7,702 matches
-
liberei concurențe, așa cum este consacrat în art. 135 din Constituție, constă în aptitudinea fiecărei întreprinderi de a alege și utiliza mijloacele pe care le consideră optime pentru menținerea și sporirea clientelei. Limitele exercitării liberei concurențe sunt stabilite de principiul eticii concurențiale 6: actele de concurență trebuie realizate cu respectarea normelor de morală, a bunei-credințe și a ordinii publice. Art. 2 din Legea 21/1996 privind concurența 7 consacă expres principiul proporționalității: normele de dreptul concurenței se aplică actelor și faptelor care
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
cele două ramuri de drept rezultă din însăși actele normativ de bază în materia concurenței Legea 21/1996 privind concurența care în art. 1 prevede că: "prezenta lege are drept scop protecția, menținerea și stimularea concurenței și a unui mediu concurențial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor" și Legea 11/1991 privind concurența neloială 9 care, în art. 1, arată: "comercianții sunt obligați să își exercite activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor și a cerințelor concurenței loiale". De
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
agenților economici la activitățile economice considerate monopol de stat și condițiile de exercitare a acestora. O.U.G. nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutoarelor de stat12 reglementează regimul juridic al acestuia în vederea creării si menținerii unui mediu concurențial normal. Enumerarea de mai sus nu este una limitativă ci enunțiativă, în afara acestora existând numeroase alte acte normative care conțin reglementări în materia concurenței comerciale. Aceste legi sunt puse în aplicare prin numeroase regulamente, instrucțiuni și alte acte emise de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
a României consacră principiile fundamentale care stau la baza dreptului comunitar și anume prevalența dreptului comunitar asupra dreptului intern precum și efectul direct al normelor juridice ale U.E. Tratatul stabilind Comunitatea Europeană (T.C.E.)15 prevede că este obligatorie asigurarea unui mediu concurențial în cadrul pieței interne. În acest sens prin art. 81 și art. 82 din T.U.E. (art. 101 și art. 102 T.F.U.E.) (care se regăsesc transpuse în art.5, respectiv art. 6 din Legea 21/1996 privind concurența) interzic înțelegerile între întreprinderi
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
de poziție dominantă și concentrările economice care afectează comerțul dintre statele membre U.E. Art. 86 T.U.E. consacră regulile aplicabile întreprinderilor cu caracter public (regii autonome, societăți comerciale la care participarea statului este majoritară) care sunt obligate să respecte regulile mediului concurențial cu toate că se află în situații privilegiate iar art. 88 și art. 89 T.U.E. reglementează ajutorul de stat. Pentru punerea în aplicare a prevederilor Tratatului a fost adoptată legislație secundară și anume regulamente. Unul dintre cele mai importante a fost Regulamentul
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
paguba efectivă cât și câștigul nerealizat. Cele două sancțiuni sunt alternative și modalitatea specificată va fi hotărâtă de adunarea generală 42. Acest drept se stinge după trecerea a 3 luni din ziua când societatea a avut cunoștință de săvârșirea faptelor concurențiale, fără să fi luat vreo hotărâre. În afară de aceasta societatea în nume colectiv are posibilitatea de a sancționa pe asociatul culpabil excluzându-l din rândul asociaților, adresând o cerere, în acest sens, tribunalului competent în raza căruia își are sediul. b
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, după caz, auditori interni ori asociați cu răspundere nelimitată, în alte societăți concurente sau având același obiect de activitate". Este necesar ca între activitatea desfășurată de societatea pe acțiuni lezată și activitatea concurențială să existe identitate sau o suficientă asemănare. Consiliul de administrație, respectiv comitetul de supraveghere, în cauză poate să autorizeze, în prealabil îndeplinirea activității concurențiale de către membrii directoratului, de către directori sau de către cenzori. În cazul încălcării interdicției de concurență, societatea pe
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
obiect de activitate". Este necesar ca între activitatea desfășurată de societatea pe acțiuni lezată și activitatea concurențială să existe identitate sau o suficientă asemănare. Consiliul de administrație, respectiv comitetul de supraveghere, în cauză poate să autorizeze, în prealabil îndeplinirea activității concurențiale de către membrii directoratului, de către directori sau de către cenzori. În cazul încălcării interdicției de concurență, societatea pe acțiuni lezată poate exercita acțiunea în răspundere pentru daune, care poate fi exercitată în termenul de prescripție de trei ani, despăgubirile cuprinzând pierderea efectivă
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
profesionale, indiferent pe piața pe care își desfășoară activitatea, inclusiv asociațiile din care fac parte profesiile liberale, orice denumire ar avea74. Problema aplicării legislației concurenței profesiilor liberale a provocat multe discuții la nivel comunitar, la mijlocul anilor '80. Instaurarea unui mediu concurențial normal în domeniul profesiunilor liberale este și în prezent unul din obiectivele politicii U.E. În comunicatul de presă dat publicității la data de 1 februarie 1995 Comisia Europeană a arătat că profesiunile liberale nu sunt exceptate de la aplicare regulilor de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
