3,524 matches
-
să fie rău, vom realiza răul. De voința noastră va depinde viața lumii. Domnule Litman, în ființa neamului dumneavoastră sunt două concepții fundamental și structural opuse, dar care, din rațiuni existențial-naționale, în momente cheie își dau mâna și își fac concesii reciproce: fariseismul și saducheismul, spiritualiștii și materialiștii. De la Hristos începând, unii fac mereu concesii celor ce vizează ca prin economie și politică să cucerească lumea văzută. Presupunând că ați realizat acest deziderat, cucerirea lumii în sânul ființei naționale, ca entitate
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Litman, în ființa neamului dumneavoastră sunt două concepții fundamental și structural opuse, dar care, din rațiuni existențial-naționale, în momente cheie își dau mâna și își fac concesii reciproce: fariseismul și saducheismul, spiritualiștii și materialiștii. De la Hristos începând, unii fac mereu concesii celor ce vizează ca prin economie și politică să cucerească lumea văzută. Presupunând că ați realizat acest deziderat, cucerirea lumii în sânul ființei naționale, ca entitate spirituală nu numai biologică, se va pune problema opțiunii pro sau contra conștiinței spiritualiste
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în fabrică. „Ce va da omul în schimb pentru sufletul său?”. Pentru a distrage atenția, la început a rămas un eșalon de deținuți în fabrică, la care s-au adăugat cei ce acceptau să muncească, beneficiind de condiții umanitare, în schimbul concesiilor ideologice și morale. Asupra celorlalți s-a trecut și la presiuni fizice foarte dure. Pentru ca tentația de cedare să fie și mai mare, au început eliberările câtorva grupuri de muncitori și țărani, o dată cu încetarea lucrului în unele colonii de la Canal
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
realizările comunismului, să ceară renegarea trecutului, adică să insulte și să blasfemieze concepția și ideologia căreia aparținuseră și oamenii pe care-i cunoscuseră, iar pe cei care erau aduși cu sila sau nu erau de față, dar încă nu făcuseră concesii, să-i împroaște cu balele murdare ale „omului nou, cinstit și drept”, după ce a cunoscut frumusețea morală a urii față de exploatatori și criminali. Cei ce rezistau presiunilor și reprezentau rezistența anticomunistă au fost chi nuiți cu metode speciale. A fost
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dictează conștiința. În dezlegarea enunțată, cei mai mulți au văzut dreptul de a rezista și de a lua pe cont propriu lupta împotriva adversarului credinței și neamului. Și așa s-a întâmplat. Căderile au încetat și mulți dintre cei ce făcuseră formal concesii își făceau mea culpa. Simțeam că era timpul ultimelor încercări ale hidrei care, nemaiputând rupe cu dinții, căuta să doboare prin lovitură de coadă. Vorbeam cu frații din celulă, cu cei ce-i întâlneam în public și ne încurajam, înțelegând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
deturnat din planul spiritual în planul politic procesul Mântuitorului (acuzându-L că e împotriva Cezarului), ca să-L poată ucide, la fel comunismul acuză politic pe cei ce i se împotriveau în planul spiritual. De pe poziții spirituale nu trebuia făcută nici o concesie comunismului. Toți eram în bună dispoziție sufletească și rugăciunile noastre aveau o dulceață aparte, pe care o simțeam organic, pe limbă, ca un gust al bucuriei care întrecea orice altă dorință. Trăiam o stare de nepăsare, de ignorare a celor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
voi da răspunsul definitiv. Bine, tovarășe. Te așteptăm! Acasă am discutat cu părinții. Eu aș fi vrut să mă duc la fabrica de textile Dorobanțul din Ploiești și speram ca prin mijlocirea inginerului Berghea să pot munci fără obligații și concesii morale. Dar părinții, bucuroși că nu mai aveam să plec de lângă ei, m-au biruit cu lacrimile să accept propunerea. M-am rugat lui Dumnezeu să nu mă las înșelat. Și-am acceptat postul de profesor suplinitor la catedra de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Junimiștii au înțeles că nu există cale de întoarcere în zilele Regulamentului Organic, dar Titu Maiorescu și Constantin Rădulescu-Motru nu voiau să se producă nici o schimbare pînă cînd România nu va fi pregătită psihologic pentru reformele respective. Pînă atunci, numai concesiile bine cîntărite trebuie făcute pentru evitarea exploziei sociale 58. Nu ne surprinde faptul că acești conservatori nu s-au bucurat niciodată de vreun sprijin din partea maselor; prăbușirea lor politică se va produce odată cu introducerea votului universal. Dar nici alte politici
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în modelarea scriitorului. Pentru Iorga, orice relativitate era greu de conceput, el interpretînd aceste idei ca să le adapteze naționalismului său cultural. În 1890 (la nouăsprezece ani), Iorga scria: Artistul și publicul. El susținea că autorii contemporani trebuie să facă unele concesii din moment ce scriau pentru un public larg și nu numai pentru "mandarinii literari rătăcitori". Cu toate acestea, conceptele și gustul scriitorului sînt superioare celor ale publicului. El nu trebuie să permită manipularea artei sale de către acesta, ci să înțeleagă funcția socială
