1,925 matches
-
și argumenta deciziile și nelămuririle legate de o problemă care implica Biserica Catolică, dar și legăturile ei cu celelalte confesiuni (mai ales Biserica Ortodoxă Română) și cu Statul. Un subiect des abordat în paginile Sentinelei catolice a fost și problema Concordatului și statutul cultelor în România. Aceste chestiuni au fost tratate într-un articol intitulat sugestiv "Cultele în România", apărut în aprilie 1925. Se explica cititorilor situația existentă în Vechiul Regat, unde religia ortodoxă "era nu numai religia marii majorități a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
649. Se analiza apoi raportul Bisericii Catolice cu Statul român, făcându-se diferențieri clare între scopul Bisericii care se considera că era "mântuirea sufletelor" și cel al statului ce viza "viața de pe pământ". Autorul a explicat care a fost rolul Concordatului din perspectivele Bisericii: "Legăturile diplomatice dintre stat și Vatican urmăresc tocmai stabilirea de bune relații între aceste două puteri, iar Concordatul nu e decât traducerea în fapt a raportului ce există între Stat și Biserica Catolică"650. În finalul articolului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era "mântuirea sufletelor" și cel al statului ce viza "viața de pe pământ". Autorul a explicat care a fost rolul Concordatului din perspectivele Bisericii: "Legăturile diplomatice dintre stat și Vatican urmăresc tocmai stabilirea de bune relații între aceste două puteri, iar Concordatul nu e decât traducerea în fapt a raportului ce există între Stat și Biserica Catolică"650. În finalul articolului s-a evidențiat caracterul universal al Bisericii Catolice și s-a criticat apropierea dintre Stat și Biserica Ortodoxă Română, precum și implicarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apropierea dintre Stat și Biserica Ortodoxă Română, precum și implicarea Statului în problemele Bisericii. Acest material a prezentat așadar punctul de vedere al Bisericii cu privire la două probleme de actualitate, care-i priveau pe toți credincioșii catolici și pe toți cetățenii României: Concordatul și statutul cultelor. Au existat mai multe proiecte ce au vizat în esență atingerea a două finalități majore: prima circulația unei publicații catolice mai des de două ori pe lună, sau chiar o dată pe săptămână (în cazul unui ziar) și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era minoritară, cum a fost cazul României) și crearea unei ierarhii locale naționale, cu influență în stat. O altă miză a fost și stabilirea unor raporturi și legături diplomatice cu diferite state, care s-au concretizat în diferite tratate (politica Concordatelor)808. Riscul eșuării acestei politici susținute de Vatican de creare a unei ierarhii catolice românești ducea la "revendicarea" de către Biserica catolică din Ungaria a autorității "spirituale" asupra comunității catolice din România; într-o perioadă de exacerbare a tensiunilor politice și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice din România; într-o perioadă de exacerbare a tensiunilor politice și a atitudinilor revizioniste, faptul acesta reprezenta un pericol pentru România. Amenințarea a fost evitată de către elita politică românească, ce a venit în întâmpinarea Vaticanului; astfel, s-a semnat Concordatul cu România, în ciuda opoziției Bisericii Ortodoxe Române (care vedea în acest act un atac asupra ei, ca instituție națională). Relațiile cu Vaticanul au fost reglementate legal prin ratificarea Concordatului și clarificarea situației catolicilor din România, ce aveau o ierarhie autohtonă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
românească, ce a venit în întâmpinarea Vaticanului; astfel, s-a semnat Concordatul cu România, în ciuda opoziției Bisericii Ortodoxe Române (care vedea în acest act un atac asupra ei, ca instituție națională). Relațiile cu Vaticanul au fost reglementate legal prin ratificarea Concordatului și clarificarea situației catolicilor din România, ce aveau o ierarhie autohtonă recunoscută atât de Vatican, cât și de către statul român (fiind astfel scoși de sub autoritatea ierarhiei Bisericii din Ungaria sau a bisericilor altor state catolice vecine). Aceste măsuri au reprezentat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de către Biserică, pentru că, prin aceste mijloace ale modernității, aceasta a încercat să iasă din conul de umbră în care intrase odată cu căderea vechiului regim și cu apariția statului liberal. Stabilirea unor relații noi cu statele lumii (vezi politica Vaticanului privind Concordatele) a vizat o repoziționare a Bisericii pe scena internațională. Biserica a văzut în presă o provocare a modernității, care s-ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă nu ar fi fost încorporată și dacă Biserica nu stabilea regulile și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
