2,136 matches
-
toate celelalte case nu sunt decât niște variații ale unei teme fundamentale. Am putea spune că a locui - În sensul fenomenologic de „a fi În lume - se reduce astfel la situarea casei În lume. În viața omului, casa natală Înlătură contingențele și Își Înmulțește Îndemnurile la continuitate. Fără ea, omul ar fi o ființă dispersată. Ea e prima lume a ființei umane (Bachelard 2003: 3874). Înainte de a fi „aruncat― În lume, așa cum o profesează metafizicile rapide, omul este depus În leagănul
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
de virtuozitate hermeneutică, pe fundalul unei meditații asupra ideii de incertitudine, într-o limbă de o eleganță eterată. Adevărul e că filosoful și-a propus, nici mai mult nici mai puțin decît să fondeze o nouă metafizică în jurul noțiunii de "contingență", pornind de la constatarea derivei generate de proasta înțelegere a lui "Dumnezeu a murit" (devenit, cumva, sinonim cu "fiecare crede ce vrea"), care a condus la generalizarea aleatoriului și a relativismului contemporan. În dezacord cu discursul actual asupra sfîrșitului metafizicii, gînditor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de la constatarea derivei generate de proasta înțelegere a lui "Dumnezeu a murit" (devenit, cumva, sinonim cu "fiecare crede ce vrea"), care a condus la generalizarea aleatoriului și a relativismului contemporan. În dezacord cu discursul actual asupra sfîrșitului metafizicii, gînditor al contingenței, unic reper în absența Absolutului exilat, Meillassoux nu-l putea ignora pe marele poet al hazardului, mai ales că dilema lui Mallarmé seamănă bine cu a sa: cum să iei act de moartea versului alexandrin fără a renunța la poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
se reflectă în exprimarea comportării ansamblului de unități omogene și nu a fiecărei unități în parte. În mod corespunzător, legea statistică se realizează ca o tendință predominantă, ca o necesitate care își croiește drum printr-un număr foarte mare de contingențe și care se manifestă în aceste contingențe ca media unui număr mare de abateri întîmplătoare. De aici și principiul verificat deseori în practică: legea statistică poate fi evidențiată dacă și numai dacă este considerat și supus observării un număr mare
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
unități omogene și nu a fiecărei unități în parte. În mod corespunzător, legea statistică se realizează ca o tendință predominantă, ca o necesitate care își croiește drum printr-un număr foarte mare de contingențe și care se manifestă în aceste contingențe ca media unui număr mare de abateri întîmplătoare. De aici și principiul verificat deseori în practică: legea statistică poate fi evidențiată dacă și numai dacă este considerat și supus observării un număr mare sau suficient de mare de unități elementare
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
au fost niște partizani plini de pasiuni politice. Și cu toate acestea opera lor este abstractă și eternă. Creatorul stă ziua, ca om, în țipetele cetății, în soare, iar noaptea se suie în turn, sub lună. Ziua privește lumea în contingența ei, noaptea în absolut. Momentul prim e necesar, închiderea în turn, aceea reprezintă faza artistică. Astfel artistul este alternativ pătimaș și rece, om și luceafăr. În critică însă chestiunea e mai grea. Ca om politic nu poți fi critic, ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
uneori icter; faza terțiară apare mult mai târziu, la mulți ani interval după infecție și se manifestă prin leziuni variate, al căror element anatomopatologic caracteristic este goma. Goma se poate localiza în orice organ, localizări prin care sifilisul poate avea contingențe cu chirurgia. 7.3.3. ANATOMIE PATOLOGICA Leziunea elementară este reprezentată de: infiltratul celular, leziunea vasculară, necroza și scleroza. Infiltratul celular, este constituit din celule plasmatice și limfocite, aspectul său putând fi folicular, amintind de foliculul tuberculos (spre deosebire de acesta, în
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
sensibilitate generală care atacă metodele și conceptele moderne pe care le consideră totalizatoare și reducționiste"78. În acest "atac" au intrat utopiile, principiile și credințele modernismului în fundamente absolute, obiectivitate, scheme deterministe de explicare, postmodernismul deschizându-se mai curând înspre contingență, spontaneitate, chiar haos, scepticism (de multe ori radical), relativism și nihilism. Dar trăsăturile postmodernismului în genere sunt și acelea ale paradigmei sale: aceasta nu trebuie privită în termenii unui program închis, complet sau finalizat; dimpotrivă, deși o paradigmă postmodernă pare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care deși au avut o poziționare clară într-un anumit moment, în lucrări ulterioare și-au schimbat-o radical sau au nuanțat-o, astfel încât delimitările foarte precise sunt dificil de realizat și au o aură de contextualizare și chiar de contingență. Foarte multe dificultăți rezidă chiar din denumirea de "postmodernism", una care, după părerea lui Ihab Hassan, nu doar că sună ciudat, ci evocă și ceea ce vrea să depășească, astfel încât "termenul îl conține pe inamicul său înăuntru", situație care nu se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
