13,334 matches
-
și de a studia procesele prin care efectele unora pot fi legate de operarea celorlalte”. În cadrul interacționismului, un rol important este acordat percepției subiective a variabilelor situaționale, comportamentul individului asumându-se că va rămâne coerent cross-situațional în măsura în care aceste situații filtrate cognitiv de persoană își păstrează similaritatea/constanța funcțională în calitate de stimul comportamental. Accepțiunea de coerență comportamentală cross-situațională se referă astfel la o relație intraindividuală, sistematică, între percepția subiectivă a similarității situaționale, pe de o parte, și similaritatea răspunsurilor comportamentale oferite de un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a similarității situaționale, pe de o parte, și similaritatea răspunsurilor comportamentale oferite de un subiect, pe de altă parte. Coerența comportamentală este așadar o expresie externă a unor legități interne, absolut subiective, care leagă într-un pattern stabil caracteristicile interne (cognitive, afective, motivaționale) de caracteristicile externe semnificative pentru deciziile și acțiunile persoanei considerate. Continuând această idee, s-a propus chiar o formă mixtă de coerență care să surprindă concomitent patternuri statice și dinamice ale caracteristicilor de personalitate; adică acele „patternuri de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
revenit, introducând chiar o teorie social-cognitivă a personalității, în care variabilele persoană erau reintroduse în problematica consistenței. La fel a procedat și Bandura (1983), care, datorită acestor considerații, a propus o teorie a învățării sociale renovată, introducându-se noi variabile cognitive cu rol moderator. De pildă, valorile și scopurile personale, expectanțele pe termen lung etc. puteau fi invocate pentru a explica mult mai convingător stabilitatea temporală. Pentru aceste treceri surprinzătoare de la un crez științific la altul, într-o perioadă relativ scurtă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Books, Berkeley, California. Block, J.; Block, J.H. & Harrington, D.M. (1974), „Some misgivings about the Matching Familiar Figures Test as a measure of reflection-impulsivity”, Developmental Psychology, nr. 10, pp. 611-632. Block, J.; Buss, D.M.; Block, J.H. & Gjerde, P.F (1981), „The cognitive style of breadth of categorization: longitudinal consistency of personality correlates”, Journal of Personality and Social Psychology, nr. 40, pp. 770-779. Bowers, K. (1973), „Situationism in psychology: An analysis and a critique”, Psychological Review, nr. 80, pp. 307-336. Brown, S.R. (1980
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
of Personality, nr. 30, pp. 377-404. Kagan, J. & Moss, H.A. (1962), Birth to maturity: A study in psychological development, Wiley, New York. Kelly, G.A. (1955), The psychology of personal constructs, Norton, New York. Kohelberg, L. (1976), „Moral stages and moralization: The cognitive developmental approach”, în T. Lickona (ed.), Moral development and Behavior: Theory, Research and Social Issues, Holt, Rinehart & Winston, New York. Kohelberg, L. (1981), The philosophy of moral development: moral stages and the idea of justice, Harper and Row, San Francisco. Krahe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
and invariance in personality structure”, în Psychological Review, nr. 102, pp. 246-268. Mischel, W. (1968), Personality and Assessment, Wiley, New York. Mischel, W. (1969), „Continuity and change in personality”, în American Psychologist, nr. 24, pp. 1012-1018. Mischel, W. (1973), „Toward a cognitive social learning reconceptualization of personality”, în Psychological Review, nr. 80, pp. 252-283. Mischel, W. (1979), „On the interface of cognition and personality: Beyond the person-situation debate”, în American Psychologist, nr. 34, pp. 740-754. Mischel, W. & Peake, P.K. (1982), „Beyond deja
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
teoria resurselor umane (J.G. March, H.A. Simon, R.M. Cyert, D. McGregor, R. Lickert, Chr. Argyris); teoria sociotehnică (E.L. Trist, F.E. Emery, A.K. Rice). Autorul încheie acest capitol cu o trecere în revistă și o evaluare critică a abordărilor recente - cognitivă, psihanalitică și evoluționistă, desprinzând ideea că, în viitor, vom asista la noi reașezări de ordin teoretico-metodologic, la integrări și dezintegrări, la unificări ale complementarităților aflate acum în competiție etc., fapt ce atestă o dată în plus caracterul deschis al psihologiei organizațional-manageriale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
