3,668 matches
-
insistînd mai ales asupra condițiilor exterioare, tocmai pentru a le grăbi evoluția. Psihismul primitiv fiind considerat a fi prin definiție de nezdruncinat, trecutul infantil fiind considerat a fi prin definiție mereu prezent în inconștientul adultului, orice agresiune exterioară, orice situație conflictuală riscă să se traducă printr-o întoarcere, poate chiar printr-o fixație nevrotică, spre un stadiu inferior al formării personalității. Astfel se pot uni trecutul individual și un trecut istoric reconstituite într-o aceeași căutare, într-o aceeași viziune, aceea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sau dorința de a renunța. Aceleași deosebiri le-a observat și între nativii americani: pe cei caracterizați de calm și cooperare socială i-a numit apolonieni, iar celorlalți, dintr-un alt trib, care se manifestau gălăgios și aveau o fire conflictuală le-a spus dionisiaci. Ea a descris în detaliu contrastele dintre ritualuri, credințe, preferințele personale ale oamenilor din culturi diferite pentru a arăta cum fiecare cultură are o personalitate, care este promovată cu scopul ca fiecare individ să o adopte
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și dorința de a renunța. Aceleași deosebiri le-a observat și între nativii americani, pe cei caracterizați de calm și cooperare socială i-a numit apolonieni, iar celorlați, dintr-un alt trib, care se manifestau gălăgios și aveau o fire conflictuală le-a spus dionisiaci. Ea a descris în detaliu contrastele dintre ritualuri, credințe, preferințele personale ale oamenilor din culturi diferite pentru a arăta cum fiecare cultură are o personalitate, care este promovată cu scopul ca fiecare individ să o adopte
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
elevilor și al cadrelor didactice este mai mare, cu atât climatul este mai rece) și compoziția umană a școlii (vârstă, sex, pregătire profesională; în școlile în care există diferențe importante în privința pregătirii profesionale, de exemplu, pot apărea mai frecvent stări conflictuale). * Factori instrumentali țin de condițiile și de mijloacele de realizare a obiectivelor propuse: condițiile materiale, relațiile dintre membrii școlii, stilul de conducere și competența directorului, eficiența comunicării în interiorul școlii și între școală și deferiți parteneri externi. * Factori socio - afectivi și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
colectivului școlii, coleg. Pentru aceasta, el trebuie să aibă conștiința misiunii sale, are obligația de a observa și a evalua, disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudini de a organiza și regiza procesul de instruire. Adesea, profesorul se găsește în situații conflictuale (părinții solicită adesea o atenție specială copiilor lor; transmiterea cunoștințelor de specialitate și calitatea de educator a profesorului: unii sunt preocupați pentru transmiterea de cunoștințe, alții sunt preocupați de a forma). Coordonatorii Enciclopediei Internaționale a Educației (The International Encyclopedia of
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
exclude tratarea ei unilaterală, doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între maturizarea organică și cea psihosocială existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu socio-economic și socio cultural, dar mai ales socio-educativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
relaționarea cu părinții, competența psiho-socială ar include: capacitatea de a comunica ușor și eficient cu grupul de părinți și separat; capacitatea de a empatiza cu părinții, de a le identifica așteptările, interesele, posibilitățile și limitele; capacitatea de mediere a situațiilor conflictuale; capacitatea de a adopta și roluri diferite (în funcție de specificul instituției); capacitatea de a utiliza în mod adecvat autoritatea și puterea; disponibilitatea de adaptare la variate stiluri de conducere etc. În acest context, putem face referire la competența pedagogică relațională, care
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
problemelor specifice familiei, disponibilitate, răbdare, sinceritate, sociabilitate, discreție etc. Abordând problema competențelor necesare profesiei didactice, Adrian Neculau și Ștefan Boncu menționează chiar „competența de a dezvolta bune relații cu beneficiarii - elevi, părinți, comunitate.” În relațiile școală - familie apar deseori situații conflictuale, nemulțumiri față de prestația unora sau altora față de școală - ca organizație, față de oferta curriculară a școlii, tensiuni generate de prejudecățile părinților sau ale cadrelor didactice, de atitudini discriminatorii față de elevi în școală etc. Astfel de conflicte blochează comunicarea și reduc eficiența
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
deschise etc.) și îi consultă pe părinți, reținând propuneri și sugestii venite din partea acestora; c) definitivează tematica generală a adunărilor colective cu părinții - cele obligatorii - centrate pe situațiile instructiv educative specifice clasei pe care o conduce; d) mediază eventualele stări conflictuale apărute în relația profesor - elev - părinte; e) pregătește și conduce adunările colective, armonizează posibilele puncte de vedere discordante; f) ține permanent legătura cu părinții (prin vizite, corespondență etc.) și îi contactează prompt în situațiile speciale (abateri disciplinare, tensiuni în stare
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
