4,753 matches
-
negociată a conflictelor. Negocierea se poate face în patru etape: Etapa confruntării - reprezintă debutul unei dispute critice, etapă fără de care nici o încercare de soluționare nu este posibilă și nici o argumentare nu se poate încerca. În această etapă interlocutorii trebuie să conștientizeze că există un conflict de opinie între ei și că există posibilitatea soluționării pe calea disputei critice. Etapa de deschidere - este cea în care se distribuie cu strictețe rolurile în demersul critic. Când disputa nu se desfășoară la întâmplare, ci
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
majoră de alimentare a sentimentului că propria excepționalitate este o povară prea grea. Afectivitatea lor exigentă și vulnerabilă fac adesea din copilăria și adolescența acestor copii un drum marcat cu numeroase conflicte interioare. De multe ori părinții sau educatorii nu conștientizează și nu sunt pregătiți să-l ajute pe copil. De aceea ei dezarmează ușor. Talentații trebuie învățați să-și poarte povara propriului talent. Părinții sunt cei care cunosc cel mai bine copilul. Ei sunt persoanele cele mai potrivite pentru a
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
cu fiecare în parte, cântărind și analizând problemele împreună dar nu din perspectiva lor ci din cea a copiilor s-au căutat soluțiile optime pentru a readuce lucrurile pe făgașul normal. Învățătorul nu poate schimba caracterul părinților dar îi poate conștientiza asupra efectelor suportate de copii lor în urma adoptării unui comportament deviant. Activitățile cultural artistice și sportive sunt forme de colaborare cu familia cele mai plăcute și antrenante. Conținutul lor constă în contribuția pe care familia o aduce la realizarea atât
CARACTERUL CONTINUU ŞI UNITAR AL COLABORĂRII ŞCOLII CU FAMILIA. In: Arta de a fi părinte by Magda Paşca, Ligia Simina Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1417]
-
o unitate de decizie, acțiune, control, reglare; Să precizeze clar sarcinile și responsabilitățile elevilor; Să comunice deschis și eficient cu elevii și părinții. Tipuri de părinți: Cei care adaptează stilul lor de educație cu cel al școlii; Cei care nu conștientizează efectele negative ale metodelor aplicate în educație; Cei care nu recunosc faptul că relațiile cu copii sunt deficitare; Cei care nu acceptă rezultate slabe la învățătură Cei care nu cunosc faptul că factorii care influențează rezultatele școlare sunt:nivelul de
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
Există părinți protectori, părinți exigenți, interactivi sau directivi așa cum există copii sensibili, sociabili, conștiincioși sau hotărâți. Disciplina și pedeapsa reprezintă subiecte aflate mereu în atenția consilierilor. Ei încearcă să dezvolte părinților abilitățile de aplicare a disciplinei și îi determină să conștientizeze diferențele dintre disciplină și pedeapsă, să recunoască situațiile în care să le aplice . Există mulți părinți care participă la seminarii, dezbateri ce au loc în școli sau organizații care se ocupă de problemele copiilor, consultă materiale informative, cărți de specialitate
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
a fi conștient/ă de propriile idei și gânduri, de fluxul mental în general; Conștientizarea Spirituală se referă la abilitatea de a fi conștient/ă de faptul că omul este doar o parte a Universului, precum și la abilitatea de a conștientiza conexiunile multiple cu viața care ne înconjoară; Conștientizarea Socială-Relațională, se referă la abilitatea de a conștientiza relațiile și conexiunile cu persoanele din jur. Auto-Conștientizarea (Conștientizarea propriului Eu) se referă la abilitatea de a conștientiza propria persoană, propriul Eu. Aceste 6
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
se referă la abilitatea de a fi conștient/ă de faptul că omul este doar o parte a Universului, precum și la abilitatea de a conștientiza conexiunile multiple cu viața care ne înconjoară; Conștientizarea Socială-Relațională, se referă la abilitatea de a conștientiza relațiile și conexiunile cu persoanele din jur. Auto-Conștientizarea (Conștientizarea propriului Eu) se referă la abilitatea de a conștientiza propria persoană, propriul Eu. Aceste 6 dimensiuni au devenit Factorii principali ai Scalei de Evaluare a Conștientizării. Fațete relevante pentru experiența conștientizării
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
Universului, precum și la abilitatea de a conștientiza conexiunile multiple cu viața care ne înconjoară; Conștientizarea Socială-Relațională, se referă la abilitatea de a conștientiza relațiile și conexiunile cu persoanele din jur. Auto-Conștientizarea (Conștientizarea propriului Eu) se referă la abilitatea de a conștientiza propria persoană, propriul Eu. Aceste 6 dimensiuni au devenit Factorii principali ai Scalei de Evaluare a Conștientizării. Fațete relevante pentru experiența conștientizării sunt și cei 9 subfactori: Conștientizarea stării interne („Internal State Awareness“), Reflectarea de sine („Self-Reflectiveness“), Detașare / Contemplativitate („Mindfulness
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