îi susțină pe oameni în acest proces. Autodezvoltarea în organizații înseamnă a învăța despre noi de la alții, prin interacțiunea cu aceștia și prin competiție și emulație. În capitolul al treilea, dr. Jane Henry de la Open University, Marea Britanie, descrie implicațiile proceselor cognitive (percepția, memoria, gândirea etc.) și ale comportamentelor cognitive (rezolvarea de probleme etc.) în dezvoltarea din cadrul organizației. Sunt prezentate concepte cum ar fi: setul mintal, profeția autoîmplinirii și utilitatea acestora ca instrumente de dezvoltare a individului. Autoarea susține că poate cea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în organizații înseamnă a învăța despre noi de la alții, prin interacțiunea cu aceștia și prin competiție și emulație. În capitolul al treilea, dr. Jane Henry de la Open University, Marea Britanie, descrie implicațiile proceselor cognitive (percepția, memoria, gândirea etc.) și ale comportamentelor cognitive (rezolvarea de probleme etc.) în dezvoltarea din cadrul organizației. Sunt prezentate concepte cum ar fi: setul mintal, profeția autoîmplinirii și utilitatea acestora ca instrumente de dezvoltare a individului. Autoarea susține că poate cea mai importantă implicație a cercetărilor recente din domeniul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de probleme etc.) în dezvoltarea din cadrul organizației. Sunt prezentate concepte cum ar fi: setul mintal, profeția autoîmplinirii și utilitatea acestora ca instrumente de dezvoltare a individului. Autoarea susține că poate cea mai importantă implicație a cercetărilor recente din domeniul științelor cognitive este capacitatea limitată a conștientului și implicațiile învățării implicite. Sunt, de asemenea, prezentate procese cognitive, cum ar fi percepția, gândirea, memoria și comportamentul cognitiv, rezolvarea de probleme, învățarea, decizia și creativitatea și implicațiile lor în dezvoltarea în organizații. Următorul capitol
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
profeția autoîmplinirii și utilitatea acestora ca instrumente de dezvoltare a individului. Autoarea susține că poate cea mai importantă implicație a cercetărilor recente din domeniul științelor cognitive este capacitatea limitată a conștientului și implicațiile învățării implicite. Sunt, de asemenea, prezentate procese cognitive, cum ar fi percepția, gândirea, memoria și comportamentul cognitiv, rezolvarea de probleme, învățarea, decizia și creativitatea și implicațiile lor în dezvoltarea în organizații. Următorul capitol este consacrat problemelor legate de diferențele individuale. Autorul american Kevin R. Murphy, profesor de psihologie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a individului. Autoarea susține că poate cea mai importantă implicație a cercetărilor recente din domeniul științelor cognitive este capacitatea limitată a conștientului și implicațiile învățării implicite. Sunt, de asemenea, prezentate procese cognitive, cum ar fi percepția, gândirea, memoria și comportamentul cognitiv, rezolvarea de probleme, învățarea, decizia și creativitatea și implicațiile lor în dezvoltarea în organizații. Următorul capitol este consacrat problemelor legate de diferențele individuale. Autorul american Kevin R. Murphy, profesor de psihologie și președinte al Organizației de Psihologie Organizațională și Industrială
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
creativitatea și implicațiile lor în dezvoltarea în organizații. Următorul capitol este consacrat problemelor legate de diferențele individuale. Autorul american Kevin R. Murphy, profesor de psihologie și președinte al Organizației de Psihologie Organizațională și Industrială, ne arată cum aceste diferențe (abilități cognitive, interese, personalitate) pot atât să faciliteze, cât și să limiteze dezvoltarea individuală. El argumentează prin cercetări recente că persoanele care au cel mai mult nevoie de dezvoltare nu sunt cele cu un nivel bine dezvoltat de abilități cognitive și de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
diferențe (abilități cognitive, interese, personalitate) pot atât să faciliteze, cât și să limiteze dezvoltarea individuală. El argumentează prin cercetări recente că persoanele care au cel mai mult nevoie de dezvoltare nu sunt cele cu un nivel bine dezvoltat de abilități cognitive și de interese și personalități „sănătoase”, ci mai curând acele persoane cu un nivel relativ scăzut al acestora (interese mai puțin vaste și personalități disfuncționale). Training-ul îi poate ajuta mai mult pe aceștia din urmă, ei putând să învețe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
îi diferențiază de oamenii avantajați de structura lor psihică este efortul depus. În partea a doua a cărții sunt abordate aspecte legate de diferențele individuale, modele teoretice noi și vechi despre abilități, tipurile de personalitate, utilizarea competențelor, modele de abilități cognitive și rolul inteligenței emoționale în dezvoltarea managerilor. Autorii celui de-al cincilea capitol, Bruce Torff și Edward C. Warburton, pun problema eficienței metodelor de evaluare utilizate în selecție. S-a trecut de la un singur factor de inteligență, decontextualizat, cum ar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
C. Warburton, pun problema eficienței metodelor de evaluare utilizate în selecție. S-a trecut de la un singur factor de inteligență, decontextualizat, cum ar fi controversatul factor „G”, care s-a considerat a fi insuficient de elocvent pentru a dovedi abilitățile cognitive ale unei persoane, la modele mai noi, plurifactoriale. Se pune acum accentul pe evaluarea abilităților multiple. Capitolul prezintă critic și succint teorii ale inteligenței, cum ar fi bine cunoscutele teorii ale lui Guildford, Sternberg sau Gardner, și metode de evaluare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
