2,322 matches
-
al Institutului Național Zootehnic, al Academiei de Agricultură a României și al Institutului Central de Cercetări Agricole, reorganizate în structura actuală a ASAS. ... (3) ASAS este instituție autonomă, apolitică, de drept public și de utilitate publică, cu personalitate juridică, de consacrare științifică și de cercetare în domeniile fundamentale și aplicative ale agriculturii și ale ramurilor componente ale acesteia. ASAS colaborează cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu Ministerul Mediului și Pădurilor, cu Academia Română, cu
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235820_a_237149]
-
domeniul agricol. Capitolul II Organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" Secțiunea 1 Organizarea, funcționarea și finanțarea Articolul 3 (1) Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", denumită în continuare ASAS, este forul național de consacrare academică și de coordonare a activității de cercetare științifică în domeniile agriculturii, silviculturii, acvaculturii, medicinei veterinare, industriei alimentare, dezvoltării rurale și protecției mediului. (2) ASAS este continuatoarea și unicul succesor în drepturi al Institutului de Cercetări Agronomice al României, al
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235819_a_237148]
-
al Institutului Național Zootehnic, al Academiei de Agricultură a României și al Institutului Central de Cercetări Agricole, reorganizate în structura actuală a ASAS. ... (3) ASAS este instituție autonomă, apolitică, de drept public și de utilitate publică, cu personalitate juridică, de consacrare științifică și de cercetare în domeniile fundamentale și aplicative ale agriculturii și ale ramurilor componente ale acesteia. ASAS colaborează cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu Ministerul Mediului și Pădurilor, cu Academia Română, cu
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235819_a_237148]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 (1) Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", denumită în continuare ASAS, este for științific național de coordonare științifică și de consacrare academică în domeniile sale de activitate. ... (2) ASAS este instituție de drept public și de utilitate publică, autonomă, cu personalitate juridică, apolitică, de consacrare științifică și cercetare în domeniile fundamentale și aplicative ale agriculturii, silviculturii, zootehniei, acvaculturii, medicinii veterinare, îmbunătățirilor
STATUTUL din 21 iulie 2011 Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234907_a_236236]
-
Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", denumită în continuare ASAS, este for științific național de coordonare științifică și de consacrare academică în domeniile sale de activitate. ... (2) ASAS este instituție de drept public și de utilitate publică, autonomă, cu personalitate juridică, apolitică, de consacrare științifică și cercetare în domeniile fundamentale și aplicative ale agriculturii, silviculturii, zootehniei, acvaculturii, medicinii veterinare, îmbunătățirilor funciare, gospodăririi solurilor și apelor, ecologiei, protecției mediului, industriei alimentare, biotehnologiei, mecanizării agriculturii, economiei agrare, dezvoltării rurale și managementului agricol, denumite în continuare domeniul
STATUTUL din 21 iulie 2011 Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234907_a_236236]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 (1) Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", denumită în continuare ASAS, este for științific național de coordonare științifică și de consacrare academică în domeniile sale de activitate. ... (2) ASAS este instituție de drept public și utilitate publică, autonomă, cu personalitate juridică, apolitică, de consacrare științifică și cercetare în domeniile fundamentale și aplicative ale agriculturii, silviculturii, zootehniei, acvaculturii, medicinii veterinare, îmbunătățirilor funciare
REGULAMENT din 21 iulie 2011 de organizare şi funcţionare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234908_a_236237]
-
și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", denumită în continuare ASAS, este for științific național de coordonare științifică și de consacrare academică în domeniile sale de activitate. ... (2) ASAS este instituție de drept public și utilitate publică, autonomă, cu personalitate juridică, apolitică, de consacrare științifică și cercetare în domeniile fundamentale și aplicative ale agriculturii, silviculturii, zootehniei, acvaculturii, medicinii veterinare, îmbunătățirilor funciare, gospodăririi solurilor și apelor, ecologiei, protecției mediului, industriei alimentare, biotehnologiei, mecanizării agriculturii, economiei agrare, dezvoltării rurale și managementului agricol, denumite în continuare domeniu
REGULAMENT din 21 iulie 2011 de organizare şi funcţionare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234908_a_236237]
-
atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, dar și prin drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind către același obiectiv. În același spirit, Constituția consacră, în chiar art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligă statul, prin dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condițiile necesare pentru creșterea
DECIZIE nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238178_a_239507]
-
și îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfășurare a întregii activități a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea." În plus, Curtea constată că independența judecătorilor, respectiv imparțialitatea procurorilor se bucură de o consacrare constituțională, în art. 124 alin. (3), respectiv art. 132 alin. (1), în timp ce, pentru personalul auxiliar, Constituția nu are astfel de prevederi. Incontestabil că toate categoriile de pensii speciale la care se referă Legea nr. 119/2010 au fost justificate de
