9,111 matches
-
te referi la capitalizarea unei memorii a istoriei și a unei experiențe politice. Ele nu pot fi părăsite, doar pentru că nu mai trăim În anii respectivi. Sunt niște pietre de hotar. Însă probabil această capitalizare nu a fost Îndeajuns de constructivă. E adevărat că ideea de continuitate nu se putea aplica Într-o lume a clivajului ideologic Întreținut de puterea comunistă, și de aici starea de anxietate privind rapiditatea cu care se putea trece la reformă. Toată lumea dorea reformă, era la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În care noi discutăm astăzi, grupuri de oameni care pot să se confrunte Într-o discuție ce nu are un scop mercantil sau un interes direct profitabil. E concurență liberă Între limite impuse. Dar aici apare jocul unui idealism social constructiv În care individul caută libertatea de expresie, precum și garanțiile comunicării. Sanda Cordoș: Nu suntem cumva și noi În fabula aceasta? Marius Jucan: Desigur. Cu cât vor fi mai numeroase aceste grupuri ce se dedică unor discuții cu un astfel de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
libertatea de expresie, precum și garanțiile comunicării. Sanda Cordoș: Nu suntem cumva și noi În fabula aceasta? Marius Jucan: Desigur. Cu cât vor fi mai numeroase aceste grupuri ce se dedică unor discuții cu un astfel de caracter „utopic”, În sensul constructiv al unui idealism social, cu atât va avea vocabularul tranziției mai multe sinonime. Societatea civilă are nevoie de mai multă diversitate, de acceptarea acestui lucru, ceea ce nu vine niciodată de-a gata. Imaginarul este considerat subversiv, anarhic, de vreme ce se opune
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a optzecismului - căreia cu onoare Îi aparțin -, decât aceea care domină mentalitatea publică a României de azi. Am mai scris și În alte locuri, cu acuratețea relativă a unei obsesii (unele dintre aceste nedumeriri pot fi găsite În volumul Opoziții constructive, din 2002, altele În Cercul de grație, din 2003), că ușurința cu care societatea românească postrevoluționară a trecut peste generația ’80 În distribuția funcțiilor decizionale și politice reprezintă o neatenție destul de bizară și cu siguranță contraproductivă pe termen imediat și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
70, ’80 etc.) nesocotește segmentul de timp de 30 de ani care se cuvine să i se acorde unei generații pentru maturizare, mi-aș Îngădui să le sugerez opinia contrară - așa cum am făcut-o și În câteva texte din Opoziții constructive sau Cercul de grație -, potrivit căreia, În privința literaturii noastre postbelice, criteriul extensiv e relativizat de cel strict decenal, pe simplul motiv că generațiile ’60 și ’70 au beneficiat de reale continuități instituționale de promovare după licență - universități și institute de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
universală și comparată, doctor În literatură comparată (1999). Echinoxist ca formație, a debutat editorial În 1995, cu volumul de eseuri Grădina magistrului Thomas. A mai publicat: Xenograme (1997), Visul lupului de stepă (1999), De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul (2001), Opoziții constructive (2002), Matei Călinescu. Monografie (2003), Cercul de grație (2003), Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic (2003), Mitologie generală I. (2004), Despre Thomas Mann și alte eseuri (2005). A coordonat volumul colectiv Experiența externă (1999) și a realizat câteva
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Scânteia”, 1963, 24 septembrie; Mihai Drăgan, „Ion Creangă”, TR, 1963, 38; G. Ciompec, „Ion Creangă”, GL, 1963, 44; Teodor Vârgolici, Două cărți despre Eminescu, LCF, 1964, 4; Vladimir Streinu, „Ion Creangă”, VR, 1964, 2; Munteanu, Atitudini, 300-305; Ion Vlad, Lecturi constructive, Cluj-Napoca, 1975, 94-101; Ioan Alexandru, Eminescu în spațiul românesc, LCF, 1977, 2; Aurel Martin, Ethosul echilibrului, CNT, 1982, 22; Ov. S. Crohmălniceanu, Umanismul și arta amphionului, RL, 1982, 25; Constantin Vișan, Convorbiri cu Zoe Dumitrescu-Bușulenga, O, 1982, 26; Mihai Zamfir
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
martie 1948, cu subtitlul „Gazetă de ținută, informație și documentare românească”, sub direcția lui Mircea Damian. F. conține informații legate de evoluția evenimentelor politice și militare, interne și externe. Apărută în perioada regimului antonescian, gazeta dorește să promoveze o „critică constructivă, pe linia intereselor naționale” (Mircea Damian, Ce credem noi). În 1946 în jurul revistei se constituie un cerc de literatură și artă frecventat de numeroși scriitori ai vremii. Din 1944, după întoarcerea armelor, publicația își schimbă nu numai subtitlul, devenind „Ziar
FAPTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