bucuria clipei, templul eului, al corpului și confortului se etichetează, în viziunea lui Gilles Lipovetsky, ca un "nou Ierusalim" al timpurilor postmoderne. Această trăire intensă a prezentului cere o expresie imediată și în artă, opera artistică actuală bazându-se pe contingența aparențelor și pe relativitatea sensurilor. În aceeași măsură, textul postmodern este fără adâncime și lipsit de un sens originar, care să reclame o interpretare pentru a-l releva; el dispersează sau chiar suprimă înțelesurile prestabilite și uneori chiar și procesul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ea însăși un soi de fundal incert al operelor postmoderne. După cum amintește Hassan, ironia a fost numită de către Kenneth Burke perspectivism, iar Alain Wilde consideră că specia postmodernă a ironiei este "ironia suspensivă", care impune o viziune radicală a multiplicității, contingenței și chiar a absurdului. Ironia postmodernă nu mai mediază între o realitate actuală și o esență sau un ideal ce trebuie atins, ci pune între paranteze căile de trecere, lăsând lucrurile într-o stare de suspensie și de cele mai multe ori
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este cel caracteristic omului de știință, cercetătorului care își propune să fie obiectiv în căutarea adevărului, în timp ce al doilea tip de limbaj este acela adoptat de către retor, în ideea de a da seama de multiplele fațete ale faptelor și de contingența lor. Această așezare opozitivă fondează, de altfel, și "cearta" dintre retorică și filosofie, care se poate cu ușurință observa de-a lungul întregii istorii culturale occidentale, și în care retoricii i-a fost în mod constant repartizată analiza efemerului, contingentului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pleacă de la niște premise pentru a ajunge la niște concluzii așteptate din interiorul vocabularului respectiv, astfel încât el pare a fi un discurs autoritarist, ce nu creează alternative viabile vocabularului dat. Alternativa este dată de discursul retoric, care accentuează ideea de contingență, o destabilizează pe aceea conform căreia ar exista căi unice de punere a problemelor și nu presupune fundamente care să implice în mod esențial și constrângător un set de teme și argumente anterioare, care se articulează sub forma unei "ordini
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fi aceea a lecturării tradiției filosofice în efortul de a înțelege ce au însemnat pentru filosofi metaforele care s-au constituit ulterior, pentru noi, în concepte fixate sau chiar în adevăruri. Consecința acestui tip de demers este aceea a înțelegerii contingenței limbajului filosofic și, poate, a încercării de lărgire a acestui tip de vocabular. Tocmai în această ultimă idee filosoful american apreciază întreprinderile unor filosofi precum Derrida, care propun o "împrospătare" a vocabularului filosofic, o descentrare a imaginilor deja fixate, participând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
S. (eds.), Forget Baudrillard?, Routledge, London and New York, 1993. RORTY, Richard, Adevăr și progres. Eseuri filosofice 3, trad. de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2003. RORTY, Richard, Consequences of Pragmatism (Essays: 1972-1980), University of Minnesota Press, Minneapolis, 1982. RORTY, Richard, Contingență, ironie și solidaritate, trad. și note de Corina Sorana Ștefanov, Editura All, București, 1988. RORTY, Richard, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, trad. de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000. ROVENȚA-FRUMUȘANI, Daniela, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trebui să o aibă o societate democratică, retorica pe care ar trebui să o folosească pentru a-și exprima speranțele. Spre deosebire de diferențele mele politice față de Foucault, diferențele mele față de Habermas sunt ceea ce se cheamă, adesea, diferențe "doar filosofice"" (Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, trad. și note de Corina Sorana Ștefanov, Editura All, București, 1988, p. 126). În ceea ce privește raportarea la noțiunile de public și privat, Habermas ar dori, de pildă, o artă cu valențe preponderent publice (în acest sens apără un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Nietzsche, "Despre adevăr și minciună în sens extramoral", în Opere complete, II, trad. de Simion Dănilă, Editura Hestia, Timișoara, 1998, p. 557. 229 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, p. 185. 230 Ibidem, p. 186. 231 Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, p. 104. 232 Jacques Derrida, "La Mythologie blanche. La métaphore dans le texte philosophique", în Marges de la philosophie, Les Éditions de Minuit, Paris, 1985 (ed. I 1972), p. 249. 233 Anatole France notează la sfârșitul lui "Arist