ca efectele să se producă pe teritoriul României 82. În pofida faptului că întreprinderea de naționalitate străină nu are în România nici o filială nici chiar o sucursală sau orice sediu secundar, ea poate fi trasă la răspundere dacă aduce atingere mediului concurențial 83. Trebuie să se facă distincție între autoritățile cu competență în domeniul concurenței și întreprinderile participanți activi sau pasivi pe piață. Ceea ce cataloghează o entitate ca fiind subiect al raportului juridic de concurență este tangența sa cu mediul concurențial, prin
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
mediului concurențial 83. Trebuie să se facă distincție între autoritățile cu competență în domeniul concurenței și întreprinderile participanți activi sau pasivi pe piață. Ceea ce cataloghează o entitate ca fiind subiect al raportului juridic de concurență este tangența sa cu mediul concurențial, prin afectarea intereselor de activități concurențiale 84. În consecință nu vor reprezenta subiecte ale raporturilor de concurență autoritățile naționale de concurență, și anume Consiliul Concurenței, iar la nivel comunitar, Comisia Europeană și Consiliul Europei. 3. Conținutul raportului juridic de concurență
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
facă distincție între autoritățile cu competență în domeniul concurenței și întreprinderile participanți activi sau pasivi pe piață. Ceea ce cataloghează o entitate ca fiind subiect al raportului juridic de concurență este tangența sa cu mediul concurențial, prin afectarea intereselor de activități concurențiale 84. În consecință nu vor reprezenta subiecte ale raporturilor de concurență autoritățile naționale de concurență, și anume Consiliul Concurenței, iar la nivel comunitar, Comisia Europeană și Consiliul Europei. 3. Conținutul raportului juridic de concurență Determinarea conținutului raportului juridic de concurență
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
juridic de concurență Determinarea conținutului raportului juridic de concurență, adică drepturile și obligațiile părților, se realizează pornind de la dualitatea ce caracterizează acest raport. Pe de o parte există drepturi și obligații izvorâte din necesitatea protecției pieței prin asigurarea unui mediu concurențial normal. Sunt cuprinse în această categorie drepturile și obligațiile corelative ai căror titulari sunt agenții economici: liberul acces pe piață al acestora, stabilirea în mod autonom a prețurilor, alegerea partenerilor contractuali etc. precum și drepturile și obligațiile atribuite autorităților administrative din
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
de natură patrimonială sau nepatrimonială de care se leagă drepturile și obligațiile subiectelor raportului juridic 104. Obiectul raportului juridic de concurență constă în acțiunile sau abstențiunile, într-un cuvânt, în conduita pe care participanții trebuie să o aibă în relațiile concurențiale. Ținând seama de structura bipartită a raportului juridic de concurență avem în vedere atât comportamentul ce vizează menținerea mediului concurențial normal pe piață dar și pe cele ce se referă la comportamentul concurenților unii față de alții care trebuie să fie
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
concurență constă în acțiunile sau abstențiunile, într-un cuvânt, în conduita pe care participanții trebuie să o aibă în relațiile concurențiale. Ținând seama de structura bipartită a raportului juridic de concurență avem în vedere atât comportamentul ce vizează menținerea mediului concurențial normal pe piață dar și pe cele ce se referă la comportamentul concurenților unii față de alții care trebuie să fie un comportament loial, în conformitate cu buna credință și uzanțele comerciale cinstite. Există situații în care unele din aceste comportamente pot constitui
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
instanțelor judecătorești naționale. Consiliul concurenței și-a format la nivel local și central o structură proprie în conformitate cu prevederile Regulamentul de organizare, funcționare și procedură al Consiliului Concurenței. Consiliul Concurenței urmărește, conform legii, protecția și stimularea concurenței, pentru asigurarea unui mediu concurențial normal și promovarea intereselor consumatorilor având atributiile prevăzute de Legea concurenței nr. 21/1996 și de Ordonanța de urgență nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutoarului de stat cu modificări și completări prin Legea nr. 137/2007. 2
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
măsuri privind gestiunea internă și personalul din subordine. Deciziile Consiliului Concurenței sunt acte administrative unilaterale cu caracter individual prin care se constată încălcarea prevederilor Legii 21/1996 privind concurențe și se aplică sancțiunile corespunzătoare, se dispun măsurile necesare restabilirii mediului concurențial, se acordă accesul la informații confidențiale, se soluționează plângerile formulate în baza dispozițiilor prezentei legi, precum și cererile și notificările privind concentrările economice. Reglementările Consiliului Concurenței pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în condițiile Legii nr.
