4,181 matches
-
al regentului: „El citește ¬ romanul Moromeții.”, „M. Preda a scris romanul Moromeții.”, în timp ce complementul indirect îl introduce, adesea, prin intermediul unui complement direct: „El a citit/a scris despre romanul Moromeții o recenzie.” „Am cumpărat ¬ flori ¬ pentru Doina.” În planul expresiei, complementul direct intră direct, prin acuzativ dezinențial, în relație cu regentul, în timp ce complementul indirect este introdus de o prepoziție (prin acuzativ prepozițional) sau intră în relație cu regentul, prin dativ dezinențial, caz oblic, „indirect”: „Mi-am amintit întâmplarea...”/„ Mi-am amintit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în timp ce complementul indirect îl introduce, adesea, prin intermediul unui complement direct: „El a citit/a scris despre romanul Moromeții o recenzie.” „Am cumpărat ¬ flori ¬ pentru Doina.” În planul expresiei, complementul direct intră direct, prin acuzativ dezinențial, în relație cu regentul, în timp ce complementul indirect este introdus de o prepoziție (prin acuzativ prepozițional) sau intră în relație cu regentul, prin dativ dezinențial, caz oblic, „indirect”: „Mi-am amintit întâmplarea...”/„ Mi-am amintit de întâmplarea...” Când verbul se caracterizează prin tranzitivitate indirectă sau când regentul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acuzativ prepozițional) sau intră în relație cu regentul, prin dativ dezinențial, caz oblic, „indirect”: „Mi-am amintit întâmplarea...”/„ Mi-am amintit de întâmplarea...” Când verbul se caracterizează prin tranzitivitate indirectă sau când regentul este un adjectiv, în plan semantic, distincția complement direct - complement indirect se suspendă în plan semantic, dar se menține în planul expresiei: complementul indirect implică prezența unei prepoziții sau situarea în cazul dativ: „El a vorbit despre zborurile cosmice.”, „Aceasta este o acțiune folositoare tuturor.”, „Nordul Bucovinei aparține
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau intră în relație cu regentul, prin dativ dezinențial, caz oblic, „indirect”: „Mi-am amintit întâmplarea...”/„ Mi-am amintit de întâmplarea...” Când verbul se caracterizează prin tranzitivitate indirectă sau când regentul este un adjectiv, în plan semantic, distincția complement direct - complement indirect se suspendă în plan semantic, dar se menține în planul expresiei: complementul indirect implică prezența unei prepoziții sau situarea în cazul dativ: „El a vorbit despre zborurile cosmice.”, „Aceasta este o acțiune folositoare tuturor.”, „Nordul Bucovinei aparține de drept
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
am amintit întâmplarea...”/„ Mi-am amintit de întâmplarea...” Când verbul se caracterizează prin tranzitivitate indirectă sau când regentul este un adjectiv, în plan semantic, distincția complement direct - complement indirect se suspendă în plan semantic, dar se menține în planul expresiei: complementul indirect implică prezența unei prepoziții sau situarea în cazul dativ: „El a vorbit despre zborurile cosmice.”, „Aceasta este o acțiune folositoare tuturor.”, „Nordul Bucovinei aparține de drept românilor.” COMPLEMENTUL DIRECTTC "COMPLEMENTUL DIRECT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se suspendă în plan semantic, dar se menține în planul expresiei: complementul indirect implică prezența unei prepoziții sau situarea în cazul dativ: „El a vorbit despre zborurile cosmice.”, „Aceasta este o acțiune folositoare tuturor.”, „Nordul Bucovinei aparține de drept românilor.” COMPLEMENTUL DIRECTTC "COMPLEMENTUL DIRECT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu tranzitivitate directă): „Viață, nu mă părăsi în răsăritul acesta, privește fruntea mea de pe acum aurie.” (M. Isanos) „De aceea, am făcut și eu un praznic, după puterea mea, și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în plan semantic, dar se menține în planul expresiei: complementul indirect implică prezența unei prepoziții sau situarea în cazul dativ: „El a vorbit despre zborurile cosmice.”, „Aceasta este o acțiune folositoare tuturor.”, „Nordul Bucovinei aparține de drept românilor.” COMPLEMENTUL DIRECTTC "COMPLEMENTUL DIRECT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu tranzitivitate directă): „Viață, nu mă părăsi în răsăritul acesta, privește fruntea mea de pe acum aurie.” (M. Isanos) „De aceea, am făcut și eu un praznic, după puterea mea, și am găsit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cuviință să te poftesc și pe dumneata, cumătre.” (I. Creangă), • interjecții tranzitive: „Afară de aceea mai ai o considerație... Iat-o.” (M. Eminescu) „Pământ rebel, iată copiii tăi! ” (M.Eminescu) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, limita exterioară fixată de complementul direct desfășurării acțiunii verbului (cu punct de plecare în subiect, când verbul este predicat), descrisă de conținutul lexical al termenului (grupului de termeni prin care se realizează, introduce două coordonate, reprezentând