2,825 matches
-
urme de așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei), perioada Latène (cultura geto-dacică) și din Evul Mediu Timpuriu. Alte opt sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Gheorghe” (sfârșitul secolului al XIX-lea) din sud-estul satului Brăniștari; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1865); conacul Varthiadi (secolul al XIX-lea); școala veche (secolul al XIX-lea), astăzi muzeu; moara Varthiadi (începutul secolului al XX-lea); biserica de lemn din cimitir (secolul al XIX-lea; ultimele cinci din satul Călugăreni); ruinele unui beci din secolele al
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
Tei din Epoca Bronzului; așezarea neolitică (cultura Boian) de la „Valea Goii”, toate patru în zona satului Comana; situl de la „Dealul Oltenilor”; și situl de la „Buturugile”, ambele din zona satului Vlad Țepeș. Celelalte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Mihail Kogălniceanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), ulterior Emil Grădișteanu; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1882), ambele din satul Budeni; și conacul Grădișteanu (începutul secolului al XX-lea), astăzi unitate SRI.
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
și situl de la „Buturugile”, ambele din zona satului Vlad Țepeș. Celelalte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Mihail Kogălniceanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), ulterior Emil Grădișteanu; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1882), ambele din satul Budeni; și conacul Grădișteanu (începutul secolului al XX-lea), astăzi unitate SRI.
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Iepurești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: conacul (1864) din centrul satului Chirculești; biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (1825) din Gorneni; și biserica „Sfântul Nicolae” (1790, refăcută în 1827) de lângă primăria din Iepurești.
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
sud de satul Puțu Greci. Ele conțin urme de așezări începând cu neolitic până în Evul Mediu Timpuriu. Alte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate aflate în satul Greaca: biserica „Sfinții 40 de Mucenici” (1907); biserica din cimitir (1888); conacul Gorski (1900-1916), astăzi stațiune viticolă; și școala veche (1887), azi grădiniță. Un ultim obiectiv, clasificat drept monument memorial sau funerar, este o cruce comemorativă din 1934, aflată în incinta bisericii „Sfinții 40 de Mucenici”.
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
est de Ghimpați; și situl de la vest de satul Naipu, de pe malul Câlniștei, sit ce cuprinde așezări din neolitic (cultura Gumelnița) și din perioada Latène. Celelalte nouă sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1876); conacul Petrașcu (1885), azi unitate de pompieri, ambele din satul Copaciu; biserica „Sfântul Nicolae” (1868) din zona vechiului sat Sălcioara; biserica „Sfântul Nicolae” (1866) din fostul sat Crovu; depozitul de tutun (1880); școala veche (1885), ultimele patru din satul Ghimpați; biserica
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
Epoca Bronzului (cultura Tei, faza III) aflată pe dreapta drumului spre Roata de Jos; și așezarea din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu) aflată pe dreapta drumului spre Obedeni și Goleasca. Celelalte trei sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1890); conacul N. Cioflec (1850), ulterior Oscar Han; și conacul Dr. Lazarovici (secolul al XIX-lea). Criticul literar Radu G. Țeposu a lucrat ca profesor de limba și literatura română la școala din Mârșa în perioada 1978-1983.
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]
-
dreapta drumului spre Roata de Jos; și așezarea din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu) aflată pe dreapta drumului spre Obedeni și Goleasca. Celelalte trei sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1890); conacul N. Cioflec (1850), ulterior Oscar Han; și conacul Dr. Lazarovici (secolul al XIX-lea). Criticul literar Radu G. Țeposu a lucrat ca profesor de limba și literatura română la școala din Mârșa în perioada 1978-1983.
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]
-
obiective din comuna Toporu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfânta Ecaterina” (1840) din fostul sat Trestenicu, actualmente în satul Tomulești; și conacul Noica (începutul secolului al XX-lea), aflat vis-a-vis de gara din satul Toporu. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este monumentul funerar State Tomulescu (1863), aflat în cimitirul vechi din satul Tomulești.