ca, la nivel instituțional, să fie asumat faptul că beneficiarul direct al instituției este FAMILIA, fiecare membru al familiei fiind în egală măsură beneficiar și partener al serviciilor pe care le oferă grădinița. La nivel instituțional, este bine să se conștientizeze faptul că implicațiile pe care le are actul educațional se răsfrâng asupra tuturor participanților: copii, părinți, și cadre didactice și personal auxiliar. De aici, trebuie să avem prevăzute activități și proceduri de feedback, prin care să putem evalua dacă grădinița
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
un om adevărat care-i poate ajuta prin atitudinea nepărtinitoare pe care trebuie să o afișăm. Așadar e o sarcină a școlii să identifice situațiile problemă din familiile copiilor, să dirijeze pe cât este posibil strategiile educative în favoarea elevului și să conștientizeze că relația de colaborare școala familie este determinantă în educarea copiilor. Educația în familie devine astfel un proces de pregătire pentru viață, prin întâmpinarea și rezolvarea problemelor de viață. În concluzie, trebuie spus că cei doi factori educativi, familia și
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
Iubirea te face mai vulnerabil, mai slab”. Părintele protector este aparent un părinte model. El este extrem de atent la nevoile copilului și se dedică cu toată ființa să meseriei de părinte. Prioritatea lui este să-i ofere copilului securitate, deoarece conștientizează că un copil este o ființă foarte fragilă, care are nevoie în permanență de sprijin și protecție. Educația pe care i-o dă copilului se clădește în jurul ideii că „Nu tot ce zboară se mănâncă” și are grijă să-l
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
în special 1 an, pentru a nu se cheltui mai mulți bani cu transportul costisitor. Părinții nu comunică instituțiilor abilitate intenția lor de a pleca din țară, cadrele didactice aflând întâmplător, de la alte persoane, de plecarea părinților unor elevi sau conștientizează această realitate prin modificarea pe plan negativ a comportamentului elevului. Din punct de vedere statistic s-a aplicat testul t pentru eșantioane independente, obținându-se diferențe semnificative la 5 dimensiuni ale școlarității: Interacțiunea cu colegii, Răspunsul la sarcinile școlare, Teme
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
duce adesea la descurajare, abandon, invidie și ură; Consideră că, pentru o bună educație sunt suficiente experiența lor de viață, dragostea pentru copil și bunul simț, manifestând neîncredere în școală și în general, în autorități. Este necesar ca părinții să conștientizeze complexitatea și noile cerințe educaționale ale societății contemporane impuse de: dezvoltarea în ritm alert a științei și tehnicii, intelectualizarea intensă, problematica mediului înconjurător, democratizare și globalizare; Izolează copilul de influențele exterioare îndepărtându-i prietenii și interzicându-i petrecerea timpului liber
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
om și i-a adus fericire în suflet. Din primele zile am știut că trebuie să ne cultivăm răbdarea dar și încrederea în puterea noastra de a depăși momentele dificile ale creșterii și educării copilului. Ca părinți, este necesar să conștientizăm faptul că trebuie să ne reinventăm în permanță pentru a putea înțelege și ajuta copilul aflat în diferite etape de vârstă, că trebuie să ne informăm în permanență pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copilului nostru și de ce nu...să
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
fel?”; să cunoască aspecte din munca oamenilor adulți din jurul lor locuri de muncă , profesii, conținutul muncii; să sesizeze specificul zonal al activității oamenilor (domenii interes în zonă); să dovedească consolidarea deprinderilor implicate în activități practic aplicative și intelectuale; să-și conștientizeze raportul dintre aspirații și posibilități. MIJLOACE DE REALIZARE exerciții de autocunoaștere și interevaluare desfășurate în clase; vizitele la alte școli, universități, întreprinderi și instituții în scop de cunoaștere; discutarea preocupărilor de timp liber, a hobby urilor, pasiunilor; prezentarea profesiilor părinților
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
emisiuni de radio și televiziune, reclame etc.; stimularea în clasă a diferitelor contexte de viață și profesionale; organizarea de întâlniri comune între elevi, părinți, profesori pe diferite teme. TEME ORIENTATIVE 1. Eu. Cine sunt, cum sunt? să-și sesizeze și conștientizeze notele personale, caracteristice; să-și poată realiza un autoportret expresiv, complet identitate, trăsături de caracter, stil de muncă, relații interpersonale; să observe și să descrie portretul colegului ales de fiecare; să opereze cu elemente esențiale ale caracterizării psihosociale a unei
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
să-și poată realiza un autoportret expresiv, complet identitate, trăsături de caracter, stil de muncă, relații interpersonale; să observe și să descrie portretul colegului ales de fiecare; să opereze cu elemente esențiale ale caracterizării psihosociale a unei persoane; să-i conștientizeze pe copii asupra modului în care sunt percepuți de către colegi. 2. Cum învăț eu ? să-și aprecieze nivelul deprinderilor intelectuale; să înțeleagă necesitatea formării unui stil de muncă; intelectual și corect. 3. Eroul meu preferat să-și identifice un posibil
