7,311 matches
-
vizat natura și implicațiile relațiilor între actorii internaționali. Ultima dezbatere, încă în desfășurare, se poartă mai cu seamă pe tema regulilor ce trebuie urmate în generarea cunoașterii. Manualul de față, având scopuri predominant didactice, a urmărit, pentru un plus de coerență și claritate, prezentarea celor mai influente curente teoretice, discutarea acestor dezbateri făcându-se în subsidiar. Relațiile internaționale își datorează numele faptului că, cel puțin inițial, s-au concentrat asupra raporturilor dintre entitățile politice suverane care sunt statele. Doar statele poartă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
determină toate raportările reciproce ale statelor în sistemul internațional. Totodată, puterea este conceptul care transformă politica într-o sferă autonomă în raport cu economia, morala, religia și alte domenii. Totodată, conferă continuitate politicii externe a unui stat și o consistență și o coerență interne, în ciuda legislaturilor interne diferite. Din acest punct de vedere, puterea nu mai lasă loc în relațiile internaționale unor interpretări fundamental eronate care explică politica externă prin motivele oamenilor politici care o concep sau prin preferințele ideologice ale acestora. Toți
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu face decât să-și justifice propria existență, ca o a treia cale, pe baza unei înțelegeri reducționiste a idealismului - de care, altfel, ar fi mult mai apropiată. Multor autori ai Școlii engleze le este imputată lipsa de claritate, de coerență internă a contribuțiilor personale, câteva exemple fiind menționate anterior (de exemplu, oscilarea între nivelul descriptiv și cel normativ, între rolul statelor și cel al indivizilor, între păstrarea stabilității și realizarea justiției în relațiile internaționale). Unii critici au văzut în raționalism
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
definiției alianței este reciprocitatea - nu este un element obligatoriu, întrucât nu toate alianțele îl au la bază, însă marea majoritate îl are în centru, fiind considerat un mijloc de a crește beneficiile alianței. Acest principiu al reciprocității dă consistență și coerență mai mare unui alianțe, bazându-se pe o condiționare fundamentală a beneficiilor alianței respective. Alături de caracterul formal al alianței, principiul reciprocității conferă și o obligativitate legală și morală a respectării angajamentului asumat prin alianță. Un al șaselea element al alianței
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și, în cele din urmă, chiar a provocat sfârșitul ca urmare a penetrării și erodării monolitului comunist de către relațiile economice și culturale globale. Ba mai mult, pentru sceptici, anularea bipolarismului a provocat reacția opusă globalizării - localizarea, ca urmare a sfârșitului coerenței sistemice și a eliminării constrângerilor asupra aspirațiilor etno-naționaliste. Dimensiunea economică (congeneră cu ceea ce am putea numi globalizare financiară) se referă la: acceptarea la nivel global a unui set de reguli, practici și mecanisme economice, internaționalizarea producției, reconfigurarea diviziunii internaționale a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asupra teoriei marxiste a relațiilor internaționale, în particular asupra lui Robert Cox, vezi, de exemplu, Hobden și Wyn Jones (2001, pp. 209-213). Chiar dacă în teoria critică poate fi observată influența mai multor curente intelectuale, urmărind în prezentul manual mai ales coerența expunerii, am optat pentru observarea doar a componentei marxiste a acestei abordări, prin legăturile sale cu perspectiva Școlii de la Frankfurt. Vezi Hobden și Wyn Jones (2001, pp. 214-216). Pentru implicațiile epistemologice ale teoriei critice, vezi, de exemplu, Shapcott (2004, pp.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din cheltuielile salariale reprezintă obligații fiscale; impozitele totale pe profit și pe dividendele plătite persoanelor fizice duc impozitarea efectivă a profitului la o rată de 29,44%; valoarea adăugată este impozitată cu 24%, iar sistemul de impozitare este lipsit de coerență și predictibilitate. Un dezavantaj major este prezența corupției, tinzând către generalizare în ultimii 20 de ani. Recent, ambasadorul SUA la București a declarat că toți ambasadorii americani la București din ultimii 15 ani au semnalat problema corupției, iar declarațiile sale
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
acestea, în filme apar scene de violență mai lungi, de tipul luptelor (fie că este vorba despre o luptă armată, sau luptă corp la corp, unde loviturile nu mai sunt sacadate, disparate, ci se înlănțuie, scena conținând astfel unitate și coerență internă). Indicatorul compozit al ponderii procentuale a scenelor de violență în cadrul emisiunilor relevă și el faptul că desenele animate sunt, sub acest aspect, mai puțin violente. EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 4. Analiza comparativă a ponderii scenelor de violență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