permită armonizarea formelor de organizare a structurilor ecleziastice, precum și conviețuirea pașnică a credincioșilor minoritari cu cei aparținând Bisericii dominante în stat. Guvernele românești au considerat ca pe un imperativ politic necesitatea stabilirii relațiilor diplomatice cu Vaticanul și a negocierii unui concordat prin care să se reglementeze problemele legate de defășurarea activității Bisericii Catolice în România (același lucru îl dorea și Vaticanul, însă din alte considerente)1027. Stabilirea raporturilor cu Statul Papal și deschiderea reprezentanțelor diplomatice de la București și Roma (1920) au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îl dorea și Vaticanul, însă din alte considerente)1027. Stabilirea raporturilor cu Statul Papal și deschiderea reprezentanțelor diplomatice de la București și Roma (1920) au constituit momente importante în evoluția relațiilor dintre Vatican și România; ele au fost încununate de semnarea Concordatului (1927) și ratificarea acestuia, doi ani mai târziu. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română s-a opus constant și în mod categoric stabilirii de relații diplomatice cu Vaticanul și încheierii unui concordat, considerând acest fapt ca pe o imixtiune
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România; ele au fost încununate de semnarea Concordatului (1927) și ratificarea acestuia, doi ani mai târziu. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română s-a opus constant și în mod categoric stabilirii de relații diplomatice cu Vaticanul și încheierii unui concordat, considerând acest fapt ca pe o imixtiune în problemele interne ale statului român. Toate aceste realități din societatea românească referitoare la situația comunității catolice au fost reflectate în presa din România a acestei confesiuni. Vaticanul a acordat o importanță deosebită
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un sat din ținutul Romanului, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Ciubotaru, I. H., Zahariuc, Petronel, Comuna Horlești, Editura Performantica, Iași, 1999. Coltor, Ioan, "Raporturile noastre diplomatice cu Vaticanul", în Cultura creștină, anul XIII, nr. 7-8, iulie-august 1924. Constantinescu, Alexandru N., "Concordatul cu Vaticanul", în Noua Revistă Bisericească, anul X, nr. 6-9, iunie-septembrie 1928 Cristea, Marina, "Primul ziar românesc Fama Lipskii", în Gazeta literară, 3 februarie 1966. Damșa, Teodor, Biserica Greco-Catolică din România în perspectiva istorică, Editura de Vest, Timișoara, 1994. Dante
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
y la division de los catolicos en la Restauracion", în Hispania Sacra, 40, 1988. Ruiz Acosta, M.J., "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", în Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999. Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. Salvatorelli, Luigi, La politica della Santa Sede dopo la guerra, Milano, 1937. Sanchez Aranda, J.J., Barrera, C., Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992. Seoane
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Hispania Sacra, 40, 1988, Jose Maria La Porte, Fernandez-Alfaro, El cristiano en los medios de comunicacion segun san Josemaria Escriva. Contexto historico y desarrollo espiritual y pastoral, Thesis ad Doctoratum in Teologia, totaliter edita, Romae, 2008. 10 Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. 11 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Teză de doctorat. 12 Bălan Nicolae Mitropolitul, Biserica neamului și drepturile ei (1928), Idem, Biserica împotriva
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bălan Ioan, Raporturile noastre cu Vaticanu (1920), Bendiscioli Mario, La politica della Santa Sede (1939), Ghibu Onisifor, O mistificare îndrăzneață: Acordul cu Roma (1932), Idem, Politica religioasă și minoritară a României. Fapte care impun o nouă orientare (1941), Vasile Goldiș, Concordatul (1928), Octavian Goga, Problema religioasă (1922), Nae Ionescu, Către anticoncordatarii sinceri (1927) etc.. 13 Ion Dumitru Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944, Ioan N Floca, Din istoria dreptului românesc. Concordatul-Act diplomatic în slujba acțiunii catolice, Valeriu Anania, Pro Memoria Acțiunea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
M. Bota, Istoria Bisericii Universale și a Bisericii Românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură Viața Creștină, Cluj-Napoca, 1994, p. 305. 286 Dumitru Preda (coord), România-Vatican. Relații diplomatice I, 1920-1950, Enciclopedică, București, 2003, p. 70 . 287 Vasile Goldiș, Concordatul, Tipografia Arhidiecezană, Arad, 1928, p. 33. 288 Mihai Lostun, op. cit., p. 131. 289 Ibidem. 290 Nechita Runcan, Relațiile României cu Vaticanul în perioada interbelică, Ex Ponto, Constanța, 2004, p. 180. 291 Sentinela catolică, nr. 4, 1925, p. 1. 292 Mihai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Seminarului "Sf. Duh" din București (Dănuț Doboș, "Colaborarea episcopului Anton Durcovivi la revista Jugendfreund (1921-1924)", în Pro Memoria, nr. 3, București, 2004, p. 103.). 470 Jugendfreund, nr. 2, 1921, pp. 15-20. 471 În articol, Anton Durcovici rezumă cele mai importante concordate din istoria Bisericii, începând cu primul încheiat la Worms (1122), dar realizează și o analiză a valorii concordatelor în istoria relațiilor dintre Biserica Catolică și "statele lumii" (Jugendfreund, nr. 2, 1921, p. 20). 