2,007 matches
-
fost realeși la primul congres al uniunii (1956). Între timp, Sadoveanu publică mai multe volume realist-socialiste, printre care și "Mitrea Cocor" (după unele surse scris de Dumitru Ciurezu și modificat de Sadoveanu), prin care se apreciau și încurajau politicile de colectivizare. Romanul este publicat în 1949 și îi aduce lui Sadoveanu primul Premiu de Stat pentru proză. În această perioadă, Sadoveanu este implicat în campaniile culturale susținute de noul regim. În luna iunie a anului 1952, devine președinte al Consiliului Științific
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
lui Antonescu; "Caleidoscop" făcea referie la Pogromul de la Iași din 1941 ca „rușinea noastră”, apreciindu-i pe cei care i s-au opus. După prelegerea " Lumina vine de la Răsărit", Sadoveanu a devenit cunoscut pentru portretizarea pozitivă a comunizării și a colectivizării. El își arată aprecierea față de unul dintre pilonii principali ai stalinismului, Constituția sovietică. În 1945, susținând că a fost „luminat” de „argumentația lui Stalin”, el a cerut publicului să-i citească documentul pentru „sinceritatea” sa; considera citirea constituției drept „o
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Populară Mongolă. Mongolia s-a aliniat politicii sovietice. Acei oameni politici care au cerut o cale mai puțin dependentă, precum Bodoo sau Dandzan, au fost înlăturați și executați sumar. În anul 1928, Horloogiin Cioibalsan a preluat puterea. Sub conducera sa, colectivizarea forțată, epurările, ca și distrugerea mănăstirilor lamaiste din 1937 au provocat moartea a 10 000 de persoane. În al doilea război mondial, URSS a apărat Mongolia de invazia japoneză în bătălia de la Halhin Gol. Trupe mongole au participat la ofensiva
Mongolia () [Corola-website/Science/297682_a_299011]
-
scăzut și ratei mari de dezertare. În ziua de 1 Ianuarie 1959, Batista și C. R. Aguero au fugit din țară, iar forțele lui Castro au cucerit Havana. Castro și-a consolidat controlul asupra țării prin naționalizarea industriei, exproprierea proprietății private, colectivizarea agriculturii și impunerea de politici despre care el credea că vor folosi populației. Mulți cubanezi au fugit însă din țară, majoritatea în Miami, Florida. Din cauza embargoului economic impus de S.U.A., Cuba a devenit apoi din ce în ce mai dependentă de Uniunea Sovietică și
Fidel Castro () [Corola-website/Science/297673_a_299002]
-
Nicolae Bujeniță, la fel moldovean de origine, a murit la începutul celui de-al doilea război mondial. Vladimir Voronin a fost crescut și educat de tatăl vitreg, care era un susținător al comunismului și care era întărit în funcția de colectivizare de către forțele comuniste raionale. În anul 1961 a absolvit școala profesională cooperatistă din Chișinău și a început să lucreze în industria panificației. A fost membru al PCUS. Până în anul 1966 a fost șef al brutăriei din satul Criuleni. Între anii
Vladimir Voronin () [Corola-website/Science/296860_a_298189]
-
ramuri ale industriei (industria constructoare de mașini, siderurgică, chimică) trebuia să crească spectaculos, dar cu neglijarea producției bunurilor de consum. În zona rurală, se urmărea eliminarea elementelor cu potențial capitalist (țăranii înstăriți, denumiți "chiaburi" și considerați "dușmani ai regimului") și colectivizarea agriculturii. Conform propagandei, scopul consta în "ridicarea nivelului de trai și a culturii maselor". Neîndeplinirea planului de producție era pusă pe seama celor socotiți indezirabili de către regim. S-a ajuns ca aceștia să fie considerați sabotori și deferiți justiției. Astfel de
România comunistă () [Corola-website/Science/296889_a_298218]
-
la Marea Baltică Memel (în lituaniană, Klaipėda), a revenit la Lituania, care în 1945 a fost declarată Republică Sovietică Socialistă. Majoritatea localnicilor germani fugiseră în ultimele luni ale celui de al Doilea Război Mondial. Sovieticii au început în Siberia, naționalizarea completă, colectivizarea și sovietizarea generală a vieții cotidiene. Între 1944 și 1952 circa 100.000 de au dus un război de gherilă contra sistemului sovietic. Circa 30.000 de partizani și susținători ai lor au fost uciși, mult mai mulți fiind arestați
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
concentrare sovietice (Gulag) în anii de după război, între 1945 și 1952. Unii au reușit să evite arestarea și s-au alăturat partizanilor. În perioada postbelică, Letonia a fost obligată să adopte metodele agricole sovietice. Zonele rurale au fost constrânse la colectivizare. A fost inițiat un program extensiv de impunere a bilingvilismului, limitând utilizarea limbii letone în context oficial în favoarea limbii ruse. Toate școlile minoritare (evreiești, poloneze, belaruse, estone, lituaniene) au fost închise, și în școli au rămas doar două limbi de
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