atitudinilor este esențială. Probabil că nu poate exista nici o schimbare reală fără o schimbare de atitudine: Schimbarea înseamnă un proces de gândire, o stare de spirit, alegerea unui model, o decizie. Iar consecința poate fi, adesea, dizolvarea totală a unei coerențe, spargerea identității, o ruptură, până la instalarea sistemului (socio-uman) într-un nou echilibru (Neculau, 1996). Dar oare cum se schimbă oamenii? Ce procese interne determină schimbările de comportament? La nivel individual, schimbarea are loc la: la nivelul cunoștințelor (informații despre schimbare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
realitatea obiectivă, ci îi imprimă marca geniului său. El instaurează o imagine a societății și a epocii a cărei veracitate profundă nu pierde, ci, din contra, câștigă prin pasiunea autorului, care dilată, deformează, inventă și până la urmă impune lucrurilor o coerență și o plauzibilitate ce le lipsește în primă instanță (sau, în tot cazul, e de o altă natură). A contesta adevărul unei mari opere de memorialistică pe temeiul inexactităților de amănunt sau al mitomaniei autorului e pură prostie. Opera e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
acesta nu e aproape deloc, așa cum greșit se crede, o operă de conjunctură. Dacă l-am scutura de „balastul” concesiilor făcute momentului când a fost scris, am vedea că foarte puțin ar „cădea”, că partea cea mai mare rezistă datorită coerenței artistice. Chiar ceea ce plătește un tribut opticii istorice a anilor 50 (figura lui Heliade Rădulescu, de pildă) este legitimat în roman prin optica artistică, al cărei drept la transfigurare sau șarjă trebuie respectat dacă rezultatul este esteticește plauzibil. În definitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
e consubstanțial legată, o operă despre noocrație și revoluție, temă fundamentală pentru autor. Cu Danton la început de carieră literară și cu Un om între oameni la sfârșit, ambele lucrări „istorice” și „obiective”, Camil Petrescu și-a dovedit consecvența și coerența operei pe întinderea întregii sale vieți de scriitor. (Tot ce am spus acum nu înseamnă că nu prefer dintre romanele autorului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război.) În aparență, am eludat până acum întrebarea dvs. Am făcut-o
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
inadaptați, insuficienți ca Întregul limbaj. Atunci când vorbim despre cărți, e vorba mai degrabă despre un schimb de elemente străine culturii, de părți din noi Înșine care ne sunt de folos, În situațiile angoasante ale amenințării narcisiace, În a ne asigura coerența interioară. În spatele senzației de rușine, chiar identitatea noastră este amenințată prin aceste schimburi, de unde și nevoia ca acest spațiu virtual al punerii noastre În scenă să rămână marcat de ambiguitate. În acest sens, acest spațiu monden ambiguu este inversul mediului
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Îi este adesea atribuit lui Flaubert, pentru el, literatura este autonomă În raport cu lumea și dă ascultare propriilor legi. Nu trebuie să se preocupe de realitate, chiar dacă ea este prezentă pe fundal, și trebuie să-și găsească În ea Însăși propria coerență. Chiar dacă Wilde nu rupe de tot legătura dintre operă și critică, ea e sensibil slăbită pentru că e redusă la statutul de cauză, textul critic trebuind să fie evaluat prin tratamentul pe care Îl aplică acestei cauze, nu prin fidelitatea sa
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
problematica cercetării activității motrice umane în contextul cercetării psihopedagogice, considerată ca element fundamental de optimizare a influenței activității motrice asupra elevilor/studenților. În acest sens, am acordat o atenție sporită sportului de performanță, datorită constatărilor care reclamă o lipsă de coerență a acestui microsistem educațional. Dincolo de problemele de organizare sau de ordin financiar, constatăm aici lipsa unei viziuni care sa plaseze sportul de performanță sub rigori pedagogice precise. Mai mult, problematica comportamentală a sportivilor de performanță, precum și relația profesor (antrenor) elev
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
detaliat pe probe, norme, grile și bareme. Nu aceeași situație o regăsim și în privința activităților motrice de tip performanțial, care vizează elevii și studenții cu aptitudini înalte din sfera motrică. Din păcate, în cazul acestui microsistem pedagogic, nu mai regăsim coerența organizării educației fizice. Argumentele care stau la baza acestei afirmații ar fi următoarele: deși din punct de vedere instituțional constatăm coerență privind structurarea procesului de învățământ sportiv pe nivelele și forme, nu aceeași situație o constatăm în cazul elementelor de
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
elevii și studenții cu aptitudini înalte din sfera motrică. Din păcate, în cazul acestui microsistem pedagogic, nu mai regăsim coerența organizării educației fizice. Argumentele care stau la baza acestei afirmații ar fi următoarele: deși din punct de vedere instituțional constatăm coerență privind structurarea procesului de învățământ sportiv pe nivelele și forme, nu aceeași situație o constatăm în cazul elementelor de conținut ale procesului de învățământ sportiv, respectiv, programele școlare specifice sportului de performanță, care sunt elaborate în afara unei strategii unitare la
