2,327 matches
-
fixarea în plan mental a unor scheme de operare ce permit renunțarea la suportul material. În procesul de comunicare cu ceilalți, copilul transmite ceea ce a văzut și auzit, ceea ce a trait, a făcut și a gândit. Astfel se constituie limbajul contextual, care este mai închegat și mai coerent. Este evidentă la varsta preșcolară și funcția de orientare socială a limbajului: copilul se adresează unui interlocutor cu care poate susține o conversație. El își reglează comportamentul în funcție de ceea ce interlocutorul îi comunică, dar
Caleidoscop by Constanţa Manole () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93510]
-
câștig, aceste tipuri de riscuri fiind căutate); * riscuri pure (nu există posibilitatea de câștig, dar există pericolul de pierdere). Tot cu privire la tipologia riscurilor, acestea pot fi grupate, în funcție de natura lor, în următoarele categorii 8: * riscuri economice ( determinate atât de evoluțiile contextuale ale firmei, cât și de calitatea activității economice din cadrul său. Exemple de riscuri economice: riscul creșterii inflației, riscul modificării cursului de schimb, riscul investițional etc.); * riscuri financiare (aferente obținerii și utilizării capitalurilor de împrumut și propriu. Exemple de riscuri financiare
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
în învățământul românesc modul cum se predau științele naturii și problemele de mediu nu slujesc pe deplin obiectivelor majore de conservare și protejare a mediului și nici formării unor specialiști capabili să facă față marilor probleme de mediu ivite în contextual actual, când protejarea lui împotriva poluării actuale ar trebui să fie o problemă vitală, prioritară în societatea noastră contemporană. Realitatea și problemele stridente ale societății moderne necesită o redefinire a obiectivelor învățământului și în cadrul acestora, a educației în domeniul științei
Caleidoscop by Lăcrămioara Neamţu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93514]
-
Modelul teoretic Strategii - Animații - Simulări - Fișiere audio-videoInterfețe interactive - Hyperlinks / Hypertext - Materiale interactive - Obiecte interactive create cu aplicații de dezvoltare - Mașini de căutare - Module instrucționale pe internetJocuri serioase - Învățare prin descoperire învățare prin studiu de caz - Flexibilitate cognitivă prin hypertext - Învățare contextuală - Învățare prin experimentare directă Explorare - Învățare ghidată prin experimentare directă - Instruire individualăInteractivitate - Microlumi / Simulări învățare prin proiect și teme - Auto-reflecție Determinarea cauzei și a efectului - Feedback Formularea de ipoteze - Browsare orientată Căutare generată de elev - Legarea conceptelor abstracte de exemple
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
Următoarea secvență introduce astfel problematica producției intelectuale nord-moldovenești în perioada dintre cele două războaie. Până la identificarea contribuțiilor scrise, Intelectualul provinciei la masa de scris. Localism creator în Moldova septentrională corelează creația provincială schemei teoretice a conceptului de "localism creator". Reperul contextual al acestui fenomen vizează "Marea dezbatere" din interbelic între curentele de factură tradiționalistă și cele moderniste, privind progresul cultural al noului stat format. Am accentuat asupra viziunii neosămănătoriste promovate de istoricul Nicolae Iorga, prin raportare la sincronismul lovinescian, întrucât, în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Printre exemplele semnificative ale ultimului secol, putem identifica diverse atitudini derivate din diferite considerente. Astăzi, mai degrabă, această arhitectură reprezintă manifestarea nevoii omului de reapropiere de natură și redescoperire a sa, fuga de oraș și refugierea În natură, o abordare contextuală ce se bucură Însă de avantajele arhitecturii moderne și ale tehnicii. Se pune foarte mare accent pe latura ecologică a acestui tip de arhitectură, pe obținerea de spații verzi, pe conceptul de clădire verde, creându-se o legătură cu domenii
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
o altă atitudine față de situl natural, ca amplasament al obiectului de arhitectură. Nivelarea terenului Înseamnă negarea, absența locului, În timp ce arhitectura topografică Înseamnă mai degrabă o „domesticire―, o „cultivare― a sitului, după cum afirmă Kenneth Frampton. În afară de considerente ce țin de latura contextuală și ecologică, o altă calitate importantă a acestui tip de arhitectură, pe care mulți arhitecți o consideră primordială, este capacitatea acesteia de a face fa ță mediu lui În cont inuă s chimbar e. Această capacitate se datorează ambiguității și
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
o teorie despre forma de guvernământ. O discuție actuală cu privire la teoria lui Locke ar presupune, așadar, caracterizarea acestei teorii din perspectiva dreptății. Cum lucrarea noastră nu este o reinterpretare a teoriei lui Locke din perspectiva teoriilor actuale, ci o abordare contextuală, am propus această caracterizare în titlu, iar în lucrare am analizat conexiunea dintre conceptele dreptății: contract, drepturi naturale, libertate, autoritate limitată, egalitate și inegalitate, obligație politică. Sintagma "dreptatea ca libertate" situează teoria politică a lui Locke în raport cu două cadre teoretice
