3,155 matches
-
spațiu: deschiderea ușilor, mai degrabă decât închiderea lor; adresarea de întrebări mai degrabă decât furnizarea de răspunsuri. Compasiunea este procesul contactului profund cu sursa primordială a dragostei. Este comuniarea directă din străfundurile propriei existențe (pp. 48-9Ă. Fromm (1956Ă arăta că compasiunea conține grija, responsabilitatea și cunoașterea (p.20Ă. Erickson (1965Ă ne amintește de asemenea că este important să recunoaștem faptul că pacientul are nevoi ca personalitate umană. El scria: A pune un diagnostic corect al bolii și a ști metoda corectă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
progresele de ultimă oră privitoare la teoria și practica domeniilor clinice specifice, dar cu toate acestea ei rămân în primul rând vindecători. Arta vindecării necesită ca practicianul să acorde atenție în special satisfacerii nevoilor psihologice ale pacienților, proces care necesită compasiune și sensibilitate. Pentru ca acest lucru să se întâmple este necesar un grad crescut de conștientizare individuală și capacitatea de a avea încerdere în propriile resurse personale. Deși tehnologia medicală și faramaceutica au progresat rapid în ultimele două decenii, ele sunt
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cum se descurca Socrate ca să poată pune sfeclă și gulii în farfuria Xantipei, celebra lui cotoroanță, și în ale celor trei fii ai lor, Lamprocles, Sophroniscos și Menexenos. Dar a cerși, a lua bani fără a da nimic altceva decât compasiune este oare mai bine decât să primești bani în schimbul unei munci? Nu prea credem... Aristip nu detestă, dar nici nu iubește banii. Contrar prefesioniștilor detestării, care nu izbutesc niciodată să mărturisească ceea ce iubesc de fapt în secret, cirenaicul consideră banii
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe oameni să trăiască asemenea unor sălbatici incapabili să gândească în termeni de bine comun. Lucrurile nu s-au afirmat chiar așa de clar, dar filosoful gândește dreptul ca pe o purificare a relațiilor dintre oamnei. Focul, familia, prietenia, limbajul, compasiunea coincid cu apariția orașelor, deci a civilității. Se produce o trecere de la nomadism la sedentaritate. Marte continuă totuși să-și păstreze rolul, deși Venus câștigă teren: astfel, oamenii aleargă după glorie și putere. Așa apar războaiele și violențele politice. În
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
necesitatea de a mângâia pe cineva. În mod analog cu agresiunea, regresia nu constituie, în mod necesar, rezultatul frustrării, ea poate să apară și din alte motive: în virtutea imitației sau ca o ieșire premeditată, cu scopul de a trezi mila, compasiunea și a obține, în felul acesta, ceva”. (op. cit., p. 127). Considerarea „frustratiei” numai ca o conduită neorientată spre un scop, nemotivată de nimic, caracterizată doar prin trăsături de „distructivism”, „rigiditate”, „nematuritate”, duce evident la simplificarea și chiar deformarea problematicii frustrației
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
obiectului frustrant este rădăcina conflictului intrapsihic - se găsește originea sentimentului de culpabilitate, care determină uneori dotința bizară de a fi pedepsit; disponibilitatea spre saacrificiu apare, deeci, ca negare a agresiunii reprimată anterior; astfel, un „un impuls originar antisocial” devine, prin „compasiune”, o activitate socialmente valoroasă. Comparativ cu „autoagresiunea”, „autoagresiunea” era considerată de freudiști ca „reacția primordială”, care apare ori de câte ori comportamentul ce se supune „pricioiului plăcerii” este blocat; agresiunea este dirijată, deci, contra unui fapt exterior, perceput ca agent al frustrării, și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nedreptățiți de el îl asaltează și-l acuză. Țipătul lui de disperare este, de fapt, expresia unei revelații psihice, respectiv al unei conștiințe, devenite acum deschise spre exigențele dreptății, spre necesitatea revenirii la acele sentimente umane, care aspiră capacitatea de compasiune și de înțelegere interiorului sufletesc al semenilor: „O, cuget fricos, ce tău mă chinui! E miezul nopții: vânătă-i făclia, Reci stropi de spaimă simt pe trup, și tremur. De ce mă tem? De mine? Nu e nimeni: Richard i-e
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frază ori de a asculta cu un aer complice, ca și cum nicicând n-ar fi crezut mare lucru, purtările ei de fată bine educată și ușor trufașă, cruzimea ei delicată (era prea tânără și prea frumoasă ca să aibă habar ce era compasiunea lipsită de calcul), moderată de un umor fulgerător și o politețe neastâmpărată. Faulques mai observase și că, deși se străduia, nu trecea neobservată: bărbații o lăsau să intre pe ușă Înaintea lor ori Îi deschideau portiera automobilului, chelnerii veneau de cum
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pozele dumitale nu mai sunt de ajuns. Au pățit ca și unele vorbe: de-atâta folosire, și-au pierdut sensul. Poate că de aceea pictezi acum. Dar pictură, fotografie ori vorbe tot aia-s pentru dumneata. Cred că simți aceeași compasiune ca și cercetătorul care observă, la microscop, bătălia care se dă În infecția unei răni. Microbi cu amibe. - Leucocite, l-a corectat Faulques. Cu microbii luptă leucocitele. Globulele albe. - De acord. Leucocite cu microbi. Dumneata privești și iei notă. Faulques