Comuna Toporu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300447_a_301776]
-
situl arheologic din „Grădina IAS” de la est de satul Herăști, sit ce conține o așezare neolitică atribuită culturilor Boian și Gumelnița, și o necropolă daco-romană din secolul al IV-lea e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Stolojan (1900) de lângă podul de peste Argeș și curtea Stolojan (secolul al XIX-lea), aflată în colțul sud-vestic al curții Năsturel-Herescu, și cuprinzând casa Stolojan și anexe. Un al patrulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este monumentul funerar al
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
din secolul al IV-lea e.n. de „la Cazan”, la sud-vest de Zădăriciu; și o așezare din aceeași perioadă aflată în marginea nordică a aceluiași sat. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfânta Treime” (1882) din Izvoru; conacul (secolul al XIX-lea), astăzi spital de pneumoftiziologie, din același sat; și biserica „Sfântul Gheorghe” (1842-1847) din Vânătorii Mari.
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
istorice cum ar fi situl arheologic de la Dobreni care datează din Neolitic ( înregistrat la comisia națională a monumentelor și siturilor istorice), siteul arheologic de la Dobreni care datează din epoca bronzului ( înregistrat la Comisia Națională a Monumentelor și Siturilor istorice), ruinele Conacului Domnesc al lui Constantin Șerban, Biserica din satul Dobreni construită de Constantin Șerban în secolul al XVII-lea și care face parte din patrimoniul național precum și Biserica din satul Vărăști cu Hramul Sfanțului Nicolae reconstituita în secolul al XIX-lea
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
aflat la ieșirea din sat către Dobreni, în fosta albie a Șabărului, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza IV) și din perioada Latène (epoca geto-dacică). Celelalte două sunt clasificate că monumente de arhitectură: conacul Mihail Kogălniceanu (1900), ulterior Daniel Danielopol, aflat în zona satului Dobreni, pe DJ412 către Câmpurelu; și biserica „Sfinții Nicolae, Grigore și Visarion” și „Adormirea Maicii Domnului” (1817) din Vărăști.
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
alianță cu familiile Arsache și Lahovary cum sunt generalii Theodor Văcărescu, Iacob Lahovary (matematician), Vasile Rudeanu, Ioan Florescu, principele Dimitrie Ghica - Comănești, colonelul Barbu Slătineanu (critic de artă, scriitor), profesorul Emil Panaitescu (arheolog). Doctorul Apostol Arsache a construit în localitate conacul (1820), biserica "Sf.Pantelimon"(1845) - în memoria fiului său Gheorghe, primăria - actuala poștă (1845) și școala (1870) - actualmente grădiniță și cămin cultural. În secolul al XVII-lea un detașament de călărași din Parapani a participat la luptele duse de domnitorul
Vedea, Giurgiu () [Corola-website/Science/300451_a_301780]
-
un sit arheologic aflat la vest de sat, și care cuprinde urme de așezări din secolul al IV-lea e.n. și din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Pantelimon” (1845) și conacul Apostol Arsache (1820), astăzi primărie.