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
s-a alăturat în 1914, spărgînd o gheață care ne separa de mult timp [relațiile româno-ruse] și conchidea: "Trăiască Împăratul Nicolae, un prieten puternic al României, astăzi și mîine!"66 Era oare acest articol un tribut plătit unui aliat? O concesie făcută lui Brătianu? 67 Sună prea bine ca să fie adevărat; Iorga a încercat să fie "practic" de dragul României. Ce gîndea el despre prezența rușilor reiese din descrierea slujbei Bisericii Ortodoxe de ziua numelui lui Nicolae al II-lea. Chiar și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și ale guvernului României, care și-a definit totuși clar poziția. Atîta timp cît ungurii pîndeau momentul propice, fiind ostili ideii de a trăi într-un stat guvernat de o majoritate românească, de ce naiba trebuiau românii să le facă vreo concesie importantă? La Cluj, un oraș magnific cu un caracter aproape pur maghiar și în ținutul secuilor (ca și în alte zone locuite de etnia maghiară) se întîmpla de prea multe ori ca o întreagă generație să crească fără să vorbească
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
școala de Vară de la Văleni, ceremonie desfășurată într-o atmosferă aproape palpabilă. Ungurii au mobilizat 400.000 de soldați la granița cu România. URSS-ul a început să facă declarații cum că ei considerau drept "nesatisfăcător" acordul încheiat în iunie, concesiile teritoriale ale românilor fiind "insuficiente". Rușii rîvneau la întreaga Moldovă. Ungurii și românii au încercat în august să rezolve diferendele dintre ei prin negocieri, dar nu s-a ajuns la nici un rezultat. Germanii erau extrem de îngrijorați de posibila implicare a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu și ce direcție ar putea lua desfășurarea lui ulterioară"19. Carol i-a rugat pe Hitler și pe Mussolini să arbitreze disputa dintre România și Ungaria, ceea ce a dus la Dictatul de la Viena. Românii nutreau iluzia că vor face "concesii minore". Iorga a propus un schimb de populații "de-a lungul granițelor viitoare". Delegației române i s-a arătat însă o hartă alcătuită de naziști și de fasciștii italieni în care Transilvania era tăiată în jumătate. Manoilescu, ministrul de Externe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
iunie corespunde zilei de 5 iulie 3 Winston Churchill, The World Crisis, 1915, New York, 1929 4 "Neamul românesc", 20 iulie 1914. Profunda ostilitate a lui Iorga față de Contele Istvan Tisza avea două motive: hotărîrea lui Tisza de a nu face concesii românilor și credința greșită a lui Iorga (nutrită și de mulți unguri) că Tisza era răspunzător de război. Drept urmare, Tisza va fi împușcat mortal de către un ungur, la începutul Revoluției din Octombrie (1917). Ulterior, Iorga și-a dat seama că
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cea a lui Sidney și Rosemary Ashe; dar chiar și ei, cine știe... Oamenii sunt atât de misterioși. Aș mai putea să-i citez pe Will și Adelaide Boase, dar acest menaj supraviețuiește datorită exclusiv faptului că ea face întruna concesii, ceea ce, presupun, e o metodă eficientă. Ce mi se potrivește mie cel mai bine este dramatismul despărțirilor, sau așteptarea impacientată a începuturilor și a întâlnirilor. Nicicând n-aș putea prefera plicticoasa eternă prezență a căsniciei, farmecului întâlnirilor și al despărțirilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
inteligent sau nebunește. Desigur, dacă aș fi cuprins-o pe biata Lizzie în bra]e, întreaga dilemă s-ar fi soluționat într-o secundă. În momentul când și-a aruncat geanta în iarbă, era gata să renunțe, să facă orice concesie, să rostească orice promisiune. Și cât de mult aș fi dorit s-o strâng în brațe! Această îmbrățișare-fantomă mi-a rămas ca o bucurie ratată. (Trebuie să recunosc că, după ce am văzut-o, ideile mele au devenit mult mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
la cele mai vagi eforturi ale mele de a o dezbrăca. Se frământa din pricină că n-avea farduri, și l-am trimis pe Gilbert în sat să-i cumpere tot ce dorea, după care, s-a fardat în prezența mea. Această concesie făcută vanității mi s-a părut o făgăduință de speranță. Dar continuam să mă tem de ea și pentru ea. Refuzul meu neînduplecat, deși tăcut, de a o lăsa să plece, însemna destulă violență. Mă temeam că orice presiune în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
noiembrie. Cotroceni Vreme mohorâtă, cețoasă, rece. Ora 10 Rosetti la mine, discutat despre administrație. 11-12½ Brătianu, el e de părere că trebuie făcut totul pentru armată. Vede întotdeauna pericole în afară, ceea ce eu nu împărtășesc. Bismarck va face clericalilor toate concesiile, va ajunge la pace cu Roma, spre a-și impune programul economic. Noi am câștigat procesele din Berlin împotriva lui Kaufmann-Landau. Se va urmări acum lichidarea Societății căilor ferate. Eu am fost pentru această soluție încă de acum câteva luni