testelor de personalitate în selecția personalului și exemple de studii referitoare la cum pot fi trăsăturile de personalitate predictori ai unor comportamente pozitive (vânzări) și negative (absenteism) în muncă. O altă problemă abordată în acest capitol este cea a stilului (cognitiv și de învățare) versus trăsătură și a implicației acestora în dezvoltarea organizațională. Profesorul britanic Paul Sparrow, specialist în managementul resurselor umane și comportament organizațional, abordează problema competențelor punându-și problema shakespeariană: „A utiliza competențele sau a nu le utiliza? Aceasta
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
despre SMI ilustrează teoria „implementării”, care nu este decât unul din tipurile de teorii ce pot face obiectul studiului. Alte tipuri ce merită a fi luate În considerare includ următoarele: • Teorii despre indivizi - de exemplu, teorii despre dezvoltare individuală, comportament cognitiv, personalitate, Învățare și incapacitate, percepție individuală și interacțiuni interpersonale • Teorii despre grupuri - de exemplu, teorii despre funcționarea familială, grupuri informale, echipe de lucru, relații supraveghetor-angajat și rețele interpersonale • Teorii organizaționale - de exemplu, teorii despre birocrații, structură și funcții organizaționale, performanță
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ce se reunesc după orele de curs într-o atmosferă degajata, deschisă (fără catalog). Relația dintre conducătorul activității de cerc și elevii participanți este una de permanență colaborare, spiritul de echipă creat valorizând competențele creative, dorința de afirmare, dezvoltarea curiozității cognitive a copiilor. Cercul de creație se numește „Armonii”. Titlul a fost ales cu câțiva ani în urmă, nu întâmplător, ci cu sprijinul direct al elevilor. Armonizând artă cuvântului cu cea a culorii și sunetului, subiectele propuse în activitatea de cerc
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
sentimentele și opiniile despre cei din jur, să cunoască și să respecte reguli de comportament care trebuie respectate la grădiniță, acasă, pe strada. De asemenea, am acordat atenție relaționării permanente, astfel încît să existe întotdeauna o corelație între lațurile învățării cognitivă, afectiva, psihomotoare. Având în vedere finalitatea proiectului, în fiecare zi s-au organizat activități care să permită realizarea unor lucrări care să poată fi prezentate într-o expoziție care să fie vizitată de copiii grădiniței și de părinți, precum și acumularea
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
au un rol important. Prezentarea cea mai completă a acestei strategii se găsește în lucrarea Semiotica folclorului (1975), pe care M. o coordonează. El a susținut încă din 1969 un punct de vedere confirmat de dezvoltarea mai nouă a științelor cognitive, conform căruia procesele metaforice sunt esențiale și în știință, nu numai în literatură. Pornind de la ideile lui I.A. Richards (1936) și Max Black (1962), M. dezvoltă ideea de metaforă cognitivă (creatoare), în opoziție cu cea expresivă, nu lipsite de
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
de vedere confirmat de dezvoltarea mai nouă a științelor cognitive, conform căruia procesele metaforice sunt esențiale și în știință, nu numai în literatură. Pornind de la ideile lui I.A. Richards (1936) și Max Black (1962), M. dezvoltă ideea de metaforă cognitivă (creatoare), în opoziție cu cea expresivă, nu lipsite de interes fiind posibilele analogii cu teoria metaforei la Lucian Blaga. Se demonstrează că metafora cognitivă este izomorfă cu modelul cognitiv și că în știință este tot mai importantă metafora care se
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
de la ideile lui I.A. Richards (1936) și Max Black (1962), M. dezvoltă ideea de metaforă cognitivă (creatoare), în opoziție cu cea expresivă, nu lipsite de interes fiind posibilele analogii cu teoria metaforei la Lucian Blaga. Se demonstrează că metafora cognitivă este izomorfă cu modelul cognitiv și că în știință este tot mai importantă metafora care se constituie nu pornind de la un concept existent, ci tocmai în vederea constituirii unui concept (deci o metaforă de natură autoreferențială). Cele mai multe discipline informaționale (inteligența artificială
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
Richards (1936) și Max Black (1962), M. dezvoltă ideea de metaforă cognitivă (creatoare), în opoziție cu cea expresivă, nu lipsite de interes fiind posibilele analogii cu teoria metaforei la Lucian Blaga. Se demonstrează că metafora cognitivă este izomorfă cu modelul cognitiv și că în știință este tot mai importantă metafora care se constituie nu pornind de la un concept existent, ci tocmai în vederea constituirii unui concept (deci o metaforă de natură autoreferențială). Cele mai multe discipline informaționale (inteligența artificială, teoria informației, cibernetica, informatica, teoria
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
informațiile precise despre valuri pe care are nevoie să le știe. Pentru un astronom, este ciudat să nu țină cont de declinația lunii, Însă, cum musonul este legat direct de acest parametru, el poate fi ușor folosit ca indiciu. Harta cognitivă a căpitanului Bugis poate fi reconstituită În formă scrisă, așa cum a făcut-o deja Ammarell, În scop de ilustrare, Însă membrii acestei comunități o Învață direct, printr-un proces informal de ucenicie. Având În vedere complexitatea fenomenului pe care Îl
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]