consultațiile. Consultațiile cu părinții sunt întâlniri stabilite de învățător și părinți de comun acord, în care se discută individual sau în grupuri mici despre copii, despre situații speciale, cum ar fi probleme de adaptare, comportamentale, performanțele în procesul formativ, situații conflictuale ale copiilor cu colegii lor sau cu profesorii clasei etc. Această formă de colaborare este importantă, individualizată în relația școlii cu familia și privește copilul global, iar procesul educațional ca pe un continuum, pe care copilul îl parcurge în egală
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
diferite discipline sportive, instituțiile specifice domeniului, olimpism, Charta olimpică; abilități: inițierea și Întreținerea de relații interumane prin intermediul practicării exercițiilor fizice și a sportului, integrarea În colectivități variate, autocontrolul reacțiilor pe parcursul activităților sportive, În vederea eliminării oricărei forme de violență, medierea situațiilor conflictuale care pot apărea pe parcursul activităților. * „sensibilizare la cultură” cunoștințe: cultura fizică - domeniu al culturii universale, repere reprezentative ale culturii fizice, reflectarea sportului În creația artistică, influențe ale creației artistice În sport (patinaj artistic, Înot sincron, gimnastică ritmică sportivă, dans sportiv
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
în care copilul este născut pe poziția a treia sau superioară. Doar opțiunile pentru cooperare par să nu inducă nici o diferențiere. Alegerile mamelor par să depindă, într-o oarecare măsură, de considerente legate de funcționarea armonioasă sau cît mai puțin conflictuală a grupului domestic care, indiferent de viziunea soților asupra vieții de familie, trebuie să împartă un același spațiu, să coordoneze acțiunile membrilor lui, trebuie să satisfacă diverse nevoi în condițiile în care, evident, resursele, atît de natură materială, cît și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și le explicăm fără a lua în seamă raționamentele celuilalt; suntem departe de a găsi împreună adevărul și nici nu ne punem de acord asupra a ceea ce căutăm. Din 1925, Charles Bally începe să acorde un loc important acestei realități conflictuale inerente activității enunțiative a subiectului vorbitor: Pentru un observator superficial, [conversația cea mai obișnuită] nu oferă nimic deosebit; însă observați mai îndeaproape procedeele folosite: limba va fi un fel de armă pe care fiecare interlocutor o va folosi pentru a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de o parte întrebarea (b) este foarte bine interpretată ca fiind o cerere și nu i se răspunde prin dedublarea arătată mai devreme; pe de altă parte, replica B1 vine să complice serios situația înlănțuirii, conferind anasamblului interacțiunii o tonalitate conflictuală: A1 Scuzați-mă, vă rog. .............................. [a] A1 Cât este ceasul ?.................................................... [b]. B1 Nu aveți ceas ?................................................[a' c]...... A2 Nu............................................................... [c'] B2 Este ora 6. ................................................. [b' d]......... A3 Mulțumesc................................................................... [d'] Am avea o ezitare în a considera B1 ca o acceptare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
despre acestea, punctând elementele care ne pot ajuta să înțelegem în ce mod cele două entități sunt legate de imagine și dacă au loc procese de influențare reciprocă. În acest sens, între identitate și alteritate nu există întotdeauna o relație conflictuală, întrucât uneori cele două entități se opun pentru a se diferenția, dar și interacționează pentru a se transforma. Cu toate acestea, în cele ce urmează, vor fi conturate atât teorii despre identitate și alteritate, cât și abordări ale diferiților autori
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
țară. Acesta este segmentul care anticipă drama la care insistă, printr-o subtilită analiză Vlad Zografi creionând subtile conexiuni cu Dostoievski (Crimă și pedeapsă), Tolstoi (Război și pace), Sofocle (Oedip rege) sau Alfred garry (rbu rege), privind „povara matricidului”, zvârcolirile conflictuale care ne pot aminti, deopotrivă, de Choeforele (Eschil) și de Electra (Sofocle). Protagoniștii devin marionete ale unui implacabil destin, fiind aruncați în mrejele morții. „Luminiscența putregaiului” uman s-așterne peste scenele lumii. și astfel, pentru eamlet, lumea devine o „închisoare
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
culturale și civilizaționale, câteodată insurmontabile, care se pune în acest punct face ca, în ciuda posibilității (teoretice) de a concepe "identități concentrice" la diferitele nivele ale marcatorilor identitari local, național, regional, global mulți să considere că relația local-global va fi una conflictuală (Johan Galtung, 199926) iar aspirația către valori universale este atât o greșeală istorică, cât și o imposibilitate practică (H. Fujikane, 2003147). În ce măsură globalizarea intră în conflict cu devenirea individului și existența culturilor? Analiza relațiilor dintre individual și global
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
G., Mayo, M., Taylor, M., 2000, Globalisation from below implications for the Community Development Journal, în Community Development Journal 35 (4), Oxford University Press, p.323-336 85. Crețu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Polirom, Iași 86. Crețu, C., 1998, Politici educaționale conflictuale. Conflicte egalitate-excelență. Centralizare-descentralizare, în Stoica-Constantin, A., Neculau (coord.), Psihologia rezolvării conflictului, Polirom, Iași, pp. 258-271 87. Cucoș, C., 2000a, Educația. Dimensiuni culturale și interculturale, Polirom, Iași 88. Cucoș, C., 2000b, Reforma învățământului. Posibilități, dileme, probleme, în "Vremea școlii" nr./, p.