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vechea reclamă Kodak? Tu apasă pe buton, noi facem restul. În lumea unde oroarea se vinde drept artă, unde arta se naște cu pretenția să fie fotografiată, unde conviețuirea cu imaginile suferinței n-are legătură nici cu conștiința, nici cu compasiunea, fotografiile de război nu-s bune de nimic. Lumea face restul: și le Însușește de cum se aude obturatorul. Clic, alei-hop, mulțumesc, ciao. Cel puțin, fotografia e mai efectivă decât imaginile trecătoare de televiziune. Nu curge fără discriminare. Dar nici chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
marile orașe, ci În toată țara. Același raport a fost prezentat secretarului general al ONU și guvernelor din lumea liberă. La doar două zile după primirea memoriului, președintele Harry Truman a reacționat printr-o declarație În care și-a exprimat compasiunea pentru poporul român și speranța În redobândirea libertății („Veți supraviețui ca țară liberă!”). În 29 mai 1952, ziarul New York Times, prezentând declarația președintelui SUA, informa și despre datele conținute În memoriul amintit. Se vorbea despre categoriile de populație ce alcătuiau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
serviciu cu oamenii Securității 56. Iar un istoric ieșean punea punctul pe i atunci când afirma că: ăBOR nu se poate scuza la nesfârșit, justificându-se prin statutul de victimă a puterii. Acest statut este avantajos, Într-adevăr, pentru că el reclamă compasiune și deculpabilizare, iar În timp, acumulând putere simbolică prin prestigiul pe care Îl are ca victimă, BOR poate pretinde revendicări injuste și abuzive. Folosindu-se de acest tertip, BOR a „convins” SRI că dosarele ei nu merită a fi consultate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
gestul disperat, căzut astăzi cu totul în uitare, al lui Liviu Babeș, care pe 2 martie 1989 și-a dat foc la Poiana Brașov pe pârtia Bradu în semn de protest față de un regim criminal. În același timp, îmi exprim compasiunea pentru suferințele ândurate de marea majoritate a poporului român. Posturile de radio occidentale, „Europa liberă”, BBC, „Vocea Americii”, „Deutsche Welle”, „Radio France Internationale”, au contribuit esențial la informarea cetățenilor României privind situația din țară și din lume. Spre disperarea regimului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
refer la instituția „partidului conducător”, deci la aparatul care a făcut posibil regimul totalitar comunist. În cazul Securității, a fost vorba de o instituție esențială în susținerea statului totalitar comunist, ilegitim și criminal. În numele statului român, îmi exprim regretul și compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. În numele statului român, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, într-un fel sau altul, și-au văzut destinele ruinate de abuzurile dictaturii. Raportul Final conține numeroase propuneri. Mi-au reținut atenția
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fel sau altul, și-au văzut destinele ruinate de abuzurile dictaturii. Raportul Final conține numeroase propuneri. Mi-au reținut atenția următoarele: - Solicit susținerea de către Camerele Reunite ale Parlamentului a declarației mele de condamnare a crimelor comunismului, de regret și de compasiune față de victimele acestora, în spiritul Rezoluției nr. 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006. - Susțin propunerile Comisiei de stabilire a unei zile comemorative în memoria victimelor represiunii și terorii comuniste și propunerea ridicării în Capitală a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se înscriu în sfera lui „mare” și „repede”. În culturile feminine este valorizată egalitatea între sexe, sunt promovate comportamentele androgine și relațiile sociale armonioase, sunt valorizate atribute feminine cum ar fi prietenia, înțelegerea, intuiția, frumusețea, bunătatea, generozitatea, solidaritatea, modestia, egalitatea, compasiunea, emoția; conflictele sunt rezolvate prin negociere și compromis. Relațiile între rolurile sociale ale celor două sexe sunt flexibile: băieții și fetele studiază aceleași materii la școală, femeile și bărbații pot ocupa aceleași poziții în societate, desfășoară aceleași tipuri de activități
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Dimensiunea masculinitate-feminitate se reflectă la nivelul persoanei prin rolul psihologic de gen. Rolul psihologic de gen masculin cumulează trăsături stereotipe ca agresivitate, tendință de dominare, spirit de competiție, iar rolul psihologic de gen feminin cumulează trăsături stereotipe cum ar fi: compasiune, sensibilitate, căldură. Astfel, s-a propus următoarea tipologie: (i) indivizi cu identitate de gen masculin (masculinitate puternică, feminitate slabă); (ii) indivizi cu identitate de gen feminin (masculinitate slabă, feminitate puternică); (iii) indivizi cu personalitate androgină (masculinitate puternică, feminitate slabă); (iv