că ar fi spus: "NPE este o realitate și este așa pe termen lung." Uneori această afirmație este utilizată pentru a pretinde că dacă Lenin ar fi trăit mai multă vreme, NPE ar fi continuat și după 1929, și controversata colectivizare nu ar fi avut loc niciodată sau s-ar fi desfășurat în alt mod. Asemenea afirmații sunt discutabile: Nu trebuie uitat că Lenin a introdus de nevoie și într-o situație disperată, în care practic țărănimea declanșase o revoluție; revoltele
Noua Politică Economică () [Corola-website/Science/298239_a_299568]
-
centralizată completă, (deși aceasta a fost de fapt ideea opoziției de stânga pe care Stalin a epurat-o din partid), a renaționalizat întreaga economie și, de la sfârșitul deceniului al treilea și în continuare, a introdus o politică de industrializare rapidă. Colectivizarea agriculturii făcute de Stalin a fost cea mai notabilă și mai distructivă îndepărtare față de NPE. Deseori s-a spus că industrializarea s-ar fi putut face fără colectivizare, doar printr-o creștere a impozitelor plătite de țărani, așa cum s-a
Noua Politică Economică () [Corola-website/Science/298239_a_299568]
-
al treilea și în continuare, a introdus o politică de industrializare rapidă. Colectivizarea agriculturii făcute de Stalin a fost cea mai notabilă și mai distructivă îndepărtare față de NPE. Deseori s-a spus că industrializarea s-ar fi putut face fără colectivizare, doar printr-o creștere a impozitelor plătite de țărani, așa cum s-a întâmplat în Japonia erei Meiji, în Germania de pe vremea lui Bismarck, în Taiwan și în Coreea de Sud după război. Se aduce contraargumentul că, pe de altă parte, un asemena
Noua Politică Economică () [Corola-website/Science/298239_a_299568]
-
foștii oficiali țariști. Represiunea împotriva inamicilor reali sau numai închipuiți ai bolșevicilor a fost neîntreruptă de la Revoluția din Octombrie, dar au existat perioade de creștere în intensitate precum cea a Terorii Roșii sau a deportării chiaburilor care s-au opus colectivizării. O trăsătură distinctă a Marii Epurări a fost aceea că pentru prima oară, chiar partidul conducător era supus represiunii la scară largă. Totuși, doar o minoritate dintre cei afectați de epurări erau membri de partid sau membri ai birocrației. Epurarea
Marea Epurare () [Corola-website/Science/298229_a_299558]
-
Pentru unii, aceasta părea o manevră a bolșevicilor: în ultimele luni, ei reluaseră programul SR, pe care aceștia din urmă nu putuseră să-l pună în aplicare. Ea marchează, de asemenea, neînțelegerile între bolșevici și țărani. Primii vizau în final colectivizarea în întregime, cei din urmă doreau extinderea și multiplicarea micii proprietăți. Dar din această cauză, fermierii nu s-au lăsat seduși decât conjunctural de partidul lui Lenin, care rămânea în primul rând colectivist, urban și muncitoresc. La rândul lor, bolșevicii
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
Cazacii care erau de partea “albilor” și partizanii “roșii” bolșevici ce s-au luptat anterior împotriva marginalilor Kolchak, au luat parte la revolte. Guvernul sovietic a început să facă propagandă prin intermediul Komsomolului. În anii 1930, comuniștii au implementat politică de colectivizare. Familii din Rusia Centrală au fost exilate în zonele mlăștinoase, împădurite și slab populate din Siberia. Colectivizarea a distrus agricultură tradițională. Deși Omsk era cel mai mare oraș Siberian, sovieticii au favorizat Novosibirsk. Industrializarea luase avânt în bazinul Kuznetsk (cărbuni
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
Kolchak, au luat parte la revolte. Guvernul sovietic a început să facă propagandă prin intermediul Komsomolului. În anii 1930, comuniștii au implementat politică de colectivizare. Familii din Rusia Centrală au fost exilate în zonele mlăștinoase, împădurite și slab populate din Siberia. Colectivizarea a distrus agricultură tradițională. Deși Omsk era cel mai mare oraș Siberian, sovieticii au favorizat Novosibirsk. Industrializarea luase avânt în bazinul Kuznetsk (cărbuni, metalurgie) și în Norilsk (unde erau extrase nichelul și metalele rare). Majoritatea prizonierilor erau trimiși în lagăre
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
și teritoriilor (krai), au primit dreptul să adauge propriile criterii în funcție de condițiile locale. Începând din 1928 a apărut criza de alimente în orașe și în armată. Guvernul sovietic a încurajat formarea cooperativelor agricole și în 1929 a introdus politica de colectivizare forțată. Unii țarani au fost atrași spre colectivizare de ideea muncii mecanizate care va aduce producții sporite. Totuși, mulți țărani nu au fost entuziasmați de ideea de a-și ceda proprietatea pentru formarea fermelor colective. Unii dintre ei au încercat
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
propriile criterii în funcție de condițiile locale. Începând din 1928 a apărut criza de alimente în orașe și în armată. Guvernul sovietic a încurajat formarea cooperativelor agricole și în 1929 a introdus politica de colectivizare forțată. Unii țarani au fost atrași spre colectivizare de ideea muncii mecanizate care va aduce producții sporite. Totuși, mulți țărani nu au fost entuziasmați de ideea de a-și ceda proprietatea pentru formarea fermelor colective. Unii dintre ei au încercat să saboteze colhozurile atacându-i pe membrii colectiviști