DECIZIE nr. 1.264 din 27 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii, în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236826_a_238155]
-
de Codul de procedură civilă. Criticile autorului excepției se consideră a fi neîntemeiate și în ceea ce privește prevederile art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care nu numai că nu împiedică liberul acces la justiție, dar apar că o veritabilă consacrare a acestui principiu, de vreme ce stabilesc posibilitatea tuturor părților implicate de a face recurs împotriva soluției pronunțate de către instanță de fond asupra cererii de suspendare, acesta putând fi exercitat separat de soluția pronunțată cu privire la contestația la executare în cadrul căreia a fost
DECIZIE nr. 361 din 30 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152893_a_154222]
-
lui de diligență sub acest aspect, cu consecințele drastice pe care este ținut să le suporte, neputând constitui motiv de critică a reglementării legale aplicabile. Prin urmare, raportând aceste considerații la domeniul particular al criticii de neconstituționalitate în prezenta cauză, consacrarea, prin norma legală criticată, în aplicarea principiului autonomiei de voință, a posibilității fidejusorului de a renunța la beneficiul de discuțiune nu relevă nici o contradicție cu prevederile constituționale de referință. Textul are, desigur, în vedere o persoană majoră, înzestrată cu discernământ
DECIZIE nr. 42 din 3 februarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1662 teza a doua din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156056_a_157385]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 7 mai 2009 ------- Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 (1) Academia Română este cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, care reunește personalități din țară și străinătate cu realizări deosebite în științe, litere, arte și în alte domenii ale spiritului. ... (2) Academia Română este continuatorul și unicul legatar al Societății Literare Române înființate în 1866, reorganizată în anul
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210883_a_212212]
-
art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 , care fac trimitere la prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991 , cu modificările și completările ulterioare. Această excepție reprezintă transpunerea în plan normativ a principiului constituțional al neretroactivității legii civile și consacrarea prin lege a adagiului tempus regit actum. Cu privire la prevederile art. 26 din Legea nr. 1/2000 , modificate și completate prin Legea nr. 247/2005 , prin Decizia nr. 269 din 22 octombrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 634 din 12 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , ale art. 24, art. 25, art. 26 alin. (1), (2), (2^1)-(2^3), (3) şi (3^1), art. 27, art. 28 şi art. 31 alin. (1), (2), (5) şi (6) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , astfel cum au fost modificate prin art. I din titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi ale acestei legi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234472_a_235801]
-
lună, ca parte integrantă din salariu, prin aplicarea unui coeficient mediu de majorare, la nivelul anului 1997. 5.2. Referitor la acordarea unei cote-părți de 5-10% din profitul realizat de către societate pentru perioada 2005-2007, dreptul solicitat de reclamanți își avea consacrarea în dispozițiile art. 41 alin. (2) lit. a) din contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2005-2006, precum și în dispozițiile art. 42 alin. (2) lit. a) din contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-2010, care
DECIZIE nr. 11 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău cu privire la acordarea în perioada 2005-2007 de către Societatea Comercială OMV Petrom - S.A. Bucureşti,a unui ajutor material. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236074_a_237403]
-
Tudora Groseanu. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii consideră că textele de lege criticate, care instituie caracterul executoriu al hotărârii pronunțate în primă instanță în materia executării silite, sunt de natură a prejudicia debitorul în cadrul procedurii executării silite imobiliare. Prin consacrarea unei singure căi de atac, respectiv recursul, care nu are caracter suspensiv de executare, se încalcă dreptul la un proces echitabil al părților, eventualitatea admiterii recursului oferind posibilitatea întoarcerii executării, însă cu dificultăți uneori insurmontabile, care periclitează sănătatea și siguranța
DECIZIE nr. 760 din 1 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 402 alin. 2 şi art. 578-580^1 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224494_a_225823]
-
reglementează și dispozițiile art. 24 alin. (2) din lege, care fac trimitere la prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991 , cu modificările și completările ulterioare. Această excepție reprezintă transpunerea în plan normativ a principiului constituțional al neretroactivității legii civile și consacrarea prin lege a adagiului "tempus regit actum". Analizând dispozițiile art. 24 alin. (1^2) și (1^4) din Legea nr. 1/2000 , Curtea constată că regula reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile amplasamente este aplicabilă și în cazul terenurilor din
DECIZIE nr. 605 din 28 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (1^2), (1^4), (2) şi (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212491_a_213820]
-