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
scris. Camerele se ocupă toată săptămâna cu problema gradelor profesorilor, pentru salarii. Seara vreme mohorâtă, mai puțin frig. Vineri, 11/23 februarie Vreme schimbătoare, ninsoare și ploaie. Înainte de amiază Dabija, apoi Sturdza. După-amiază Carp, care se întoarce la Viena. Discutat concesiile pe care le putem face Austriei în problema Dunării. Carp va încerca să-l vadă pe împărat, pentru ca acesta să-l îndrepte către ministrul său. După-amiaza cu Elisabeta, care are dureri de cap. Seara citit și scris. Ceață groasă și
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de Hohenzollern (1835-1905), fratele mai vârstnic al lui Carol I și tatăl viitorului rege Ferdinand al României. Ministrul de Externe al Austro-Ungariei, baronul Haymerle, a expediat în 9 februarie o notă circulară prin care anunța că face o serie de concesii guvernului din București în privința înființării Comisiei Mixte a Dunării (vezi mai sus, nota 26). Propunerile lui Haymerle au fost considerate neîndestulătoare de către guvernul român. (Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 111.) George Bibescu (1834-1902), fiu al fostului domn regulamentar Gheorghe Bibescu. A
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
altă prevedere din Acordul General pentru Tarife și comerț, nu este conformă cu orice prevedere stipulata în cele ce urmeaza în prezentul acord, acesta din urmă se va aplica. 3. Părțile sînt de acord să mențină un echilibru satisfăcător de concesii privind comerțul și serviciile pe perioada valabilitații acestui acord și, în special, să opereze în mod reciproc și satisfăcător pentru cealaltă parte, reduceri ale obstacolelor tarifare și netarifare în calea comerțului, rezultate din negocierile multilaterale. În această privință, se ia
ACORD din 2 aprilie 1975 privind relaţiile comerciale între Republica Socialistă România şi Statele Unite ale Americii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128782_a_130111]
-
Cuza Nr. 1. Fait Vizanti Viorica, str. Sf. Vineri Nr. 11. "Gară de Nord", Farsirotu Elenă, b - dul Dinicu Golescu Nr. 55. "Sanitas", Faingold Iosif, b - dul Gh. Coșbuc Nr. 29. "Pache", Fich Rubin, dr., b - dul Pache Nr. 52. Concesia stinsa, farmacia lichidata. "Corin", Finkelman I., str. A. Briand Nr. 19. "Bulevard", Finkelstein I., b - dul Republicii Nr. 29. Firică Elenă, str. C. A. Rosetti Nr. 27. "Antim", Fishman Nachman, str. Sf. Apostoli Nr. 52. "Diana", Frederic, str. V. Lascăr
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
la navigație, la intrarea liberă în porturile deschise comerțului exterior, la facilităților portuare, taxele de încărcare și descărcare, alte taxe și facilități - de un tratament cel putin tot atît de favorabil că tratament acordat navelor oricărei alte țări străine, cu excepția concesiilor făcute navelor angajate în comerțul de coastă al fiecărei părți, care nu va fi accesibil, conform acestui articol, celeilalte părți. Articolul 11 Avînd în vedere importanța cooperării prevăzute în Acordul de cooperare economică, industrială și tehnică dintre Republică Socialistă România
ACORD COMERCIAL din 28 septembrie 1970 între Republica Socialistă România şi Republica Finlanda Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Finlanda. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127647_a_128976]
-
importul de porci vii, carne de porc, carne de pasare și preparate din carne de porc și de pasare" 2. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se suspenda temporar concesiile la importul de porci vii, carne de porc și unele sortimente de carne de pasare și preparate din carne de porc și de pasare, originare din Republica Ungara." 3. Articolul 2 va avea următorul cuprins: "Art. 2. - Taxele vamale aplicabile
HOTĂRÂRE nr. 547 din 29 iunie 2000 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 479/1999 privind unele măsuri aplicate la importul de carne de porc, carne de pasare şi preparate din carne de porc şi de pasare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129189_a_130518]
-
va duce la un rezultat satisfăcător pentru partea contractanta sau pentru România, această parte contractanta va putea suspenda, în măsura în care va aprecia necesar, aplicarea față de România, sau România va putea suspenda în măsura în care va aprecia necesar, aplicarea față de această parte contractanta a concesiilor sau a altor obligații rezultând din Acordul general și va informa imediat părțile contractante de orice asemenea măsuri. La cererea părții contractante în cauză, sau a oricărei părți contractante avînd un interes deosebit în această consultare, sau a României, părțile
PROTOCOL din 15 octombrie 1971 de aderare a României la G.A.T.T.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130438_a_131767]