2,697 matches
-
Îndumnezei În același fel omenirea, prin primirea ei la părtășia cu divinitatea, din această pricină El Se Împarte ca o sămânță la toți credincioșii, potrivit unui plan al harului, tocmai prin acest Trup compus din pâine Și vin Și se contopește cu trupul credincioșilor, pentru ca această unire cu Trupul cel nemuritor să permită omului să participe Și el la nestricăciune”<footnote Idem, Oratio catehetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 97B; PSB, vol. 30, p. 340-341. footnote>. Îndumnezeirea continuă În cei
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
adormite și ei au licărit ca buzele ei unduindu-se în vânt cu miros de tuberoze. Încerca să-mi spună ceva și eu n-o auzeam? Încerca să facă un pas, dar mâlul o ținea strâns, o sorbea încet, o contopea cu carnea lui moale, întunecată, cu animale tăcute, cu plante fosforescente, cu nimfe cu trup de cărbune?” Cel de-al treilea grupaj de poeme, Capricii de altă dată, amestecă în mod deliberat sonorități de folclor infantil între pliurile descântecului erotic
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
Petre Stoica Poem idilic Este o seară identică serii de ieri identică tuturor serilor din orășelul care ziua dansează ca o balerină cu un singur picior este o seară cu iz de untură râncedă îndărătul perdelelor îndărătul cuvintelor idealurile se contopesc cu fluidul televi zorului visele au culoare incertă aspirațiile încap într-un singur intestin dimineața golit cu fervoare este preludiul nopții identic nopții de ieri vii sunt numai păsările nocturne se încru cișează stârnind pudră de harfă peste geografia orășelului
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
de Vulpescu". în anul I al Facultății de Filologie (1951-1952), Vulpescu și cu mine eram în grupe diferite și nu vedeam decît în amfiteatru. într-o zi totuși, la seminarul de lingvistică al lui Cicerone Poghirc, grupele noastre s-au contopit. Tema zilei: Limbaje tehnice, argouri, jargoane. Prilej pentru Vulpescu să intervină în discuție, invocînd argoul jobelin folosit de Villon într-o seamă din baladele sale. Le regăsim pe toate, însoțite de copioase note și comentarii, în volumul apărut recent. Pașii
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
sânge și suflet. De la ea îți era permis să pretinzi totul, dar, o dată ce acceptai acest lucru, nu mai era loc pentru jumătăți de măsură. Răzvrătită în fața răcelii și a nepăsării din gesturile semenilor, Madi absorbea toate durerile și frământările lumii, contopindu-se cu ele până la schilodire, pentru a le infuza o caldă, pulsândă, indeniabilă omenie. Efortul era însă epuizant și i-a devastat sănătatea. Orice soluție comodă, orice ieșire lejeră din criză, orice răspuns nesincer sau evaziv o iritau. Iar când
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
să fie îndoielnica graniță a părăsirii poruncilor? o strâmtoare de văzduh între lege și erezie prin care plutesc într'un zbor siluit păsări albe și negre căința dăinuie în mireasma sfârtecată a florii însângerate Nenumire în fereastra amurgului două umbre contopite de o stea nenumită luminate lăuntric negre ninsori ploi și grindini neguri și spaime întretaie lumina târziului poate noi amândoi luminați de nenumire respirăm rugina alunecatului amurg Neliniștea florilor un singur strop de sânge e îndestul pentru a sparge liniștea
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
a volumului au aceeași vitalitate ca și poeziile, dezvăluind o lume adesea imundă, văzută cu ironie și luciditate tăioasă. Totul pare pus sub semnul "grohăitului de astre," așa cum numea Cioran dragostea în Amurgul gândurilor. Livrescul și anecdoticul fără perdea se contopesc într-o vervă narativă extraordinară, care face aproape imposibilă o abordare critică "la rece". Cititorul este nevoit să se declare vinovat de ceea ce criticii școlii formaliste americane numeau affective fallacy. Dionisiacul acestei scriituri are darul de a stârni reacții viscerale
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
se dădeau cu capul de pereți ori se trimiteau să pupe ce nu se cuvine. Înjurături puține, debile, nu ca la noi. Ca popor ne-or lipsi multe, nu și belșugul de ocări, unde sacrul s-a îngemănat cu profanul, contopind anatomia și religia, ridicând tensiunea beligeranților până când suduitura se transformă-n bocet. În culmea disperării, ovreiul îți urează "să crăpi", românul nostru te ia de la naștere și botez, ca să te cădelnițeze apoi prin biserici cu grijanii, până la groapă, fără să
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
tot, râd de veselie.” (88) Iubirea lui Leonid Dimov pentru Lucia a fost o neîntreruptă încercare de modelare a iubitei după propriul ideal. Poetul amintește în mai multe scrisori de “visul alb”, un vis nupțial androginic, în care iubita se contopește cu el într-o singură ființă. “Acum nu mai sunt așa. Am revenit la viață. Trăiesc din nou cele două vieți. Sunt actor și spectator. Numai că acum se adaogă și o a treia viață: visul meu alb. N-am
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
într-o încăierare de ultime ore și clipe; îmi sunt atâtea pricini neprietenoase și abuzive fotogenice din profil, totuși - întrucât limitele acelea (dintre Atunci și Acum) prodigios de simple și scunde dezvoltă o formă rară de magnetism celest: până ce se contopesc într-o singură linie, prea sidefie, parcă, și care, la rândul ei se-nchircește și tremură - de parcă ar implora "fie-vă milă și frică!" - luând pe nesimțite forma punctului fix - de-acuma, nu îmi voi mai cunoaște limitele, punctual vorbind
Poezie by Alexandru SFÂRLEA () [Corola-journal/Imaginative/8171_a_9496]
-
Vântul adie prin crengile teilor în mine, un iepure speriat aleargă pe un câmp pustiu în mine, o casă de la marginea orașului lent se ruinează în mine. Iar cu acestea, cu acestea, cu acestea, așa sună povestea, sufletul meu se contopește. Sufletul meu aflat la vedere - ceață luminescentă ce crește, și crește, și crește până ce totul cuprinde, cotropește.