472 Ibidem. 473 Tema concordatelor a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nr. 3, București, 2004, p. 103.). 470 Jugendfreund, nr. 2, 1921, pp. 15-20. 471 În articol, Anton Durcovici rezumă cele mai importante concordate din istoria Bisericii, începând cu primul încheiat la Worms (1122), dar realizează și o analiză a valorii concordatelor în istoria relațiilor dintre Biserica Catolică și "statele lumii" (Jugendfreund, nr. 2, 1921, p. 20). 472 Ibidem. 473 Tema concordatelor a fost și subiectul conferinței susținute la 15 decembrie 1921 de arhiepiscopul Netzhammer, la inaugurarea ciclului de conferințe săptămânale pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai importante concordate din istoria Bisericii, începând cu primul încheiat la Worms (1122), dar realizează și o analiză a valorii concordatelor în istoria relațiilor dintre Biserica Catolică și "statele lumii" (Jugendfreund, nr. 2, 1921, p. 20). 472 Ibidem. 473 Tema concordatelor a fost și subiectul conferinței susținute la 15 decembrie 1921 de arhiepiscopul Netzhammer, la inaugurarea ciclului de conferințe săptămânale pe teme de "actualitate" (Jugendfreund, nr. 1, 1921, p. 1). 474 Idem, nr. 3, 1921, pp. 28-30. 475 În această enciclică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comună, a întregului catolicism român, spre obiectivul indicat, decât împreună și alături cu frații noștri catolici din vechiul regat" (Ibidem). 917 Precizăm faptul că această concepție și opinie trebuie înțeleasă în contextul realităților interne și internaționale ale perioadei, a semnării Concordatului cu Vaticanul, dar și al revizionismului maghiar opus conturării și formării unei ierarhii și Biserici catolice românești, autentice și independente în relația cu Sfântul Scaun, fără legături de subordonare față de structurile catolice maghiare. 918 Societatea "Sfânta Unire" din Baj și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
continua să meargă la școală după vârsta de 13 ani. Religia, mai ales cea catolică, a cunoscut un ultim reviriment În viața publică. În Spania, instituția catolică avea atât mijloacele, cât și sprijinul politic necesare pentru a relansa contrareforma: prin concordatul din 1953, Franco a acordat Bisericii nu numai autonomia și scutirea de impozite, ci și dreptul de a supune cenzurii orice scriere sau cuvântare considerată improprie. În replică, ierarhia ecleziastică a menținut și a accentuat amalgamul tipic conservator de religie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din zece asistau regulat la mesa duminicală. Ca și În Flandra, În Italia Biserica era foarte influentă, mai ales În rândul femeilor, vârstnicilor și monarhiștilor - adică majoritatea populației. Articolul 7 al Constituției italiene din martie 1947 relua cu exactitate termenii Concordatului din 1929 al lui Mussolini: ierarhia catolică Își menținea influența asupra Învățământului și superviza toate aspectele legate de căsătorie și moravuri. La insistențele lui Togliatti, chiar și Partidul Comunist a votat, fără tragere de inimă, această lege, ceea ce nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
în evidențele societății de asigurare debitoare, neaprobate la plată de către aceasta și neînregistrate la dosarul de faliment în condițiile Legii nr. 85/2014 ; ... e) situația creanțelor de asigurări care au făcut/fac obiectul unor operațiuni de compensare ori al unor concordate sau, după caz, al unor litigii aflate spre soluționare pe rolul instanțelor judecătorești competente la data întocmirii raportului; lichidatorul judiciar va preciza elementele de identificare a creditorilor de asigurări și a creanțelor acestora, corespunzător prevederilor lit. a); ... f) propunerile lichidatorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264502_a_265831]
-
prin Condițiile specifice aplicabile pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte. ● Solicitantului NU i se poate acorda finanțarea nerambursabilă solicitată dacă: - se află în stare de faliment sau face obiectul unei proceduri de lichidare sau de administrare judiciară, are încheiate concordate, și-a suspendat activitatea în ultimii 2 ani dinaintea depunerii cererii de finanțare sau face obiectul unei proceduri în urma acestor situații sau se află în situații similare în urma unei proceduri de aceeași natură prevăzute de legislația sau de reglementările naționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266235_a_267564]
-
în evidențele societății de asigurare debitoare, neaprobate la plată de către aceasta și neînregistrate la dosarul de faliment în condițiile Legii nr. 85/2014 ; ... e) situația creanțelor de asigurări care au făcut/fac obiectul unor operațiuni de compensare ori al unor concordate sau, după caz, al unor litigii aflate spre soluționare pe rolul instanțelor judecătorești competente la data întocmirii raportului; lichidatorul judiciar va preciza elementele de identificare a creditorilor de asigurări și a creanțelor acestora, corespunzător prevederilor lit. a); ... f) propunerile lichidatorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277506_a_278835]