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
aprecierii celorlalți; să-și dezvolte capacitatea de toleranță și frustrare. 7. De ce învăț eu? să înțeleagă motivele care îi determină activitatea; să-și raporteze motivele personale la grija de motive care ar trebui să-l determine să învețe; să-și conștientizeze necesitatea motivației interioare a învățării. 8. Îmi place , nu-mi place să-și identifice preferințele și să le poată motiva; să cunoască criteriile de evaluare care trebuie să acționeze în preferință și respingere. 9. Eu cred că sunt... să-și
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
9. Eu cred că sunt... să-și aprecieze calitățile, defectele, aptitudinile, interesele; să înțeleagă care îi sunt atu-urile psihice pe care își poate dezvolta personalitatea. 10. Scrie-ți o scrisoare pe care să o citești peste ...ani să-și conștientizeze identitatea de sine; să sesizeze responsabilitatea față de sine în privința deciziilor pe care le ia la această vârstă. Ceea ce sunt ar fi suficient de bun dacă aș arăta-o deschis. Carl Rogers DECLARAȚIA MEA DE APRECIERE PERSONALĂ Virginia Satir Următoarea povestire
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
Iubirea te face mai vulnerabil, mai slab”. Părintele protector este aparent un părinte model: el este extrem de atent la nevoile copilului și se dedică cu toată ființa să meseriei de părinte. Prioritatea lui este să-i ofere copilului securitate, deoarece conștientizează că un copil este o ființă foarte fragilă, care are nevoie în permanență de sprijin și protecție. Educația pe care i-o dă copilului se clădește în jurul ideii că „Nu tot ce zboară se mănâncă” și are grijă să și
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
este conștiința colectivă capabilă să realizeze o diagnoză adecvată a problemelor sociale? Se pot identifica două tipuri de probleme sociale: problemă-stare (război, cataclisme, conflicte, căderea economiei etc.) și problemă-cauză (factorii care produc ori sunt responsabili de starea respectivă). Problemele-stare sunt conștientizate, de regulă, adecvat: epidemiile, criza economică, conflictele sociale. Nici acestea nu sunt toate „vizibile” pentru colectivitate - de exemplu, anumite procese de poluare. Problemele-cauză sunt mai puțin evidente pentru conștiința comună, ele implicând procese cognitive de analiză cauzală. Din acest motiv
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nevoie de sprijinul familiei care să le faciliteze dezvoltarea propriei lor gospodării. De aceea, tinerii obligați să părăsească instituțiile la 18 ani se află în situații extrem de dificile, mulți dintre ei devenind „tineri ai străzii”. Deși foarte multe studii au conștientizat în ultimii ani această gravă problemă, pentru criza ieșirii tinerilor din instituții nu există încă o strategie coerentă de suport care să-i ajute să facă față acestei tranziții dureroase. Unele inițiative locale, cu rezultate foarte bune, există, dar se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
peste 15 000 de asistenți sociali profesioniști. Cu toate acestea, suntem încă departe de acoperirea tuturor necesităților din sistemul existent, la care se adaugă nevoile în creștere previzibile în viitorul imediat și mediu. Sunt încă multe instituții și ministere care, neconștientizând complexitatea profesiei, manifestă o rezistență greu de explicat față de înlocuirea cadrelor necalificate în asistență socială cu absolvenți profesioniști, dar și față de crearea unor posturi de asistență socială în structurile sale. Un exemplu semnificativ aici constă în neutilizarea în sistemul educativ-școlar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
structurilor necesare sporirii rolului și responsabilității sistemului în furnizarea serviciilor sociale publice. S-a moștenit însă o anumită lentoare în implementarea noului program, ceea ce a dus la o resorbție greoaie a sărăciei și a excluziunii sociale. Este vital să se conștientizeze faptul că serviciile de asistență socială orientate către familie și comunitate pot fi un instrument esențial al prevenirii cauzelor excluziunii sociale și al promovării unei incluziuni sociale eficiente. Aceasta este, în fapt, noua filosofie a serviciilor specialiazate în procesul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și un management mai eficient al resurselor existente, având în vedere faptul că dezvoltarea socială este influențată direct de investirea în capitalul uman. Întrebarea este dacă România are un sistem eficient de colectare și management al resurselor și dacă a conștientizat importanța domeniului sănătății publice ca sector necesar de investire pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung. Ceea ce s-a întâmplat în România după introducerea sistemului asigurărilor din 1997 a fost (în contradicție cu obiectivele precizate la inițierea reformei) existența unui
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]