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
de tranzacționare; b) limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile; c) împart piețele sau sursele de aprovizionare; d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, provocând în acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurențial; e) condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte; f) constau în participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitații sau
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
reglementărilor legale; b) stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor. Dacă totuși, în pofida acestei interdicții, autoritățile sau instituțiile administrației publice centrale sau locale nu se conformează, în termenul stabilit, măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul Concurenței în scopul restabilirii mediului concurențial, acesta poate introduce acțiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel București, solicitând instanței, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului care a condus la restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței, obligarea autorității sau instituției în cauză să
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
o anumită operațiune administrativă. Consiliul Concurenței are la dispoziție un termen de șase luni de la data expirării perioadei prevăzute în decizie, în care autoritatea sau instituția administrației publice centrale sau locale avea obligația să se conformeze măsurilor necesare restabilirii mediului concurențial normal pentru a adresa instanței de judecată. 5. Înțelegerile între întreprinderi au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia Acesta constituie ultimul element constitutiv al înțelegerii interzise
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
restricției de concurență să se facă in concreto, în funcție de context. Este posibil ca o convenție aparent restrictivă să aibă, in concreto, efecte pozitive asupra intensității concurenței. S-a recurs astfel la ceea ce se numește "regula rațiunii": se întocmește un bilanț concurențial constând în a pune în balanță efectele pro și anti concurențiale ale unei înțelegeri, astfel încât dacă acest examen conduce la constatarea că efectele pro-concurențiale prevalează, în raport cu efectele anticoncurențiale, este necesar să se conchidă asupra absenței restricției de concurență. b) Restricția
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
posibil ca o convenție aparent restrictivă să aibă, in concreto, efecte pozitive asupra intensității concurenței. S-a recurs astfel la ceea ce se numește "regula rațiunii": se întocmește un bilanț concurențial constând în a pune în balanță efectele pro și anti concurențiale ale unei înțelegeri, astfel încât dacă acest examen conduce la constatarea că efectele pro-concurențiale prevalează, în raport cu efectele anticoncurențiale, este necesar să se conchidă asupra absenței restricției de concurență. b) Restricția poate fi actuală sau potențială. c) Restricția de concurență poate fi
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
mulți producători, dacă avem în vedere materia primă sau între mai mulți distribuitori dacă avem în vedere produsul finit. d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, provocând în acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurențial. Este o practică care are drept scop eliminarea unui agent economic de pe piață prin discriminare. e) Condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
sau categoriilor de practici concertate, atunci când acestea îndeplinesc cumulativ condițiile indicate mai jos. La fel ca în dreptul european, primul demers care trebuie întreprins de agenții economic înșiși participanți la o înțelegere și de către Consiliul Concurenței, constă în efectuarea unui "bilanț concurențial", prin care să se stabilească dacă acordul în cauză este sau nu anticoncurențial, deci dacă, art. 5 par.1 este sau nu incident. Apoi se realizează "bilanțul economic", în finalul căruia se va constata dacă înțelegerea în cauză, restrictivă de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
respectarea reglementărilor legale; b) stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor. În cazul în care autoritățile sau instituțiile administrației publice centrale sau locale nu se conformează, în termenul stabilit, măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul Concurenței în scopul restabilirii mediului concurențial, acesta poate introduce acțiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel București, solicitând instanței, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului care a condus la restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței, obligarea autorității sau instituției în cauză să
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]