8,042 matches
-
de bloc din Oradea. Cu ajutorul acestor date, am testat câteva dintre modelele expuse în secțiunea teoretică și am construit un model al participării în inițiative de acțiune colectivă, toate țintele fiind urmărite în contextul colectivităților urbane din România. Participarea: dimensiuni conceptuale și teorie Participare și acțiune colectivă În ultimele decenii s-au dezvoltat mai multe direcții de cercetare dedicate participării care au reușit să producă rezultate interesante chiar fără a comunica prea mult între ele. O direcție este produsă de bogata
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
menționate mai sus - participare politică, apartenență asociativă sau implicare comunitară - problema comună este cea a implicării voluntare a indivizilor în furnizarea a ceea ce economiștii numesc bunuri publice. Printr-o astfel de abordare, putem încadra problematica generală a participării în matricea conceptuală a acțiunii colective. Problema fundamentală a acțiunii colective, așa cum a fost ea formulată inițial de Olson (1966), este realizarea unui nivel satisfăcător de participare în furnizarea bunului public, admițând că motivațiile pentru defecțiune (free riding) sunt serioase. Cu alte cuvinte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o formă eșuată a leadership-ului. Concluzii Studiul inițiativelor de acțiune colectivă la nivelul scării de bloc a arătat, în primul rând, că în colectivitățile urbane din România există resurse pentru rezolvarea problemelor colective și producere de bunuri publice. Un instrument conceptual util pentru înțelegerea acestor inițiative este distincția dintre lideri, membrii activi și cei inactivi. În termeni generali, liderii și activii de la nivel local sunt mobilizați prin rețele sociale care sunt produsele unor procese și interacțiuni de lungă durată. Cei mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1990). Metafore folosite în diferite teorii ale modernizării și dezvoltării. Folosesc ghilimele pentru că percepția agricultorilor nu avea o conotație morală negativă, fiind mai degrabă vorba despre o reciprocitate negativă (Sahlins, 1972): „furtului” muncii țărănești de către CAP-uri i se răspundea conceptual cu „luarea” unor produse de pe câmp. Adică acea parte a producției care nu era predată la stat și care nu apărea în acte. De multe ori, studiile de antropologie culturală sunt, dacă nu descalificate ca nereprezentative, cel puțin privite cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cascade), metoda învățării pe grupe mici(“STAD-Student Teams Achievement Division”), metoda “turnirului între echipe”(“TGT Teams/Games/Tournaments”), metoda schimbării perechii(“Share-Pair Circles”), metoda “Piramidei”, învățarea dramatizata b) Metode de fixare și sistematizare a cunoștințelor și de verificare : hartă cognitivă / conceptuală, matricile, ”Lanțurile cognitive”, ” Scheletul de pește”, diagramă cauzelor și a efectului, ”Pânză de paianjen”, ” Tehnică florii de nufăr”, ”Cartonașe luminoase” c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității: ”Brainstorming”, ”Explozia stelara”, ”Metodă pălăriilor gânditoare”, ”Caruselul”, ”Multi-voting”, ”Masă rotundă”, interviul
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
ani, la nivel intrenațional au loc dezbateri publice pe tema comportamentului responsabil al companiilor, guvernelor și societății civile în respectarea fundamentelor conceptului de ‘dezvoltare durabilă’, căci responsabilitatea pentru viitor revine tuturor și ar trebui să fie un efort de echipă. Conceptual, termenul de dezvoltare durabilă a fost legat inițial de problemele de mediu și de criza resurselor naturale, în special legate de energie, după Conferința privin mediul și dezvoltarea, organizată de Națiunile Unite la Rio de Janeiro, în anul 1992. Începand
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
al folosirii acestor metode provine din faptul că ele pot motiva și elevii care au rămâneri în urmă la matematică. Exemple de activități desfășurate cu elevii pe baza aplicării metodelor de învățare activ-participative în lecțiile de matematică din gimnaziu: MATRICEA CONCEPTUALĂ Se împarte tabla în 4 părți egale; se propune o temă în primul cadran;se cere definiția noțiunii din primul cadran, în al doilea cadran;se cere o proprietate a noțiunii din primul cadran, în cadranul al treilea; se cere
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
căreia obiectul poate fi distrus”. Violența, În abordare psihologică, se transpune În conduită agresivă, vizând distrugerea, puniția sau transformarea unui obiect, fiind caracteristică tulburărilor de personalitate și Întâlnită În debutul unor forme de schizofrenie, raptusul agresiv maniacal, epilepsie, toxicomanii. Abordare conceptuală Violența, conduitele violente și dinamica psihologică a violenței reprezintă un subiect cu ample rezonanțe În plan individual, moral, etic și social. Actualitatea, amploarea ca variabilitatea formelor de manifestare impun atenției registrul medical, psihologic și sociologic de Înregistrare și evaluare, receptare
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