Buzunare întoarse pe dos by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/6447_a_7772]
-
transmis Europei indiferente și paginile scrise noaptea în caiete, cu translarea unor personaje (Moșul, Napocos, Limpi, Sommer, Tutilă I, Tutilă II...) din spațiul ficțiunii în cel al confesiunii: toate aceste fragmente de viață și de literatură se completează și se contopesc, la temperatura înaltă a spiritului. În prezentul trist al redactării, scrisorilor și operelor de sertar le rămâne șansa de a fi citite, peste umărul autorului și al prietenilor săi apropiați, de către bunul Dumnezeu. În viitorul sperat altfel, cu totul altfel
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
a doua, cea pe care Rovena i-o povestea prietenei din Elveția. Această variantă din urmă, din pricina frazelor pe care nu ajungea să le mai spună, dar pe care le gândea totuși, mult mai expresiv, și care ajungeau să se contopească mai bine cu povestirea, era mult diferită de prima. Nemulțumirea mea permanentă privitor la natura lui posesivă (m-ai făcut sclava ta, faci ce vrei din mine) nu-i convine. Spune că bărbații vanitoși gustă, în secret, asemenea cuvinte. Pe
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
pe cea a creionului sau a pixului... D.P.: Poetul care se lasă scris de poezie... Vă descopăr un senzual candid și feroce, în același timp, domnule Brumaru, cu senzori ascuțiți la maximum, cu vibrații interioare acutizate, proaspete, adolescentine. E.B.: Mă contopeam cu dealul, cu crinul, cu melcul, cu piatra, cu bariera, cu păcura căzută pe traverse din osiile trenurilor mixte și marfare, cu mărarul, dovleacul, fluturele mut (deseori m-am gîndit la niște fluturi ciripitori ca păsările; vă dați seama ce
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
sta vreodată într-un muzeu, iar maestrul o asigură, de dincolo de hotarele acestei lumi, că da! În acest context, privirile pictorului surprind un chip în plină lumină, cu ochii profunzi și cu o expresie în care severitatea și blîndețea se contopesc. Cele cîteva accente de umbră, distribuite circular în jurul feței, scot și mai puternic în evidență luminozitatea plastică a portretului și măreția melancolică a modelului. Exactitatea desenului, valorația subtilă a suprafețelor și sugerarea detaliilor fără mari eforturi descriptive trimit viziunea acestui
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
frustă, impersonală și fără amintiri proprii, dar ale cărei disponibilități trec dincolo de simpla evocare culturală. Ea devine, prin sine, prin conținut și prin context, o reprezentare a lumii însăși în care natura și artificialitatea se întîlnesc, se conjugă și se contopesc. Obiectul se transformă în receptacol, interiorul în microunivers, detaliul umil sau glosa pe marginea kitschului în semne ale unei inteligente ironii și ale unei irezistibile duioșii. Scoase în exterior, rătăcite în peisaj și afundate în vegetație, aceste cutii perturbă polemic
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
cei în viață,/ a spus Sava Nemanici/ fraților săi sfinți în doliu,/ pentru că aceasta este ultima Serbie/ cu sârbi vii în ea...". Chipul mamei apare cu obstinație, la fel de constant ca cel al lui Isus, cu care ajunge chiar să se contopească într-o imagine de început al lumii: "Tânărul Isus, înveșmântat în alb și întors cu spatele, aruncă în sus un copilaș pregătit să se nască. Copilul se bucură și râde cu toată ființa." Ca și colegii săi într-ale scrisului
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
se dau verdicte, nu se pun etichete pentru învinși și învingători, ci se studiază condiția umană și a artistului în diferite situații, unele limită. Interesant este și felul în care se descoperă diagnostice, în care minciuna și adevărul s-au contopit peste capul muritorilor, în viața de zi cu zi, felul în care moartea ne lasă să o "vedem", să o simțim: umedă, rece, terestră și concretă, mocirloasă, zgomotoasă. Spațiul propus de scenograful Helmuth Stürmer este un șantier - cu schele, găleți
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
