27,125 matches
-
din casă. Nu mai am timp de experimente de genul ăsta. Tata are nevoie de mine. În ultimul timp sunt călăuza lui. Sunt ochii lui. Loredana Loghin Alpha Male Iubita mea are doi câini foarte faini. Husky-ul și-a înfipt colții în brațul meu drept, dar am reușit să mi-l retrag la timp. Se mulțumește doar cu geaca de piele pe care o sfâșie numai ca să-mi facă în ciudă. Ciobănescul-german se amuză de amatorismul lui și pregătește un atac
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Aș mânca ceva dulce. Tu nu? Dă din cap că ba da. Fuge să o întrebe pe Anica, mama lui, dacă poate să meargă cu mine să ne luăm ceva dulce. Ne luăm de mână și pornim spre magazinul din colț. Nu și-a luat decât un corn, un Tedi și o ciocolată caldă la plic. L-am întrebat dacă mai vrea ceva. Nu. Ajunge. Ne-am mân cat cornurile pe banca din curte, am râs opintin du-ne să deschidem
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Tapalagă Microbul Prima oară mi s-a întâmplat într-o dimineață, când ieșeam din casă. O fetiță a cerut înghețată. Am simțit furnicături prin corp, o nevoie arzătoare să mă mișc, apoi picioarele mi-au plecat repede spre nonstopul din colț. Mama și puștoaica ei așteptau autobuzul care tocmai venea, așa că buzele mele, care și-au dat seama că nu întrebaseră ce fel de înghețată trebuie să ceară, au început să se manifeste de parcă ar fi fost ale altcuiva: mă înjuram
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Sun și sună. Sună, sună, hai ridică, răspunde odată. Sună din nou, degeaba, sună și ceasul, știu, e 11.40, totul e sub control, fixasem alarma exact pentru clipe de-astea. Mai bine ies în stradă, e 11.45, la colț sunt taxiuri și într-o clipă sunt acolo, vin, Michael. De obicei sunt taxiuri, da, acum nu e nici unul, sigur, nu trece nimic pe aici. Doar zăpadă, Doamne ce ninge, nimic nu mai mișcă. Unde-or fi toți? La pe
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
găuri. Spuneți și voi, n-avem dreptate ?! avem. Oricum a-ți Întoarce-o, tot noi cădem În picioare, doar vedeți sondajele noastre. Că ale voastre nu ne interesează. Nu sunt relevante. Și uiteașa cum vă spusei, fu ținut românul la colț din '90 până azi. Și din ce În ce „mai bine”. Că-i vine să sară-n sus .... ca ars, bineînțeles, n-ăți fi crezut cumva că de bucurie. O veni și vremea aceea, da mai trebe să răbdați oameni
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
suprafețele de contact apar numai tensiuni de compresiune. Plecând de la ipotezele menționate, Hertz arată că în cazul general conturul suprafeței de contact este o elipsă, care, în situațiile limită, se transformă într-o zonă circulară sau într-una dreptunghiulară, având colțurile rotunjite. Problema rotunjimilor produse într-un semispațiu de o forță concentrată, normală pe planul limită, a fost studiată de Boussinesq prin metodele teoriei elasticității. Prin semispațiu se înțelege un corp elastic care se întinde în toate direcțiile, astfel încât el se
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
2 T1 Timp efectiv de lucru Timpul în decursul căruia mașina (unealta) lucrează sub sarcină, conform destinației. T2 Timp ajutător T2 = T21 + T22 + T23 T21 Timp pentru efectuarea întoarcerilor Timpul în decursul căruia agregatul se deplasează în gol, la capetele (colțurile) parcelei, executând întoarcerea în vederea reluării mersului în sarcină. T22 Timp pentru parcurs în gol Timpul în care agregatul execută parcursuri în gol, datorită condițiilor de muncă (culturi culcate, deplasare de la o claie la alta sau la punctele de alimentare etc
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
acoperit de broaște strivite, șopârle și șerpi zvârcolindu-se în târâșul lor zmintit, pe jumătate agonic. Cârtițele, mai rezistente, năzuiau să ajungă primele unde sileau să ajungă. Se târau cu picioarele boante, înfigând în țărână evantaiul ghearelor ascuțite ca niște colți, zgrepțănînd și scormonind pământul, săltând centimetru cu centimetru valurile uscate de iarbă și praful gros ca o cenușă ce rămânea în urma lor. Îți trebuia nas nesimțitor ca de bursuc să adulmeci, prin duhoarea de stârvuri și mirosul înecăcios de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se molipsească de-o boală urâtă. Se temea pentru Miluță. Stricăciunea și răutatea pătrund mai iute ca binele și cumințenia. Aveau camera cea mai bună, chiar deasupra firmei restaurantului, cu baia alături și geamuri la stradă două geamuri: unul pe colț, sub cămăruța lor strâmtă din pod, și altul deasupra fostului garaj, cu pereții de scânduri văruiți până-n