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se poate face nici un comentariu, care nu necesită nici o interpretare, care nu poate fi devansat, nu poate fi ironizat de generațiile viitoare" (Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, p. 145). 235 Ibidem, pp. 26-27. 236 Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, p. 41. 237 Pentru discutarea retoricii în contemporaneitate pe palierele argumentativ, metafizic, poetic și textualist, a se vedea Constantin Sălăvăstru, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1996, pp. 283-341. 238 O parte din această
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
An Interview with Paul Virilio", p. 27. 314 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, p. 204. 315 Pentru a urmări reacția lui Rorty la criticile aduse de Habermas în Discursul filosofic al modernității, a se vedea R. Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, pp. 124-129. 316 Tocmai pentru că realizează distincția public privat, Rorty nu simte nevoia (habermasiană) de a considera desconstrucția ca instrument social, de rezolvare a problemelor cu relevanță publică, ci ca pe un demers care poate fi "util
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de receptivitate a "modernului" Gide), Proust afirma că artistul autentic "trebuie să-și caute materia primă a operei numai în amintirile involuntare", capabile să reînvie trecutul în "esența sa extratemporală" (adică la alt diapazon decât acela obișnuit, eliberat de "orice contingență"), printr-un "dozaj exact de memorie și uitare"17. Cu alte cuvinte, memoria involuntară scoate la lumină un întreg cortegiu de lucruri "uitate", de "reminiscențe" (conținuturile refulate ale psihicului sunt doar o categorie aparte), iar acest proces, o dată pornit, se
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
său de la Bayeux, la 16 iunie 1946, după alegerea celei de-a doua Constituante, el își expune ideile. El dorește ca șeful statului, "plasat deasupra partidelor", ales de către un colegiu "mult mai larg" decît Parlamentul, să fie un "arbitru deasupra contingențelor politice". La Epinal, la 22 septembrie, el condamnă proiectul de constituție. O parte a electoratului, în special din sînul MRP, îl ascultă: Constituția (document 1, p.369) este aprobată cu 53,5% din sufragiile exprimate, dar numai de 36,1
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
recepție; * necunoașterii și, ca atare, neaplicării unor principii de terotehnică care obligă atât proiectantul și producătorul, cât și utilizatorul “să aibă grijă” (teros ? “a avea grijă”) de menținerea și perfecționarea produselor printr-un contact continuu între toți factorii care au contingență cu acesta; * neelaborării simultan cu tehnologia de realizare a produsului și a tehnologiei de realizare a calității; * lipsei implementării unui sistem de asigurare a calității certificat de organisme acreditate; În mod real, în producție, la cauzele de mai sus, se
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
în centru individul. Pentru Adler, constructivismul aspiră și până la un punct a reușit să găsească un teren de mijloc (middle ground) între o perspectivă raționalistă care se concentrează asupra individualității și universalității și o perspectivă interpretativă care postulează cunoașterea contextuală, contingența și interpretarea umană drept pietre unghiulare ale realității sociale. Acest teren de mijloc poate fi identificat în încercările constructiviștilor de a sublinia: a) rolul agenției (indivizi și state) în construcția realității sociale; b) contextul global sau cosmopolitan în care comunitățile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Articolul 1 (1) La importul în România al produselor originare din UE, cuprinse în anexa nr. 1, se deschid contingențe tarifare pentru anul 2006, în condițiile prevăzute în această anexă. (2) Se aprobă modul de administrare a contingentelor tarifare pentru importul în România de produse agricole originare din UE pentru anul 2006 conform prezentului ordin. Articolul 2 Administrarea și gestionarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173706_a_175035]
-
importul în România de produse agricole originare din UE pentru anul 2006 conform prezentului ordin. Articolul 2 Administrarea și gestionarea contingentelor tarifare de import menționate la art. 1 (1) al prezentului ordin se realizează pe bază de certificate de import (contingențe tarifare) eliberate de către Ministerul Economiei și Comerțului, prin Direcția Generală Politici Comerciale. Articolul 3 Admiterea la import a mărfurilor originare din UE în cadrul contingentelor tarifare menționate la art. 1 (1) se va face numai după prezentarea la autoritățile vamale a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173706_a_175035]