doar câteva luni de condamnare. Luni seara, Adrian Năstase, însoțit de familie și avocatul Ioan Cazacu s-a predat la Secția 2 de Poliție din Capitală. Pedepsele lui Adrian Năstase din dosarul Trofeul Calității și Dosarul Zambaccian ar putea fi contopite. În acest caz, Adrian Năstase va putea solicita eliberare condiționată, după executarea a 16 luni de carceră, fix termenul de o treime din condamnare, prevăzută de lege în cazul deținuților cu vârsta mai mare de 60 de ani. Din această
Vezi cât va mai sta Adrian Năstase în închisoare. Fostul premier s-a prezentat la Poliție by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52043_a_53368]
-
Da. Și cu o puritate a gândirii. N-a gândit rău despre nimeni în viața lui. Cu atâtea suferințe, a fost extraordinar. Deci și de aici am primit o rază. Dinspre mătușă, tanti Zoe, și dinspre el. Și s-au contopit. Și au rămas acolo, s-au ascuns în inimă. Dar, treptat, am început să mă schimb. Eram un copil foarte timid. Am fost un copil foarte timid, foarte rezervat, nu m-am jucat niciodată cu niciun copil, nici mama nu
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
vorbește însăși pe sine". Am ales pasajele, anume, din acea excepțională idilă campestră care este La crucea din sat. Realismul întruchipării nu este aici, ca într-o bună parte din producția lui Slavici de pînă la 1893, sufocat de etnografism. Contopiți cu natura, ale cărei taine le pot descifra după un alfabet numai de ei știut, oamenii satului au viața segmentată în cicluri, după un model împrumutat de la cadrul natural. Nu e vorba, desigur, de anotimpurile naturale, ci de momentele hotărîtoare
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
cele din urmă reușește să-și stabilească în mod definitiv valoarea. Oglindă a eului, poemul se identifică prin natura mijloacelor artistice cu universul lumesc în măsura în care, ca un copil, poetul tinde să descifreze nenumăratele taine ale umanității. Visul și coșmarul se contopesc deopotrivă și scriitorul tinde să integreze ordinea lumii, timid, în armonia universală. Narațiuni poetice cu reguli bine determinate stilistic, poemele d-lui Paul Vinicius își stabilesc personala lor ordine interioară în funcție de anumite avataruri spirituale a căror experiență sau experimentare vizează
Un alt fel de morală by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17389_a_18714]
-
Dennis Quaid), rămas văduv, cu opt copii, și văduva Helen North (Rene Russo), care are zece copii, dintre care șase adoptați. Foști prieteni în liceu, cei doi se reîndrăgostesc, iar filmul prezintă complicațiile comice care apar când încearcă să își contopească familiile într-una singura, nouă. Frank își conduce familia cu precizie militară. Helen, ai cărei copii sunt de diverse rase, nu face eforturi prea mari să controleze haosul din casă, permițând multe, inclusiv un porc ca animal de casă. Când
Agenda2006-13-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284915_a_286244]
-
despre Dumnezeu, care-și arată când o față, când alta, despre înțelepciunea străveche și intuițiile proaspete ale celor ce urmează să vină. A doua moarte încheie experiența unei coborâri în infern: întâlniri stranii cu Jeni, văduva lui Haig, cutremurul devastator contopește spasmul iubirii și al stingerii. A treia moarte se petrece descoperind ce poate face omul unui seamăn al său - priveliștea halucinantă a evreilor uciși, în mijlocul lor se află Aristide Șlomovici. A patra moartea vine după o mare fericire: noaptea de
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
scris Huidu. Șeban Huidu a continuat: Lăsând deoparte ascensiunea domnișoricii cu pricina, de la o tipă dolofană și cam anostă prezentă acum mulți ani în emisiunea lui Mircea Radu, când își ruga, printre sughițuri, fostul iubit să o ierte, până când asistenta contopită cu decorul, ce făcea să viseze și să juiseze toți disperații ahtiaiți după silicoane și hialuron, avem o problemă de-a dreptul gravă!". Șerban Huidu a scris că avortul Biancăi Drăgușanu este un lucru extrem de personal, dar care a apărut
Huidu: Mi-e milă de pitzi siliconata, dar avem o problemă gravă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71656_a_72981]