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
urmă, Într-o stare de autocompătimire sau chiar de silă față de tine Însuți. Μ Când gândirea este dominată de emoție, ea slăbește În argumentare logică, dar câștigă În forță de evocare. Când emoția este dominată de rațiune, ea câștigă În coerență, dar scade În expresivitate. Μ - Cum ai putut să te Îndrăgostești de o asemenea fată: și pistruiată, și răsfățată? - Dacă ai vedea-o cu ochii mei... Μ Nehotărâtul În iubire este clientul fidel al dragostelor târzii. Μ Revoltatul de profesie
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este o sintagmă atractivă, chiar incitantă, dar ea angajează Într-o măsură mai mare decât credem responsabilitatea față de sine a fiecăruia, deoarece nu sunt rețete care să fie preluate pentru a ne asigura o existență „În echilibru, ordine, raționalitate sau coerență” cu noi Înșine și cu ceilalți din jur. Arta de a trăi nu este, așadar, ceva care să poată fi predat (de exemplu, elevilor, studenților etc.): ea se experimentează de către fiecare În parte și se obține, eventual, atunci când știm să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nevoia unei autoacuzații publice sau măcar a unei jene publice (În absența acesteia, terenul pentru comiterea unor noi nelegiuiri individuale sau În grup este păstrat În acea comunitate). Μ Normalitatea psihică nu exprimă altceva decât acea nevoie de coeziune, de coerență a sistemului personalității, care-l menține pe individ, pentru un timp mai Îndelungat, consecvent cu sine Însuși, pentru a putea persevera astfel pe linia scopurilor sale fundamentale În viață. Μ Cea mai simplă definiție care poate fi dată termenului „subconștient
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
autogenă s-au identificat și înregistrat modificări fiziologice benefice. 3. S-au constatat și progresele subiective ale pacientului ce nu pot fi cuantificate și reprezintă ele însele scop al psihoterapiei. S-au ameliorat: „suplețea relațională”, stima și stăpânirea de sine, coerența interioară etc. 4. Trainingul autogen al lui Schultz are eficiență plurinivelară (multidimensională) bio-psiho socială și permite ameliorarea autoactualizării. 5. A fost necesară continua individualizare a tehnicii la particularitățile cazului. 6. Din păcate, după mult prea scurta perioadă (40 zile) de
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
nici o formă Hristos nu intenționa să spună: „Mulțumește-i pe unul și pe altul, nu căuta neplăceri politice, împacă spiritul practic al vieții sociale și rigoarea celei religioase, caută să-mpaci și capra, și varza etc.”. Dimpotrivă, Hristos - în absolută coerență cu toate predicile sale - nu putea decât să înțeleagă prin ea: „Fă o diferență netă între Cezar și Dumnezeu, nu-i confunda; nu-i face să coexiste la-ntâmplare cu scuza că poți oricum să-l servești mai bine pe
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un puternic sentiment de dragoste. Ce durează de o viață întreagă, pentru că a fost mai târziu confirmat de stima pe care eu o am pentru blândețea și pentru inteligența femeii care este mama mea. Am fost coerent în această dragoste, coerență care în alte vremuri ar fi putut să ducă în lagăr și care, oricum, continuă să fie taxată drept infamă. Nello Ponente, cu aceeași delicatețe cu care sugerează poporului să-i trimită la rug pe Freud, Ferenczi și toată psihanaliza
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
tabelul 1). Tabelul 1. Accepțiuni asupra consistenței cross-situaționale (sursa: Krahe B. Personality and Social Psychology: Towards a Synthesis, Sage Publications, London, 1992) Tipul de consistență Nivelul de comparație Postulat de Consistența absolută intraindividual modelul trăsăturilor Consistența relativă interindividual modelul trăsăturilor Coerența intraindividual modelul interacționist Specificitatea (lipsa consistenței) interindividual modelul situaționist Accepțiunea de consistență absolută a fost propusă de susținătorii modelului trăsăturilor (în speță, viziunea dispozițională), care considerau că trăsăturile sunt (pre)dispoziții cauzale ale comportamentului, conducând prin natura lor la apariția
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
se acceptă faptul că rezultatul obținut trebuie mai degrabă interpretat ca dovadă a comportării diferențiale, inegale, față de aceleași solicitări situaționale, criteriul ordinii de rang ca index de consistență cross-situațională este anulat. O altă accepțiune dată consistenței a fost aceea de coerență. Întrucât accepțiunile anterioare (de consistență absolută și consistență relativă, promovate de modelul dispozițional) s-au dovedit limitate atât sub aspectul conceptualizării, cât și al măsurării consistenței cross-situaționale, o variantă alternativă de conceptualizare a fost oferită, inițial, de modelul interacționist. Interacționismul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]