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
întârzia”). Vorbitorul își exprimă intenția de a face astfel încât starea de lucruri din lumea reală să fie conformă cuvintelor sale. Subtipuri de acte promisive: promisiune, jurăminte, angajamente etc. Prin actele de vorbire expresive vorbitorul își exprimă atitudinea (bucurie, entuziasm, tristețe, compasiune, admirație etc.) față de conținutul propozițional al actului de vorbire: Ce frumoasă ești! (vorbitorul își exprimă admirația față de o calitate atribuită interlocutorului, „a fi frumoasă”). Subtipuri de acte de vorbire expresive: mulțumirile, felicitările, scuzele, condoleanțele etc. Prin actele de vorbire declarative
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o mare utilitate pentru a putea pătrunde semnificația visului, scenariul putând să ghideze alegerea direcției interpretative. Între altele, putem nota: - «a-l durea inimaă, indicând dezgustul și repulsia; - «o inimă de aură, «a-și pune inima pe tavăă simbolizând generozitatea, compasiunea, empatia; - «o inimă de piatrăă, «o inimă de gheațăă, «fără inimăă, exprimând insensibilitatea, indiferența; - în sfârșit, «a fi în inima a cevaă, adică a ocupa locul central, principal. Gât, gâtlej Gâtul constituie o zonă corporală cu multe semnificații, din cauză că asigură
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
potențialul și de a-și exploata resursele. Obraz Partea cărnoasă a feței, obrajii exprimă sănătatea și tinerețea (mai ales dacă sunt bucălați), afecțiunea (prin sărut), dar și vulnerabilitatea (palma dată peste obraz). Conform învățăturii lui Iisus, obrazul circumscrie generozitatea, iertarea, compasiunea, iubirea universală. Mână Cuvântul «manifestareă vine de la «mânăă, semnificând sensul de creație, dar și de realizare pe care le are mâna. Este înainte de toate simbolul abilității, al transformării și al muncii. Este alegoria comunicării, a schimbului și a iubirii (a
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
de o persoană poate fi atribuită mai multor emoții separate sau unui conglomerat de emoții. În astfel de situații, persoanele caută informații în mediul înconjurător pentru a da un sens trăirilor interne. În alte situații, oamenii simt concomitent emoții diferite: compasiune și bucurie când i se întâmplă o nenorocire unui dușman; plăcere, jenă și teama când întâlnesc persoana iubită etc. Morris Rosenberg (1990, 5-7Ă a analizat factorii care influențează identificarea emoțiilor, si anume: asumpțiile cauzale, consensul social și scenariile culturale. 1
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ghidată de „reguli ale simțămintelor” și de structură relațiilor interpersonale: pentru a exista simpatie, trebuie să fie o relație între două persoane - cea care simpatizează și cea care este simpatizata. Cuvântul „simpatie” provine din limba latină, fiind derivat din cuvântul „compasiune”, însemnând „a suferi suferință altora” - precizează John M. Johnson (2001, 46Ă, care observa că în unele limbi (de exemplu, cehă, germană, poloneză, suedezaă cuvâtul „simpatie” derivă din cuvântul „simțământ”, astfel că a simpatiza include numeroase emoții: bucurie, fericire, melancolie, mândrie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
om bun (3); putere (3); sărman (3); sprijină (3); pe toți (3); amabil (2); amabilitate (2); a fi aproape (2); bani (2); bătrîna (2); binevoi (2); buneii (2); bun la inimă (2); bun la suflet (2); cerșetor (2); coleg (2); compasiune (2); copii (2); a dărui (2); dorință (2); dragoste (2); face un bine (2); fericire (2); harnic (2); implica (2); indiferență (2); încredere (2); încurca (2); lasă (2); lucru (2); mamă (2); mîna (2); nădejde (2); neajutorat (2); omenesc (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
help (9); prieteni (9); spital (9); susținere (9); părinți (8); bani (7); bine (7); binefacere (7); medic (7); om (7); SOS (7); strigăt (7); bun (6); bunăvoință (6); mama (6); milă (6); necaz (6); reciproc (6); social (6); binevoitor (5); compasiune (5); doctor (5); mare (5); prietenie (5); bucurie (4); faptă bună (4); nimeni (4); oameni (4); pericol (4); salvamar (4); săritor (4); sfat (4); SMURD (4); 112 (4); altruism (3); chemare (3); familie (3); frică (3); nădejde (3); neputință (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ști (2); ușa (2); voce (2); vorbe (2); vorbește (2); -; acum; adevărul; afla; altul; ascult; ascultătoare; ascuns; asimilează; atentă; aud; audio; auditiv; audiție; pe cel bătrîn; biserică; bun; bunătate; bunăvoință; bunghește; calitate; calmitate; cărți; Cercel; cere; ceva; citi; cînta; cîntă; compasiune; concentrare; concentrat; considera; conștient; copii; copila; crezare; a cunoaște; curs; cuvinte; deștept; dialog; disciplinat; se distrează; educat; educație; elev; și face; facultate; familie; fată; femeie; a fi alături; gînd; grijă; idei; a ignora; importanță; informa; a se informa; inima; interlocutor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]