Vedea, Giurgiu () [Corola-website/Science/300451_a_301780]
-
cu superioară îngăduință sau chiar cu dispreț. Este semnificativ faptul că dobridorenii au refuzat programatic să participe la mișcări sociale. (În 1907 au folosit Tabia pentru a apăra liniștea cătunului de „moțățăienii” și „risipicenii” răsculați care amenințau să dea foc conacelor din Dobridor.) O etică sui-generis alcătuită din cutume severe și controlată prin teama de „gura satului” întreținea relații interumane de o moralitate excepțională. Țăranii din satele învecinate recunoșteau acestă moralitate aparte și vorbeau cu admirație despre „cinstea dobridorenilor”. Valoarea fundamentală
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
câtorva moșieri. Dobridorenii nu acceptă însă decât cu dificultate că antecesorii lor ar fi putut trăi cândva în condiții precare. De exemplu, neagă cu vehemență faptul că majoritatea străbunilor, până la jumătatea secolului al XVIII-lea, nu locuiau în vile și conace, ci în bordeie - deși faptul este dovedit. Chiar și prima biserică a dobridorenilor era o încăpere subterană cu altar improvizat și mai multe camere. Dobridorenii nu au început să-și ridice case trainice decât pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
regii maghiari încă din anii 1300. Pământul fiind sărac, sașii s-au retras spre zone mai bune , astfel satul a fost populat de secui și români. Numele actual al satului a fost dat de către familia nemeșului Petki Janos care având conacul domnesc la Darju, lângă Petecu , stăpânea și domenile satului. Pentru munca pământului a adus în sat familii de iobagi secui și români. Petki Janos se trăgea dintr-o familie nobiliară și a ocupat mai multe funcții importante în administrația Ardealului
Petecu, Harghita () [Corola-website/Science/300482_a_301811]
-
care odată ajuns pe scaunul principial îi oferă lui Petki Janos funcția de general al oastei secuiești. Pe vremea principelui Rakoczi Sigismund este numit cancelar și pentru loialitatea lui primește o seamă de posesii printre care și domeniul satului Petecu. Conacul domnesc era la Darju sat vecin cu Petecu. Peteki Janos moare la vârsta de 40 de ani în 1612. După pacea de la Trianon frontiera româno-maghiară se întindea la marginea de nord a satului. După 1945 începe o nouă eră în
Petecu, Harghita () [Corola-website/Science/300482_a_301811]
-
sărbătoarea Nașterii Sfintei Fecioare Maria) toți locuitorii țin sărbătoarea deosebit. Opt obiective din orașul Popești-Leordeni sunt incluse în Lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice (între care ruinele conacului Costaforu), iar două ca monumente de arhitectură ansamblul fostului conac Manu, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, cu pivnițele boltite și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”; și Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni, cu hramul „Sfânta Alexandrina
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
Opt obiective din orașul Popești-Leordeni sunt incluse în Lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice (între care ruinele conacului Costaforu), iar două ca monumente de arhitectură ansamblul fostului conac Manu, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, cu pivnițele boltite și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”; și Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni, cu hramul „Sfânta Alexandrina” și „Sf.Ierarh Nicolae” din cartierul Popești-Români (construită în anul
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
județul Ilfov ca monumente de interes local. Două sunt clasificate drept situri arheologice așezarea din Epoca Bronzului (cultura Glina) de la Roșu, aflată pe malul drept al Dâmboviței, în colțul pădurii; și situl de la Chiajna, de pe malul înalt al Dâmboviței, între conac și cimitir, cuprinzând: o așezare neolitică, una din Epoca Bronzului (cultura Tei), una geto-dacică, una din secolul al VI-lea e.n. și una medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea. Celelalte două monumente sunt clasificate ca monumente de
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este biserica „Sfinții Alexandru și Nicolae” din satul Nuci, construită în 1912. Celălalt este ansamblul fostului conac Lecca-Micșunești din satul Micșuneștii Mari, datând de la mijlocul secolului al XVIII-lea, ansamblu ce cuprinde conacul propriu-zis, turnul de poartă și biserica „Născătoarea de Dumnezeu”, ctitorită în 1748.
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
local, ambele clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este biserica „Sfinții Alexandru și Nicolae” din satul Nuci, construită în 1912. Celălalt este ansamblul fostului conac Lecca-Micșunești din satul Micșuneștii Mari, datând de la mijlocul secolului al XVIII-lea, ansamblu ce cuprinde conacul propriu-zis, turnul de poartă și biserica „Născătoarea de Dumnezeu”, ctitorită în 1748.
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
Valea Mirii, cu așezări din Epoca Bronzului (cultura Glina), secolul I î.e.n., secolele al II-lea-al IV-lea e.n., secolele al IX-lea-al XI-lea. Patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură. Două dintre ele sunt fostul conac Grigore Gigurtu de la Ciorogârla, datând de la începutul secolului al XIX-lea cuprinde conacul propriu-zis și biserica „Sfântul Gheorghe”, și un fost han de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu transformări în secolul al XX-lea. Se mai află tot la
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]