șade (...), ochii-și negri,/ De-mi coase și-mi chindisește,/ Cu fir d-aur împletește,/ Cu mătase isprăvește/ Cămășuță nunului,/ Sangulie mirelui,/ Și cântă d-un cântecel:/ - Boii noștri, cerbilor,/ Răsfirați cornițele,/ Să-ntind sanguliele,/ Să răsară soarele”. Coarnele maiestuoase au deci o mobilitate secretă, ce poate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fata cea mică”349. Promisiunile făcute de surorile mai mari valorifică energiile acumulate și constituie trepte către abilitatea maximală de a crea: „...vede o căsuță în marginea drumului și acolo era trei fete mari. Una torcea, alta frământa și alta cosea. El asculta la ușă. Da ce-a zis care frământa? - Făi, făi surată, să mă ia pă mine fecioru dă-mpărat, eu i-aș țâne toată țara lui c-o pâine. Da, ailaltă, care torcea, ’ce: - Eu toată țara lui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ia pă mine fecioru dă-mpărat, eu i-aș țâne toată țara lui c-o pâine. Da, ailaltă, care torcea, ’ce: - Eu toată țara lui și toată armata lui i-aș îmbrăca-o c-un fir dă tort. Aia, care cosea-n pat, ’ce. - Dacă m-ar lua pă mine fecioru dă-mpărat, eu i-aș face trei feți logofeți. I-aș face doi băieți cu condeili la ureche și c-o stea-n frunte și i-aș face o fată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pus împăratul de a îmbrăcat-o în piele de bou și a băgat-o unde turna lăturile”. Același animal găzduiește magic oprobriul îndelungat, într-un basm din Purcăreni, Argeș: „A luat-o ș-a pus-ontr-o piele de bivol ș-a cusut-o-n pielea aia de bivol, așa- ntreagă, cum a fost ea. Ș-a pus-o-n poartă. Și-n poart-a scris: «Cine trece pe drum, să dea cu pietre-n ea!» Dacă nu dă nimeni cu pietre-n ea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
preluate simbolurile sepulcrale: „riturile funerare care au reflectat odinioară, într-o etapă anterioară stadiului istoric al păstoritului, consubstanțialitatea dintre om și animal după moarte au constituit izvorul din care se trage motivul eroului care pătrunde în corpul animalului sau se coase în pielea lui”. Intrarea în corpul animalului ce se jertfește, locuirea în casa făcută din scheletul lui sau „sacul amniotic” tăbăcit protejează ființa pe parcursul mutației existențiale și o încarcă pozitiv. Mutilarea fetei și rătăcirea ei în spațiul silvestru au, de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
altădată, ci pășeam atent la lumea din jur și aproape că-mi studiam atitudinea și comportamentul față de lumea satului și chiar față de colegii și tovarășii mei de joacă și de zbenguială. Uniforma mea școlară de culoare kaki, cu număr matricol cusut pe brațul stâng și șapca cu inițialele școlii mă obliga să fiu atent la tot pasul. Trebuia să mă port respectuos și corect cu toată lumea și să aduc la școală adeverință de bună purtare pe tot timpul vacanței, așa cum ni
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Cu greu recunosc persoana doctorului Pambuccian, tânărul medic din regimentul nostru. Mă întreabă dacă-l recunosc, îmi examinează rana și e nemulțumit că pierd tot mai mult sânge. Îmi spune că n-are serul coagulant necesar și în lipsa acestuia îmi coase rana și oprește momentan scurgerea sângelui, apoi în ziua următoare mă trimite la spitalul de campanie - Sărata - din vecinătate. Aici un alt pansament schimbat, urmat de discuția celor doi medici militari la care asistă un locotenent rănit, care mi-a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]