informațiile care sunt de natură tactică sau operațională (nu „la nivel înalt”), informațiile interne (nu „externe”) sau contrainformațiile (nu „pozitive”). Conform opiniei lui Kent, „Cunoștințele indispensabile pentru securitatea și bunăstarea noastră nu sunt incluse. Sunt luate în discuție atât informațiile constructive cu care putem lucra pentru obținerea păcii și libertății pe mapamond, cât și cele necesare apărării și intereselor țării noastre”2. În consecință, aceste informații sunt necesare în vederea derulării politicii externe și luării hotărârilor majore privind evoluția și dispunerea forțelor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
în disputa deschisă de revista „Dilema” în 1998. Unghiul critic se lărgește în Polemici implicite (2003). Prin adjectivul din titlu M. își propune discutarea ideii, nu a emitentului ori a susținătorului ei, altfel spus, o polemică impersonală, cu finalitate exclusiv constructivă. Eminescu ocupă și aici interesul de prim-plan - studiul publicisticii, ideea că poemul Călin (File din poveste) nu e un basm, reacții la contestatarii mitului Eminescu -, însă culegerea cuprinde și articole, uneori în stil didactic, despre C. Negruzzi nuvelistul, Alecu
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
să reconstituie biografia unui om de altă categorie, trăită în alt mediu social. Pentru că a fost un student strălucit, un tânăr așteaptă ca societatea ori soarta să-i ofere cele mai înalte funcții și onoruri fără a mai întreprinde nimic constructiv, fără a demonstra de ce e în stare, fiind tot mai apăsat de sentimentul ratării, până când e scos definitiv din viața socială. Felul în care autorul gândește personajul, descrierea comportamentului său și a ambianței sunt însă vagi. Dezlânat, inconsistent și fără
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
în cultură și implacabilul „catabasis” al istoriei neamului. Poezia cărții, a istoriei scrise și a gestului întemeietor este astfel mereu flancată de notația vitregiei istoriei trăite: jurnal al faptei culturale, jurnal existențial, jurnal de criză, revelând nu numai o conștiință constructivă în perpetuă stare de alertă, ci și un ochi de moralist perspicace și sever fără malignitate, lapidar și extrem de viu în notație. Apărute târziu și puțin cunoscute, cele două jurnale se înscriu în prim-planul valoric al diaristicii românești. O
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
Își explică succesul prin faptul că a avut puterea de a rămâne În partid În momentul crizei (1990): dacă n-ar fi fost susținut, aceasta ar fi fost mai greu de suportat. În parlamentul regional, grupul PDS face o opoziție constructivă, În vreme ce alții se ostenesc să justifice măsuri nepopulare, precum Închiderea grădinițelor de copii. H.B., odată ales, le-a redeschis. Succesul sau sedatorează și avantajului de a trăi Într-o mică comunitate, În care toată lumea se cunoaște: Îi este astfel ușor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
câteva numere la rând prin articole pe tema muncii și a economiei (Iulian Teodorescu, Muncă, muncă și... economie, Gr. Trancu-Iași, Munca națională, G. Murnu, Spre înfăptuire). Revizuirea conceptului de viață publică (aflată în captivitatea cuvântului) și afirmarea violentă a năzuinței constructive („omul faptei” ca model de existență) reprezintă o orientare mai generală în epocă. L. n. face din ea „problema de bază a țării”, transformând-o într-un principiu de morală absolută. L. n. publică versuri, proză, recenzii și rubrica „Spicuiri
LINIA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287820_a_289149]
-
permutare continuă, dinamică și fantezistă a elementelor și faptelor, într-o libertate deplină, iar expresia se află la confluența esențială a dadaismului și futurismului, a suprarealismului și constructivismului, în dorința de a cuprinde „optimismul naturii” („Noi infuzăm atomului dinamică / elastici constructivi / plămânii orașelor / vertebre de bronz / mușchii schije de platină / suntem în aorta zilei...”). De altfel, autorul experimentează întreaga succesiune de impresii ale avangardei românești. Principala sa inovație constă în substituirea ironică a limbajului poetic tradițional cu terminologia domeniilor modernității, plus
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
prin ele însele). Motivațiile paratelice pot avea beneficii adaptive directe și indirecte deopotrivă la nivel individual și social: de pildă, pe linia creativității, a găsirii de soluții nonconformiste, inedite, datorită conversiunii paratelic - telic, unele activități gratuite, personale, ca jocurile, devin constructive în activități cu scop și au finalitate pozitivă socială. Recurgând la un paradox - nu întru totul gratuit, credem -, e posibil de imaginat descoperirea bazei genetice a plasticității, a maximei deschideri axiologic-comportamentale a omului, deschidere care poate însemna câteodată inclusiv anularea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au arătat o corelație ridicată între nivelul de testosteron și unele acte antisociale la veteranii războiului din Vietnam aparținând clasei de jos, dar nu și la cei din clasa de mijloc. Probabil că aceștia din urmă au dispus de mijloace constructive, lipsite de agresivitate pentru a rezolva conflicte interpersonale și situații amenințătoare. Abordarea psihosocială, recunoscând așadar