stradă, unde-și deschisese Invalidul cârciuma "La formarea ideilor". Ce-i venise să-i zică așa? Poate pentru că stătea toată ziua cu capu-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să se hurduce și să geamă toate măruntaiele camioanelor. Urca pe lângă șinele de tren. De-o parte și de alta se-ntindeau dughenile și prăvăliile murdare foste proprietăți ale evreilor deportați -, cu obloanele bătute-n scânduri și steaua în șase colțuri desenată deasupra. În piața largă din fața depoului de locomotive se înnodau și deznodau toate drumurile. Pe lângă cei doi polițiști unul român, altul german din mijlocul pieței, îndrumând circulația, la toate colțurile, ieșirile și intrările, pândeau jandarmii, să-i dibuie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu obloanele bătute-n scânduri și steaua în șase colțuri desenată deasupra. În piața largă din fața depoului de locomotive se înnodau și deznodau toate drumurile. Pe lângă cei doi polițiști unul român, altul german din mijlocul pieței, îndrumând circulația, la toate colțurile, ieșirile și intrările, pândeau jandarmii, să-i dibuie și să-i aresteze pe dezertori. În majoritatea cazurilor, polițiștii și jandarmii formau clientela Invalidului. Acum era prea de dimineață. La 6, la schimbarea gărzii, veneau și, cu toate că de obicei picau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Așa, reluă Invalidul, va să zică "la vest de Luțk trupele germane s-au desprins dintr-un arc prea înaintat. O altă desprindere s-a efectuat în regiunea mlaștinilor..." Domnu, se rugă bătrâna, abia mai zărindu-se, înecată în praf, caută la colțul refugiaților, poate dai de Toma! Ce să caute el, acolo?! Nu știu. Poate ne caută el prin ziar la colțul refugiaților! Aha! se lămuri Invalidul. Bine. Să vedem. Ascultă! Soldatul Vasile Ivan din Șendriceni-Dorohoi își caută soția și băiatul, Alexandru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
desprindere s-a efectuat în regiunea mlaștinilor..." Domnu, se rugă bătrâna, abia mai zărindu-se, înecată în praf, caută la colțul refugiaților, poate dai de Toma! Ce să caute el, acolo?! Nu știu. Poate ne caută el prin ziar la colțul refugiaților! Aha! se lămuri Invalidul. Bine. Să vedem. Ascultă! Soldatul Vasile Ivan din Șendriceni-Dorohoi își caută soția și băiatul, Alexandru, elev la școala normală, refugiați. Caporalul Petrăchescu Vasili din Straja-Rădăuți caută soția refugiată. Primăria comuna Lungulețu, plasa Ghergani, județul Dâmbovița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
kilometri spre vest. O acțiune dinspre Caen a dat greș. În sectorul capului de pod Caen și Bayeux luptă patru corpuri de armată și douăzeci divizii blindate aliate..." Ți-am spus ce să faci. Îți scriu eu, și trimitem la "colțul refugiaților". Și nu ne cer bani, domnu? Cred că nu. Să vedem. "București, 15. La un regiment de gardă a avut loc o pioasă solemnitate închinată eroilor neamului. După slujba religioasă s-au distribuit pluguri, sape, coase familiilor eroilor, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și cărbune, osteniți și nemâncați, iar ei pândindu-i până și când se duc la umblătoare, să vadă ce au de gând. Ghiță Todireanu știa bine nemțește. Avea un prieten. Bea cu el când ieșea din tură "o holercă", în colț, la bufetul gării. Un plutonier austriac: Ritter. Ăștia vor să vă ridice, i-a spus Ritter. De unde știi? Mi-a spus Zainer, zicea mai târziu mecanicul că i-a spus Ritter. Ăsta era mare mahăr. Hitlerist înfocat. Miluță, după plecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să mai primească una. Primul impuls fu să arunce cana și s-o rupă la fugă, să dispară de-acolo, dar așa ceva ar fi stârnit indignarea generală. Foamea, care-i scormonea măruntaiele, o făcu să cedeze. Se trase într-un colț, întoarsă cu spatele și, cu capul plecat, înfulecă repede felia clisoasă de pâine neagră și amară, apoi, înapoindu-se să predea cana, se opri lângă masă, în dreptul fostei colege, care n-o recunoscu nici de data aceasta. Se sili să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ca atunci când, copil fiind, plutea destrămându-se ca păsările se sfârși tăios, curmându-i răsuflarea. Auzi ușa dincolo. Un pas apăsat. Un cuțit rece îi spintecă pieptul. Apoi prin ușă, prin perete cum stătea cu spatele lipit de perete, în colțul dintre celălalt perete, îmbrăcat în faianță, și ușă i se păru că distinge răsuflarea obosită, șuierătoare a celui care urcase scările. Ssst! duse fata un deget la gură și-i făcu semn să stea acolo, nemișcat. Ușa pocni, lovindu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Are