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
clasice" ale filosofiei lui John Locke sunt cele furnizate de Leo Strauss și de C.B. Macpherson (amândoi îl consideră pe Hobbes drept primul liberal, iar pe Locke drept continuatorul lui Hobbes), de John Yolton (care a susținut necesitatea interpretării istorice contextuale) sau de John Dunn (care argumentează că Locke este o "minte coerentă" orientată teologic). Textele de referință ale acestor autori sunt: Dunn, John, The Political Thought of John Locke, Cambridge University Press, Cambridge, 1969. Macpherson, C.B., The Political Theory of
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este neobișnuit. În literatura de specialitate am întâlnit această metodă în special la Ian Harris, The Mind of John Locke: A Study of Political Theory in Its Intellectual Setting, Cambridge University Press, Cambridge, 1994. Spre deosebire de alți autori care practică metoda contextuală, Harris analizează nu doar contextul imediat al filosofiei politice a lui Locke, ci un context mai larg, dedicând un capitol întreg problemei raportului dintre biserică și stat în secolul al XVII-lea (ibidem, pp. 44-77). 2 Trei evenimente au dus
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
cum sugera cîndva, într-un catren din Știința veselă, filologul Nietzsche: "Nu vreau să scriu cu mîna doar / Piciorul mi-e și el pisar / Aleargă liber și vioi / Cînd peste cîmp, cînd peste foi". În fond, dacă judecăm lucid și contextual, nu trebuie să ne tulbure prea mult dioptriile acestui mod de a recepta opera unui creator. Pentru a-și conserva și, mai mult, pentru a-și verifica tabla propriilor valori, orice cultură pune în funcțiune un mecanism quasicibernetic de autoreglare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de la Buletinul eugenic și biopolitic, o revistă științifică din Ardeal bine cotată pe scara axiologică europeană a vremii, căci a fost, pentru paranteza socio-politică și culturală interbelică, un exemplu de ceea ce am numi azi cercetare fundamentală. Prin urmare, o restituire contextuală a elementelor încă valide din biopolitica lui Iuliu Moldovan, cel care, constată autoarea, "anticipează (cu aproximație) sensurile similare ale noțiunii (e vorba de biopolitică, n.n., I. D.), așa cum au fost ele fixate în partitura modernității europene de Michel Foucault, stabilind
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
suprafețelor textului și surprinderii cît mai fidele a spațiului pe care se expunea creatorul și a formei în care apărea enunțul literar. Lectura criticului era mai totdeauna o traducere internă a operei (sau a unor secțiuni ale ei), o situare contextuală și intertextuală a acesteia; nu se povestea ceva, ci se judeca estetic o lucrare, un personaj, o acțiune. Deschis sincer experimentului, acceptînd imprevizibilul și fără să excludă resituarea textului literar, criticul confirma indubitabil că nu poți elabora judecăți fundamentale despre
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
legitimate prin modelele culturale conservator-patriarhale. În acest studiu analizez, așadar, raportul muncă productivă-muncă reproductivă, ierarhizarea și valorizarea lor inegală, mecanismele socio-culturale de conservare a inegalităților de gen în raport cu munca, precum și consecințele acestora în planul opțiunilor de carieră-viață feminine, plasate în contextual societății românești postcomuniste. 1. Inegalitățile de gen în raport cu munca productivă și munca domestică/de îngrijire - un dezechilibru social structural Inegalitățile de gen structurale în raport cu munca, puse în evidență de cercetările existente în domeniul sociologiei muncii și al politicilor publice, care
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
partea observațională a limbajului, care este învățată ostensiv, i.e. expresiile care fac parte din acest limbaj sunt "învățate în situația pe care ele o descriu, sau în prezența lucrurilor pe care le descriu." (Quine 1994: 6), limbajul teoretic este învățat contextual "în moduri care generează o țesătură de enunțuri, complex interconectate" (idem). Prin intermediul acestei țesături se răspândește conținutul empiric asupra întregii teorii făcând imposibilă confirmarea sau infirmarea unei ipoteze luate separat. Un alt argument este cel al practicii științifice. În aceasta
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
afirmăm împreună cu Worrall că "Realismul științific cu siguranță nu poate fi inferat în nici un sens interesant din succesul științei" (Worrall 1989:102). (b) Un alt motiv ar fi acela că inferența la cea mai bună explicație este o strategie inferențială contextuală (T. Day și H. Kincaid 1994). Day și Kincaid dau două motive pentru care trebuie să gândim inferența la cea mai bună explicație ca fiind contextuală: (i) deoarece poate varia contextul în care inferența la cea mai bună explicație este
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ar fi acela că inferența la cea mai bună explicație este o strategie inferențială contextuală (T. Day și H. Kincaid 1994). Day și Kincaid dau două motive pentru care trebuie să gândim inferența la cea mai bună explicație ca fiind contextuală: (i) deoarece poate varia contextul în care inferența la cea mai bună explicație este garantată: cât de importante sunt astfel de inferențe poate varia de la o situație epistemică la alta; (ii) deoarece tipul de inferență garantat poate varia în funcție de tipul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