critică dispozițiile legale pentru că impun o diferențiere abruptă, arbitrară de regim juridic, între conflictele de interese și cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefează incoerența legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". De asemenea, faptul că prevederile art. 164 din Codul de procedură civilă lasă la aprecierea instanței posibilitatea conexării cauzelor și nu obligă la luarea unei astfel de măsuri, ceea ce ar conduce la
DECIZIE nr. 705 din 25 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222, 282, 286, 287 şi 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73, 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223589_a_224918]
-
critică dispozițiile legale pentru că impun o diferențiere abruptă, arbitrară de regim juridic, între conflictele de interese și cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefează incoerența legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". În cazul din speță, menținerea în legislația actuală a art. 222 și 282 din Legea nr. 53/2003 , a art. 73 din Legea nr. 168/1999 și a art. 28 din Legea
DECIZIE nr. 1.157 din 28 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 şi 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227102_a_228431]
-
dispozițiile legale pentru că impun o diferențiere abruptă și arbitrară de regim juridic între conflictele de interese și cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefează incoerența legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". De asemenea, faptul că prevederile art. 164 din Codul de procedură civilă lasă la aprecierea instanței posibilitatea conexării cauzelor și nu obligă la luarea unei astfel de măsuri, ceea ce ar conduce la
DECIZIE nr. 1.194 din 30 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222, art. 282, art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73-75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, ale art. 164 din Codul de procedură civilă şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227095_a_228424]
-
în funcție de pertinența și concludența sa, aceasta este un corolar firesc și necesar al învestirii sale cu soluționarea cauzei pe care este ținută să o finalizeze printr-o hotărâre legală și temeinică. Dincolo de rațiunile care impun și justifică o atare prerogativă, consacrarea ei nu relevă însă niciun fine de neconstituționalitate [...]". Aceste considerente reținute de Curte în decizia menționată sunt valabile și în argumentarea constituționalității prevederilor de lege criticate în cauza de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
DECIZIE nr. 1.616 din 16 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 177-183 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230099_a_231428]
-
nr. 965 din 31 octombrie 2005, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, statuând că "art. 278^1 din Codul de procedură penală reprezintă un răspuns la necesitatea consacrării legale exprese a dreptului persoanei de a se adresa instanței de judecată competente atunci când este nemulțumită de soluția dată plângerii sale contra actelor procurorului, așadar o concretizare a dispozițiilor constituționale privind dreptul de acces liber la justiție. În vederea garantării dreptului
DECIZIE nr. 1.395 din 26 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 şi 8 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228119_a_229448]
-
nelegal, înainte ca instanța judecătorească să treacă la analiza legalității acestuia. În final, invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume cauzele Brumărescu împotriva României, 1999, Androne împotriva României, 2005, Mașiniexportimport Industrial Group S.A. împotriva României, 2005, referitoare la consacrarea principiului securității raporturilor juridice. Or, prin faptul că, potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004 , excepția de nelegalitate poate fi invocată oricând, este evident că se ajunge la tulburarea raporturilor juridice create în urma emiterii unui asemenea act administrativ. Tribunalul
DECIZIE nr. 416 din 7 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232972_a_234301]
-
utilitate publică și cuprinde cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea." 2. La articolul 3, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: "(3) ASAS este instituție autonomă, apolitică, de drept public și de utilitate publică, cu personalitate juridică, de consacrare științifică și de cercetare în domeniile fundamentale și aplicative ale agriculturii și ale ramurilor componente ale acesteia. ASAS colaborează cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu Ministerul Mediului și Pădurilor, cu Academia Română, cu
LEGE nr. 72 din 3 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232803_a_234132]
-
care este asigurată realizarea intereselor generale ale societății și apărarea ordinii de drept. Reținerea cu o durată maximă de 48 de ore se justifică pentru efectivitatea măsurii și eficiența acesteia. 2. Art. 40 - Dreptul de asociere Modificarea textului, care vizează consacrarea interdicției de a face parte din partide politice și pentru adjuncții Avocatului Poporului, înlocuirea sintagmei "avocații poporului" cu "Avocatul Poporului" și a sintagmei "membrii activi ai armatei" cu aceea de "cadre militare în activitate" nu pune în discuție limite ale
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
politic în fața Parlamentului." Luând în considerare argumentele reținute de Curtea Constituțională cu prilejul pronunțării deciziei mai sus menționate, completarea textului constituțional în sensul consultării Președintelui de către primul-ministru înaintea propunerii de revocare sau de numire a unor membri ai Guvernului constituie consacrarea în norma constituțională a soluției pronunțate de Curtea Constituțională. 2. Referitor la modificarea art. 87 alin. (1): "(1) Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, securitatea națională și
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]