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
4. Regulile unei bune comunicări 1. Limbajul responsabilității este o formă de comunicare prin care putem exprima propriile opinii și emoții fără a ataca interlocutorul, aceasta fiind o modalitate de stabilire a comunicării chiar și pentru subiectele care sunt potențial conflictuale. Această formă de comunicare este o modalitate de evitare a criticii, etichetării, moralizării interlocutorului, focalizând conversația asupra comportamentului și nu asupra persoanei. 2. Exprimarea emoțională. A comunica eficient presupune a ști să ne exprimăm emoțiile. Una dintre cauzele care provoacă
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
să se îndrepte către prietenii lor care arată, gândesc și se comportă la fel ca ei și nu către părinți, pentru a fi acceptați"31. Atitudinea parentala față de această optică a adolescentului este una de respingere, fapt ce generează, starea conflictuală și diminuarea gradului de apropiere dintre cele două părți; situația continua până la momentul când rolurile sunt redistribuite în mod adecvat, comunicarea putând fi reluată pe baze noi, constructive.32 Dr. S.P.Sells vorbește despre beția de putere a adolescenților, precizând
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
parțial, adolescenții să nu-și dorească o asemenea putere. Subconștient, fiecare dintre ei tânjește după un sistem și după o disciplină"33. Cel mai adesea, părinții se cantonează într-un convenționalism care promovează hegemonia parentala asupra independenței adolescentului, intensificând starea conflictuală. Așa cum observa J. Smetana (și colaboratorii), aceasta se petrece până în punctul în care rolurile fiecărui membru al familiei sunt revizuite, reașezate pe alte planuri stimulative pentru procesul comunicării 34. Notă comună a modelelor menționate până aici este ca, atât părinții
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cuvinte dezapreciative; g) gradul de libertate de care se bucură adolescentul (a) din partea părinților; h) aspecte legate de responsabilitățile pe care le au ambele părți, pentru o inter-relaționare adecvată. 3) Potrivit varianței de raspuns bifate anterior, relația părinte-adolescent generează stări conflictuale repetate, pe care simțiți că nu le puteți soluționa. Rugăm atât părinții, cât și adolescentul (a) să-și prezinte pe rând unii altora regulile care ar trebui schimbate în cadrul familiei, pentru o imbunatatire reală a relației părinte-adolescent. Cu alte cuvinte
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Amestecul fericire-dispreț poate apărea, de asemenea, cu ridicarea unilaterală a colturilor gurii, combinată cu un zâmbet foarte discret 209. (b) există unele neînțelegeri, dar se reușește depășirea lor: patru familii. La subcategoria familiilor biparentale în care adolescență generează anumite stări conflictuale, părinții și adolescenții reușind să le depășească, am remarcat o expresivitate comportamental-nonverbală intensă compusă din: expresii faciale variate, gestica activă, paralimbaj nuanțat. Sunt aspecte în a caror detaliere și analiza nu vom intra, întrucât nu fac obiectul cercetării noastre; am
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
politic și imaginar cât se poate de durabil. Dacă urmărim acest fir în discursul politic al FSN în bună măsură chiar în acțiunea politică a acestui partid și a succesorilor săi vom constata că principalul agent al exasperării primejdioaselor clivaje conflictuale regionale recurent denunțate ca pericole puse la cale de opoziție, care ar amenința astfel integritatea teritoriului național a fost tocmai FSN. Liderii acestui partid, în frunte cu Ion Iliescu, alături însă de care participă activ nu numai personaje de rangul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
din Kosovo nu au existat defecțiuni vizibile, nici în administrație, nici în parlament, cu toate că riscurile unei pierderi de popularitate nu erau de loc neglijabile. În schimb însă, în politica internă, PD a abuzat tot timpul de populism și de practici conflictuale. Principala ostilitate manifestă îi opunea pe "oamenii lui Roman" lui Victor Ciorbea și, în fond, PNȚCD. Conflictul devine acut în interiorul guvernului, dar și în opinia publică, în toamna lui 1997, când Traian Băsescu, atunci Ministru al Transporturilor, îi acordă lui
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]