inferențe poate varia de la o situație epistemică la alta; (ii) deoarece tipul de inferență garantat poate varia în funcție de tipul și gradul de cunoaștere "background" relevant (T. Day și H. Kincaid 1994: 282). Dacă avem în vedere disputa realism / antirealism, factorii contextuali relevanți pentru evaluarea inferenței la cea mai bună explicație sunt, după Day și Kincade, cunoașterea "background", evidența internă vs. evidența externă și scopurile. Aceste dispute asupra realismului sunt adesea confuze deoarece ambele tabere ignoră factorii contextuali și asumpțiile care sunt
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
disputa realism / antirealism, factorii contextuali relevanți pentru evaluarea inferenței la cea mai bună explicație sunt, după Day și Kincade, cunoașterea "background", evidența internă vs. evidența externă și scopurile. Aceste dispute asupra realismului sunt adesea confuze deoarece ambele tabere ignoră factorii contextuali și asumpțiile care sunt esențiale pentru IBE" (T. Day și H. Kincaid 1994: 290). Inferența la cea mai bună explicație nu are nici o forță, de exemplu, dacă este folosită de realist în încercarea de a răspunde scepticului, deoarece acesta îi
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cazul logaritmilor inventați de John Napier pentru scopul practice de a ușura înmulțirile; calculul diferențial care are la bază încercările de a dezvolta o teorie care să explice observațiile și măsurătorile unor fenomene variate; seriile Fourier care au apărut în contextual studierii de către Fourier al fenomenului transmiterii căldurii etc. 97 Resnik 1997: 45-46; Colyvan 2001: 11 98 Colyvan, de exemplu, afirmă că argumentul indispensabilității "îi silește pe realiștii științifici să plaseze entitățile matematice în aceeași barcă ontologică precum și (celelalte) entitățile teoretice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
second persona", așa cum o putem infera din textul articolului lui Edwin Black. Intenția teoretică a profesorului Black, în această piesă, intenție care îi facilitează acestuia posibilitatea înnoirii teoretico-metodologice (și, bineînțeles, terminologice) a criticismului retoric, este aceea de a lărgi cadrul contextual al evaluării morale de așa manieră, încât întreprinderea să includă, mai degrabă decât să excludă, cum "prescrie" tradiția discursivă vest-europeană - și, printr-un "ricoșeu" pe care Black îl explicitează, și cea americană - printre "obiectele" sale de interes, discursul retoric. Black
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
analiza a 42 de țări (datele fiind preluate tot din World Values Surveys) cum încrederea socială tinde să se asocieze moderat cu cea politică (măsurată prin încrederea în parlament, încrederea în instituții fiind mai adâncă și mai semnificativă decât încrederea contextuală în anumiți politicieni sau în anumite guverne). Printre țările care se abat de acest model sunt cele cu niveluri scăzute de încredere socială, dar cu niveluri relativ ridicate de încredere politică: printre altele, de exemplu, noile democrații din Europa centrală
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
formarea spațiului public. Indicatorul ales pentru analiză este participarea asociațiilor la inițiative și acțiuni municipale, adică disponibilitatea acestora de a genera o rețea de comunicare, de a canaliza cereri publice înspre spațiul public de dialog cu autoritățile. Din nou, factorul contextual important se dovedește mărimea, însă mărimea localității de această dată. Asociațiile din localitățile mici au mai mult succes în această funcție, dar s-ar putea ca tocmai mărimea localității să predispună autoritățile locale la promovarea participării asociațiilor la dezbateri publice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
prin diverse acte, precum scrisori deschise, conferințe de presă, distribuirea de fluturași, semnarea de petiții, pregătirea unor demonstrații sau chiar acțiuni de boicot. Aceste acte au funcția de a se opune autorității, de a-și apăra valorile și ideile. Factorii contextuali se dovedesc din nou mai puțin importanți, în timp ce tipul organizației are mai multă importanță: asociațiile care rezistă cel mai frecvent acțiunilor autorităților sunt cele politice. Pentru a evidenția importanța diferitelor variabile în determinarea funcțiilor democratice ale asociațiilor spaniole, autorii au
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
creștere modestă a puterii explicative. Mai mult, indicatorii cei mai importanți rămân atitudinile civice. Aceasta înseamnă, probabil, că nici încrederea generalizată, nici participarea în organizații voluntare nu sunt o sursă a valorilor democratice în Rusia. Capitalul social se dovedește doar contextual un factor favorabil valorilor democratice. Exemplul rusesc arată că cei care au mai multă încredere în instituțiile de autoritate ale statului sunt mai puțin dispuși să susțină democrația, asta pentru că încrederea se îndreaptă către instituții de tip sovietic mai curând
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]