conținutul său funcțional): • a obiectului pasiv, cu existență anterioară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mi-am săpat odaia departe subt pământ. Afară bătea ploaie. Afară era vânt.” (T. Arghezi) Observații: Dacă verbul își află limita acțiunii pe care o exprimă în chiar sfera subiectului, așa cum se întâmplă când este la diateza reflexivă, funcția de complement direct se suspendă: „Prieten al adâncului, tovarăș al liniștei, joc peste fapte, câteodată prin fluier de os strămoșesc mă trimit în chip de cântec spre moarte.” (L. Blaga) sau se realizează redundant, prin forma lungă a pronumelui reflexiv, când complementul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement direct se suspendă: „Prieten al adâncului, tovarăș al liniștei, joc peste fapte, câteodată prin fluier de os strămoșesc mă trimit în chip de cântec spre moarte.” (L. Blaga) sau se realizează redundant, prin forma lungă a pronumelui reflexiv, când complementul dirert, un complement intern, este expresia sintactică a sensului de „obiect pasiv”, conținut morfologic de diateză: „Dar el nu se zugrăvește numai pe sine, o zugrăvește și pe ea.” (G. Ibrăileanu), „Mă uitasem pe mine, cel de ieri...” (G.M. Zamfirescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
suspendă: „Prieten al adâncului, tovarăș al liniștei, joc peste fapte, câteodată prin fluier de os strămoșesc mă trimit în chip de cântec spre moarte.” (L. Blaga) sau se realizează redundant, prin forma lungă a pronumelui reflexiv, când complementul dirert, un complement intern, este expresia sintactică a sensului de „obiect pasiv”, conținut morfologic de diateză: „Dar el nu se zugrăvește numai pe sine, o zugrăvește și pe ea.” (G. Ibrăileanu), „Mă uitasem pe mine, cel de ieri...” (G.M. Zamfirescu) " Se adunau în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiect gramatical: „Departe de câmpie se văd arcuri zdrobite, fâșii de steaguri, apoi un cusciug mare-mare se ridică și o pară grozavă înfiorează cerul...” (Al. Russo) • când determină verbe de aspect, prin conținutul lor lexical (a începe, a continua etc.), complementul direct descrie obiectul, acțiunea sau însușirea, situate, prin regent, în interiorul categoriei aspectului: „Continuând să merg în direcția aceea, am reușit în cele din urmă să ies la liman.” (O. Paler), „Deocamdată mă tem că eu încep să devin opera îmblânzitorilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în cele din urmă să ies la liman.” (O. Paler), „Deocamdată mă tem că eu încep să devin opera îmblânzitorilor.” (O. Paler) Există un număr, restrâns, de verbe cu dublă tranzitivitate (directă). Pentru întregirea câmpului lor semantico-sintactic, acestea cer două complemente directe. Fiecare fixează câte o limită desfășurării relației dintre verbul regent și celălalt complement: pe toți ș+ umanț Profesorul a ascultat declinarea ș- umanț Intră în această categorie mai multe verbe ilocutive: a anunța, a întreba, a ruga, a sfătui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
eu încep să devin opera îmblânzitorilor.” (O. Paler) Există un număr, restrâns, de verbe cu dublă tranzitivitate (directă). Pentru întregirea câmpului lor semantico-sintactic, acestea cer două complemente directe. Fiecare fixează câte o limită desfășurării relației dintre verbul regent și celălalt complement: pe toți ș+ umanț Profesorul a ascultat declinarea ș- umanț Intră în această categorie mai multe verbe ilocutive: a anunța, a întreba, a ruga, a sfătui și „didactice”: a asculta, a examina, a învăța: „Mă rogi c-un surâs și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu dulce cuvânt / rost să fac de semințe.” (L. Blaga) „Eu îl sfătuisem să aducă și un proiect de buget lunar, pe care să mi-l arate mie mai întâi...” (C. Petrescu) În legătură cu această sferă semantică a verbului regent, primul complement, al destinatarului acțiunii verbale, se realizează prin termeni trimițând spre un obiect animat din realitatea extralingvistică, de regulă, o ființă umană. Celălalt complement, expresie a conținutului actului locuțional, se realizează prin termeni (mai frecvent, prin propoziții) al căror plan semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să mi-l arate mie mai întâi...” (C. Petrescu) În legătură cu această sferă semantică a verbului regent, primul complement, al destinatarului acțiunii verbale, se realizează prin termeni trimițând spre un obiect animat din realitatea extralingvistică, de regulă, o ființă umană. Celălalt complement, expresie a conținutului actului locuțional, se realizează prin termeni (mai frecvent, prin propoziții) al căror plan semantic reflectă o realitate extralingvistică de natură spirituală, cel mai adesea: „...E copil sucit, una-l întrebi și alta răspunde.” (I.L. Caragiale), „Spune-mi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai adesea: „...E copil sucit, una-l întrebi și alta răspunde.” (I.L. Caragiale), „Spune-mi ce i-a venit lui să-l învețe ebraica pe Darvari.” (M. Eliade) În afara verbelor