prevenție. Intervenția terapeutică de urgență Violența constă În producerea unor leziuni sau vătămări fie propriei persoane, fie altor persoane. Amenințarea cu violența reprezintă agresivitatea, care poate fi autosau heterodirecționată. Până la apariția și dezvoltarea chimioterapiei psihotrope Agresivitatea și conduitele violente dimensiuni conceptuale modalitățile de a face față manifestărilor violente ale bolnavilor psihici constau În constrângerea fizică: imobilizare, cămăși de forță, Închiderea Într-o cameră special amenajată. Abandonarea acestor metode coercitive este posibilă odată cu apariția medicației sedative: bromuri, barbiturice, morfină. Introducerea ulterioară În
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
și experiență, dar energică, susținută, În ton cu ceea ce Întreg spectrul politic autohton și opinia publică rezona la momentul respectiv. În ciuda derapajelor nefaste, Chestiunea Dunării a fost o experiență formativă importantă pentru diplomația Vechiului Regat, grăbind maturizarea și recuperarea retardului conceptual În care se afla În raport cu trendul general european. Și aceasta pentru că diferendul danubian, considerat inițial o dispută zonală fără prea multe șanse de escaladare, a evoluat relativ rapid, datorită contingenței directe cu politicile de expansiune ale unor puteri interesate de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
politica externă a României; și la acest principiu ea va ține necondiționat și În viitor, În ciuda anumitor fricțiuni cu Imperiul vecin, ce nu pot fi uneori evitate din cauza multiplelor interese naționale și economice divergente” <ref id="36">36 Ibidem. </ref>. Conceptual așadar, grupul decizional român a reușit să transleze, chiar și după explozia naționalistă de la jumătatea deceniului zece, dincolo de logica simplă a antagonismului româno-maghiar. Acțiunea sa diplomatică a reliefat faptul că miza eventualei transformări a politicii maghiare prin intermediul presiunilor germane nu
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
scris-cititul, iar când ajung la această performanță deprinderea este mecanică; Nu înțeleg relațiile spațiale dintre obiecte, având o gândire cu limitări la rezolvări de tip mecanic, toate acestea fac ca la sfârșitul dezvoltării lor să nu poată depăși limitele gândirii conceptuale și modurile de operare mentală specifice unui copil normal ajuns la vârsta de 7 ani; Atenția se caracterizează printr-un grad crescut de instabilitate, iar memoria de regulă, este diminuată însă, uneori, poate să apară hipermnezia (ca în cazul așa
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
PREFAȚĂ Domnul sociolog George Cosmin Diaconu se prezintă în Cap. I. Delimitările conceptuale a noțiunii de victimizare, Cap.II. Delicvența juvenilă în Romănia, Cap. III. Asistența socială a copiilor victime ale infracțiunilor, Cap.IV. Legi privind protecția victimelor la nivel național și internațional, Cap.V. Metodologia de cercetare. Este necesar să subliniem că
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
în concret, a gradului de vinovăție al făptuitorului. Cunoașterea factorilor ce determină săvârșirea infracțiunilor este importantă nu numai pentru asigurarea eficienței prevenirii acestora, ci și pentru soluționarea corectă a cauzei, prin tragerea la răspundere penală a agresorului. CAPITOLUL I DELIMITĂRILE CONCEPTUALE A NOȚIUNII DE VICTIMIZARE Din punct de vedere lingvistic cuvântul „victima” are mai multe semnificații: persoana care suferă chinuri fizice sau morale din partea unei persoane, a societății; persoana care suferă urmările unei întâmplări nenorocite, cum ar fi boala, accident, catastrofă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
complementare”. Opoziția „normal/patologic” este un punct de vedere specific medical. El are în primul rând un caracter metodic și didactic de înțelegere și explicare a stării de sănătate și a bolii, prin care starea de boală psihică se opune conceptual stării de sănătate mintală. Dar, atât normalitatea cât și anormalitatea nu pot fi reduse exclusiv la conceptele de sănătate și boală. Conținutul lor este mult mai larg, mult mai nuanțat ca semnificații. Punctul de vedere medico-psihiatric opune „boala” stării de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o corelație între „privire” (observația clinică) și „limbaj” (dialogul medical) este a doua dimensiune a clinicii. Problema teoretică și practică care se pune clinicienilor este de a ști dacă este posibil să se pătrundă într-o reprezentare spațială lizibilă și conceptual coerentă, care este boala, exprimată printr-o simptomatologie vizibilă, combinată cu ceea ce rezultă dintr-o analiză verbală. Rezultatul gândirii clinice este „tabloul bolii”. Tabloul are o dublă structură: vizibilă și lizibilă, spațială și verbală. El reprezintă ceea ce ochiul clinicianului surprinde
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
verbală. El reprezintă ceea ce ochiul clinicianului surprinde la corpul sau psihicul persoanei bolnavului. Rezultă o combinație dintre „vizibil” și „enunțial”. În felul acesta, plecând de la funcția sa aparent analitică, tabloul clinic are rolul de a repartiza vizibilul în interiorul unei configurații conceptuale deja dată (M. Foucault). 3) Idealul unei descrieri exhaustive constituie al treilea aspect al clinicii. Tablourile bolii antrenează gândirea clinică către o altă normă de corelație între vizibil și enunțial. Trecerea de la sectorul vizibilului la structura ansamblului de enunțuri se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