existența unui fundal biologic al agresivității, arată că rolul învățării sociale, al factorilor cognitivi în evaluarea costurilor și beneficiilor, al structurilor sociale formale și informale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o resursă de existență limitată (teritoriu, locuri de muncă etc.). Experiența istorică ne arată însă că angajarea în conflicte de masă aduce, în general, mult mai multe pierderi decât câștiguri pentru toate părțile implicate direct. Cooperarea și înțelegerea prin compromisuri constructive sunt preferabile, atât din unghiul de vedere al individului, cât și al colectivității. Societatea civilă face, și probabil că ar trebui să o facă în și mai mare forță, presiuni asupra organelor politice și administrative pentru astfel de soluții. Aceasta
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
numeroși oameni care nu știu să facă și să primească observații astfel încât să nu-i mânie pe ceilalți, care au un stil arțăgos de a discuta și sunt insensibili la stările emoționale ale altora. Lipsa de capacități de comunicare interumană constructivă, de cultură a relațiilor interpersonale conduce la violență nenecesară și astfel nejustificată. Or, această cultură poate fi învățată. Învățată în timp, inclusiv prin a practica mai asiduu prezumția nevinovăției în mai micile sau mai marile neplăceri pe care ni le
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mult mai numeroase pierderi decât câștiguri pentru toate părțile implicate. Și ea ne mai demonstrează că, inclusiv în conflictele interetnice, raportul costuri/beneficii e mai profitabil în rândul elitelor decât în cel al maselor populare. Negocierea și înțelegerea prin compromisuri constructive sunt preferabile, atât din unghiul de vedere al indivizilor ca atare, cât și al colectivităților. Din mai multe motive însă, persoanele concrete și cu atât mai pregnant grupurile ca entități nu ajung la soluții optime. Acest lucru s-a argumentat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pot proiecta și implementa asemenea instituții și proceduri care să țină în limite nondistructive, grupal și social, tensiunea majoritar/minoritar și divergența de interese și opinii. Soluțiile concrete sunt multiple, dar ele se subsumează principiului mai general al negocierilor, compromisului constructiv și compensației. Important este de a lua acele decizii care să asigure optimul social, adică un beneficiu maxim - sau, în împrejurări de criză, costuri minime - pentru toți actorii sociali (individuali sau corporați, de grup) care participă la o acțiune colectivă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
realizate se află în legătură unele cu altele, trebuind să se subordoneze realizării unui scop comun). Unul dintre lucrurile cele mai importante într-un grup de scris este ca membrii respectivului grup să învețe cum să-și ofere un feedback constructiv unii altora. Acest element este, în fapt, baza activității într-un grup de scris, deoarece dacă feedback-ul este nepotrivit întreaga arhitectură de dezvoltare a grupului se prăbușește. Pentru aceasta, este necesar ca ascultarea să fie îmbunătățită (un prim element
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
afirmațiilor lui Morton Deutsch care, definind importanța conflictuală pe care o poate avea problema însăși, deosebește următoarele caracteristici formale ale problemelor ce pot influența rezolvarea de conflict: - tipul problemei - anumite tipuri de probleme conduc mai puțin decât altele la rezolvări constructive ale conflictului; de aceea, alegerea tipului problemei este o responsabilitate a cadrului didactic; - dimensiunea - dimensiunea problemei recomandă modul în care se poate rezolva conflictul; o problemă mai restrânsă rezolvă un conflict mai ușor decât o problemă mai extinsă (chiar dacă aceasta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ca fiind un concurs sau o bătălie în care neapărat o parte trebuie să câștige, iar una să piardă; în conflictele de idei ce apar în clasă între elevi/studenți, această perspectivă este adeseori prezentă, caracterizând lipsa abilităților de comunicare constructivă; - sindromul „mersului la întâmplare” este susținut de o discuție nefocalizată; aspectele problemei sunt abordate haotic înainte ca părțile să fi convenit și să ajungă la o concluzie comună; - sindromul „evitării conflictului” este determinat de nediscutarea aspectelor esențiale, deci de nerezolvarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
terțe influențe, altele decât cele ale mediatorului, acestea putând dezorienta părțile și chiar alimenta conflictul. Acest spațiu privat nu va conferi pentru nici una dintre părți un avantaj deoarece el trebuie să fie neutru. Limitele de timp pot avea o acțiune constructivă (împing părțile să-și structureze argumentele, să nu folosească prea multe argumente periferice), dar și una contrară acestui sens. Părțile se pot simți stingherite de limitele temporale, argumentele pot nu să fie foarte bine alese, de obicei cele emoționale, care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]