ilocutive și didactice, mai poate primi în limba română două complemente directe și verbul a trece, mai ales cu sensul de „a traversa”. Enunțurile cu această întrebuințare sunt mai puțin frecvente și prezintă un număr limitat de combinații: L-am trecut strada. Verbul dezvoltă, de fapt, în asemenea sintagme, o mutație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în asemenea sintagme, o mutație în planul său semantic; devine verb cauzativ / factitiv: L-am făcut (ajutat) să treacă strada. Când se află la una din diatezele reflexivă, reciprocă sau pasivă, aceste verbe cer numai realizarea celui de-al doilea complement direct, al conținutului ilocuțional: „Mă uit în cer, mă uit în pământ, M-am întrebat cine sunt.” (T. Arghezi) Când verbele tranzitive se află la diateza dinamică (sens gramatical: a achita ® a se achita etc.), complementul direct trece în complement
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
celui de-al doilea complement direct, al conținutului ilocuțional: „Mă uit în cer, mă uit în pământ, M-am întrebat cine sunt.” (T. Arghezi) Când verbele tranzitive se află la diateza dinamică (sens gramatical: a achita ® a se achita etc.), complementul direct trece în complement indirect: El a îngrijit casa/copilul/florile - complement direct El s-a îngrijit de casă/de copil/de flori - complement indirect Expresiile impersonale (relative) de tipul a-l durea capul (inima etc.), conținând în structura lor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement direct, al conținutului ilocuțional: „Mă uit în cer, mă uit în pământ, M-am întrebat cine sunt.” (T. Arghezi) Când verbele tranzitive se află la diateza dinamică (sens gramatical: a achita ® a se achita etc.), complementul direct trece în complement indirect: El a îngrijit casa/copilul/florile - complement direct El s-a îngrijit de casă/de copil/de flori - complement indirect Expresiile impersonale (relative) de tipul a-l durea capul (inima etc.), conținând în structura lor un pronume personal în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cer, mă uit în pământ, M-am întrebat cine sunt.” (T. Arghezi) Când verbele tranzitive se află la diateza dinamică (sens gramatical: a achita ® a se achita etc.), complementul direct trece în complement indirect: El a îngrijit casa/copilul/florile - complement direct El s-a îngrijit de casă/de copil/de flori - complement indirect Expresiile impersonale (relative) de tipul a-l durea capul (inima etc.), conținând în structura lor un pronume personal în acuzativ, expresie a „obiectului” (de esență umană) căruia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Când verbele tranzitive se află la diateza dinamică (sens gramatical: a achita ® a se achita etc.), complementul direct trece în complement indirect: El a îngrijit casa/copilul/florile - complement direct El s-a îngrijit de casă/de copil/de flori - complement indirect Expresiile impersonale (relative) de tipul a-l durea capul (inima etc.), conținând în structura lor un pronume personal în acuzativ, expresie a „obiectului” (de esență umană) căruia i se atribuie prin verb o stare (fizică sau psihică) și în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
personal în acuzativ, expresie a „obiectului” (de esență umană) căruia i se atribuie prin verb o stare (fizică sau psihică) și în același timp modalitatea sintactică de situare a expresiei în perspectiva gramaticală a persoanei 31, nu pot avea decât complement intern, prelungire sintactică, redundantă, a formei scurte, prin forma lungă a pronumelui personal în acuzativ sau prin pronume nepersonale sau substantive, care trimit, prin planul lor semantic, la aceeași realitate extralingvistică: Pe tine te dor vreodată ochii?, Iar o doare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acuzativ sau prin pronume nepersonale sau substantive, care trimit, prin planul lor semantic, la aceeași realitate extralingvistică: Pe tine te dor vreodată ochii?, Iar o doare inima pe Maria. Fiind o complinire necesară, cerută de verbul tranzitiv, nerealizarea funcției de complement direct duce la absolutizarea semanticii verbului care, în absența unei limite exterioare concrete pentru acțiunea pe care o exprimă, rămâne în sfera generalului: „Așezat la masă, plecat peste hârtii, Fărâmă scria.” (M. Eliade), „A întrebat în dreapta, a întrebat în stânga, nimeni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în dreapta, a întrebat în stânga, nimeni nu știa ce-i cu el.” (E. Barbu) Verbul devine în asemenea enunțuri expresie a unei caracteristici dinamice a numelui (subiect, cel mai adesea): „Citea, desena și aștepta să fie întrebată de fete.” (C. Petrescu) Complement direct subînțelestc "Complement direct subîn]eles" Când realizarea concretă a complementului ar fi aceeași în interiorul a două sau mai multe relații de dependență, cu regenți, diferiți, complementul direct poate rămâne subînțeles sau deductibil din context: „Cu toate că i-am spus că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]