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
corespundeau crtiteriilor stabilite au fost transformați peste noapte în "culaci" și au suferit pedepsele prevăzute pentru aceștia. Aceeași soartă au avut-o aceia care au fost categorisiți "sprijinitori ai culacilor" (подкулачник), aceia care au avut aceeași atitudine de opoziție față de colectivizare ca și culacii. Un nou val de represiune, de acestă data împotriva "ex-culacilor", a fost începută în 1937 după Ordinul NKVD numărul 00447. Acesta socotea că foștii culaci mai aveau doar două opțiuni: condamnarea la moarte sau lagărele de muncă
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
în 1883 se înființează prima bancă. După primul război mondial Valea lui Mihai aparține județului Sălaj. Infrastructura se dezvoltă în special în perioada interbelică. Deceniile comunismului au restructurat și orașul Valea lui Mihai. În anul 1952 se înființează C. A. P. - ul (colectivizarea se desfășoară în perioada 1952 - 1962), în 1949 I.A.S. - ul, în 1941 fabrica de conserve Arovit (ulterior naționalizat de către regimul comunist) și în 1961 Liceul Teoretic. În 1968 ia naștere Spitalul în castelul Bujanovics. Teritoriul administrativ al orașului Valea
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
Sovietul Suprem și repartizat Prim-secretar al Moldovei sovietice, recent constituită în fosta Basarabie românească. Față de predecesorul său Nikolai Koval, care participase la deportarea mai multor mii de basarabeni spre Kazahstan și la "Noul Holodomor" (înfometarea sistematică a țăranilor refractari colectivizării, categorisiți "kulaci"/chiaburi, prin rechiziția tuturor resurselor), Leonid Brejnev aplică o politică mai puțin cruntă: el se ocupă îndeosebi de repartizarea sistematică a noilor promovați băștinași departe de țară, de înlocuirea lor cu oameni veniți din alte republici unionale (mai
Leonid Brejnev () [Corola-website/Science/298047_a_299376]
-
într-o mare putere industrială mondială la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu, țara sa devenind a doua putere economică din lume. Agricultura sovietică, care a fost exploatată pentru finanțarea industrializării, a continuat să fie subdezvoltată pe toată durata deceniului. Colectivizarea a trebuit sa facă față opoziției generalizate a chiaburilor, în fapt, cei mai harnici și gospodari oameni ai satelor, având ca rezultat o luptă înverșunată a multor țărani împotriva autorităților. În acest timp, Stalin a argumentat că fracționismul Partidului Comunist
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
împotriva opoziției formate din Troțki, Kamenev, și Zinoviev. După 1928 (primul an al planurilor cincinale), Stalin câștigase primul loc între lideri și, în anul următor, Troțki a fost exilat. Manevrând cu iscusință opoziția de dreapta a lui Buharin, apărând acum colectivizarea și industrializarea, se poate spune că Stalin a cucerit controlul partidului și țării. Cum popularitatea altor lideri era mare, precum cea a lui Serghei Kirov și a așa-numitului Complot Riutin, Stalin nu a câștigat puterea absolută până la Marea Epurare
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
o libertate limitată a pieței în contextul economiei socialiste, a fost înlocuită cu un plan cincinal hotărât de la centru, la sfârșitul celui de-al treilea deceniu. Acesta presupunea un program extrem de ambițios de industrializare forțată, ghidată de stat, și de colectivizare a agriculturii. În ciuda poticnelilor și greșelilor de început, primele două planuri cincinale au dus la o rapidă industrializare, pornind de la o bază economică foarte scăzută. Uniunea Sovietică, catalogată în general ca cea mai săracă națiune din Europa în 1922, se
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
rând, cazul muncii aproape gratuite a prizonierilor din lagărele de muncă. Iar în al doilea rând, erau frecventele "mobilizări" ale comuniștilor și ale membrilor de Komsomol pentru diferite proiecte de construcție. Regimul lui Stalin a colectivizat agricultura. Teoria care justifica colectivizarea era aceea că se vor înlocui fermele mici, nemecanizate și ineficiente cu ferme puternic mecanizate, care vor produce recolte cu mult mai multă eficiență. Colectivizarea a însemnat schimbări sociale dramatice, de o amploare nemaivăzută de la abolirea iobăgiei din 1861 și
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
Komsomol pentru diferite proiecte de construcție. Regimul lui Stalin a colectivizat agricultura. Teoria care justifica colectivizarea era aceea că se vor înlocui fermele mici, nemecanizate și ineficiente cu ferme puternic mecanizate, care vor produce recolte cu mult mai multă eficiență. Colectivizarea a însemnat schimbări sociale dramatice, de o amploare nemaivăzută de la abolirea iobăgiei din 1861 și alienarea țărănimii față de controlul asupra pământului și a producției agricole. Colectivizarea a însemnat și o cădere dramatică a standardului de viață a numeroși țărani (dar
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]