către o altă normă de corelație între vizibil și enunțial. Trecerea de la sectorul vizibilului la structura ansamblului de enunțuri se produce în felul următor: a) transformarea simptomului în semn; b) trecerea de la bolnav la boală; c) accesul de la individ la conceptual. A descrie înseamnă „a vedea și a ști în același timp”, susține M. Foucault. În felul acesta „limbajul devine idealul cunoașterii științifice” (M. Foucault). Orizontul experienței clinice se va constitui din „vizibil” și din „enunțiabil”. În sfera acestei „experiențe clinice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
după nivelul limbajului acesteia, întrucât complexitatea acestui limbaj este expresia complexității, a bogăției, diversității și profunzimii gândirii științifice în domeniul respectiv. Acest progres al cunoașterii științifice poate fi remarcat în efortul de trecere de la etapa „cuvântului denominativ” la etapa „cuvântului conceptual” sau, altfel spus, de la observația care „denumește” la gândirea care „conceptualizează”. De la logos la cogito. Apare, în cazul acesta, în constituirea limbajului științific, ca expresie a cunoașterii unui domeniu, un aspect interesant, care exprimă evoluția cunoașterii științifice. Cunoașterea, ca act
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unui subiect normal, cât și a unui bolnav psihic, își fixează atenția asupra următoarelor obiective: a) Precizarea stării psihice a subiectului în momentul examinării; b) Reprezentarea și denumirea stării psihice constatată la subiectul examinat printr-o codificare epistemică; c) Fixarea conceptuală a semnificației stării psihice constatată la subiectul respectiv; d) Încadrarea subiectului examinat într-o categorie epistemologică convențională universal acceptată de specialiști. Aceste obiective se realizează printr-o suită de „acte de dedublare” metodică, așa cum se poate vedea în continuare: 1
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proces psihopatologic specific de „deteriorare mintală”. Psihopatologia proceselor de inteligență Aspecte generale Procesele de inteligență desemnează un cadru destul de larg, dar bine delimitat, de funcții psihice superioare, cu caracter simbolic operațional, fie că este vorba de un aspect de factură conceptuală (procesele de gândire propriu-zisă) fie că este vorba de un aspect de factură instrumentală (procesele de expresie propriu-zise). Ambele aspecte sunt intim legate între ele și nu pot fi separate; astfel încât, putem considera procesele intelectuale ca reprezentând mecanismele simbolice cerebrale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de la imaginea corporală a persoanei umane. Imaginea corporală are, pe de o parte, un aspect perceptiv, iar pe de altă parte, este o reprezentare în planul conștiinței personale a „ceea ce suntem”, cu un caracter mult mai extins în raport cu „modelul organizat conceptual”. Din aceste considerente se pot distinge mai multe aspecte legate de reprezentarea propriului corp: a) Schema corporală, care este imaginea senzorio-perceptivă a corpului somato-visceral; b) Imaginea de sine, care este „imaginea moral-valorică” a individului respectiv sau, altfel spus: „ceea ce reprezintă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
parte ea reprezintă un „proces patologic” de natură organică, funcțională sau și una și alta; pe de altă parte, această latură clinico-obiectivă a bolii este dublată de latura sa subiectiv-psihologică reprezentată prin suferință. Orice boală este însoțită de suferință. Cadrul conceptual al suferinței este mult mai larg ca semnificație, întindere și determinare decât cel al bolii considerată ca „proces patologic” pur și exclusiv. Suferința este permanent prezentată și ea însoțește orice proces patologic, în asemenea măsură încât se consideră că orice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
leur langage, Gallimard, Paris, 1952. Benesch, H., Wörterbuch zur Klinischen Psychologie, vol. I-II, DTV, München, 1981. Benon, R., L’hystérie. Crises et sequelles, A. Legrand, Paris, 1928. Berner, P., Psychiatrische Systematik, H. Hiiber, Bem, 1977. Berrios, G.E., „Descriptive psychopathology: conceptual and historical aspects” în Psychol. Med., 14, 1984. Berrios, G.E., „Historiography of mental symptoms and diseas” în His. Psychiatrie, 5, 1994. Berrios, G.E., Portes R., The history of clinical psychiatry, Athlone, London, 1995. Besançon, G., Le psychiatre et son malade
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezirabile într-un model sociouman care poate fi acceptat și adoptat ca ideal educațional. Incertitudinile în acest domeniu sunt așadar multiple. Se poate admite însă că, în preajma și pentru începutul mileniului trei, cel puțin în ceea ce privește civilizația europeană, există și cristalizări conceptuale filosofice care pot servi drept temeiuri pentru opțiuni filosofico-educaționale juste. Avem în vedere drepturile omului, ca valori umane unanim acceptate, și valorile societății democratice. Ele pot fi armonizate într-o filosofie educațională aptă să contureze un model sociouman și un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]