hemoragie. Împușcat! Haide... sau du-te! Fă ceva. Luna în descreștere răsărea mai târziu. Pe străzi, din pricina camuflajului, domnea aceeași beznă ca pe câmp, un zăduf și mai mare. Și tu? O umbră se dezlipi de lângă mașina staționată în colțul străzii. Te aștept unde vrei. Unde spui. Urcă-n mașină? Unde mă duci? La spital. Ah, da, făcu ea paralizată. N-ai vrut așa? Ba da, ba da. Cum era îmbrăcat? Prost. Cred că-i ceferist. Soacră-mea, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de sudoare îi curgeau pe frunte. Ochii lui se roteau întruna, ca niște bile. Se vedea numai albul lor. Nu poliția îi inspira frica asta, ci ferestrele. Deși în jurul lui stăteau douăzeci de polițiști, el se ghemuia mereu într-un colț, ca să nu stea în direcția ferestrelor. A trebuit să i se dea o celulă în care să nu se poată privi din vreo casă de peste drum. Când fu eliberat pe cauțiune, refuză să se urce într-o trăsură. Un ofițer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
drum. Când fu eliberat pe cauțiune, refuză să se urce într-o trăsură. Un ofițer de poliție îl luă în camionul său. Zuta urcă, se turti sub bancă și se chirci ca un animal. E caraghios? Mașina întorcea la un colț.. Un automobil greoi o lovi și-o răsturnă. Gloanțele zburau ca fulgii de zăpadă într-o furtună din Alaska. Ofițerul scoase revolverul. Trase fără încetare. Adversarii băgară mașina lor în viteză. Dispărură. Ofițerul luă o altă mașină și-ncepu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
alunecă mereu. Domnul cu mitraliera și-a potrivit distanța. Nu are nici o importanță faptul că domnul Goodman e gata să alunece din nou. Primele gloanțe țiuie și izbesc în pian. Strunele pocnesc într-un zumzet strident. Sticla zăngănește. Într-un colț stau perechile aflate la petrecere. Nu a fost nevoie de nici o comandă ca să se comporte cum trebuie. S-au așezat de la sine cu fața la perete, ascultând îngroziți țăcănitul armei ucigașe, pocnetele și zăngănitul. Dar iată că-i tăcere! Afară duduie un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
la Iași, Bacău, Bârlad, Botoșani, Dorohoi, Focșani, Galați, Huși, Mihăileni, Piatra, Roman, Tecuci și Vaslui. Până prin 1858, pe scrisorile prezentate cu plată, Poșta din Fălticeni aplica o ștampilă având cuvântul, "FRANCO" în litere majuscule chirilice încadrate într-un dreptunghi cu colțurile rotunjite. Ștampilele "Franco", cele mai vechi din Moldova, erau asemănătoare la toate oficiile poștale, doar dimensiunile și grosimea caracterelor erau ușor variabile. În privința tarifului poștal, se menționează că Moldova a fost printre primele state care au adoptat taxa unicăăîn afară de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
funcționat în imobile închiriate, mai puțin corespunzătoare desfășurării activității. Primul local de poștă la Fălticeni a fost pe strada Poșta Veche, denumire menținută până în zilele noastre. Altul cunoscut, în care a funcționat poșta prin 1860-1864, se afla pe strada Sucevei, colț cu strada Vârnav. Interesul organelor centrale în această privință s-a concretizat ceva mai târziu, prin apariția unei legi, care reglementa construirea de clădiri telegrafopoștale și cumpărare de terenuri în acest scop. În baza acestei legi și cu aprobarea Consiliului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și dată în folosință. Până atunci, Poșta a folosit și alte imobile, tot închiriate. Unul, aproape de strada Hamangiu nr. 1, unde s-a construit mai târziu sediul Oficiului Fălticeni, în care funcționează și astăzi. Altul, a fost pe strada Mare, colț cu strada Aurora. Pentru scrisori recomandate, mandate și mesagerii, se intra din strada Mare, iar pentru telegrame și convorbiri telefonice, se urca la etaj, prin gangul din strada Aurora. Aici și-a desfășurat activitatea Poșta din Fălticeni până la 15 aprilie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștalionulăcălare pe cal). instituție feudală, caracterizată prin starea de dependență a țăranului față de proprietatea feudală a unui stăpân. cârmuitorul orașuluiătârgului). ștempel, ștampilă. adeverință, chitanță. tricorn turcoman țarism țârcovnic țimiraș ugerit vătășel vel verstă voievod zaharea zapciu pălărie bărbătească cu trei colțuri. turc formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparține țarului. cântăreț, dascăl de biserică. însărcinat cu transportul corespondenței oficiale. taxă. slujbaș însărcinat cu transportul corespondenței între comune. mare. unitate de măsurăăo verstă - 1.066,78 m). conducător de oaste
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]