4,953 matches
-
timp, brațul se apropie de corp, deci se realizează o adducție. Dar, dacă analizăm grupele de mușchi care participă, vom vedea că acționează abductorii. În acest caz, avem o mișcare excentrică, prin aceea că sensul mișcării este contrar sensului de contracție grupelor musculare. De multe ori, valorile maxime ale forței se manifestă în fazele de cedare ale mișcării. În acest caz, mărirea forțată a lungimii mușchilor poate depăși cu mult forța izometrică. De exemplu, forța manifestată în timpul aterizării de la o înălțime
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
viteza mișcării este mai mare, cu atât mai mare va fi și forța care se manifestă. În altă ordine de idei, în multe din situațiile în care se manifestă forța dinamică, avem de-a face, de fapt, cu așa numitele contracții auxotonice (Verchosanski, 1984, citat de Manno, 1996, p. 86). Acestea presupun alternarea scurtării fibrei musculare cu modificarea tonusului muscular. Spre exemplu, atunci când se dorește ridicarea unei greutăți, inițial contracția este izometrică cu creșterea progresivă a tonusului muscular. În momentul în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
forța dinamică, avem de-a face, de fapt, cu așa numitele contracții auxotonice (Verchosanski, 1984, citat de Manno, 1996, p. 86). Acestea presupun alternarea scurtării fibrei musculare cu modificarea tonusului muscular. Spre exemplu, atunci când se dorește ridicarea unei greutăți, inițial contracția este izometrică cu creșterea progresivă a tonusului muscular. În momentul în care tensiunea musculară va depăși valoarea greutății, va începe scurtarea mușchiului, deci contracția miometrică. Ulterior, pe măsură ce deplasarea greutății se apropie de final, va avea loc o diminuare a tonusului
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
scurtării fibrei musculare cu modificarea tonusului muscular. Spre exemplu, atunci când se dorește ridicarea unei greutăți, inițial contracția este izometrică cu creșterea progresivă a tonusului muscular. În momentul în care tensiunea musculară va depăși valoarea greutății, va începe scurtarea mușchiului, deci contracția miometrică. Ulterior, pe măsură ce deplasarea greutății se apropie de final, va avea loc o diminuare a tonusului muscular, mișcarea realizându-se, la acest moment, și cu aportul forței de inerție. * Forța absolută Forța sportivului se poate evidenția în orice mișcare, independent
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
sistemul nervos central, cu atât va fi posibilă asigurarea de condiții optime necesare prestării unor eforturi de forță. * Capacitatea de sincronizare a cât mai multor unități motorii Se referă la calitatea sistemului nervos central ce a trimite simultan comanda de contracție la cât mai multe unități motorii implicate în efortul respectiv, determinând sumarea contracțiilor și, implicit, o forță mai mare. Este cunoscut faptul că într-un efort de forță maximă pot fi angrenate maxim 75-80% din unitățile motorii ale unui mușchi
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
prestării unor eforturi de forță. * Capacitatea de sincronizare a cât mai multor unități motorii Se referă la calitatea sistemului nervos central ce a trimite simultan comanda de contracție la cât mai multe unități motorii implicate în efortul respectiv, determinând sumarea contracțiilor și, implicit, o forță mai mare. Este cunoscut faptul că într-un efort de forță maximă pot fi angrenate maxim 75-80% din unitățile motorii ale unui mușchi și numai în situații „limită”, de pericol, pot fi depășite aceste valori (Alexe
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
preponderent metabolismul anaerob, bazat pe utilizarea acidului adenozin trifosforic (ATP), a fosfocreatinei și a glucidelor. Cantitatea de ATP din fibra musculară fiind foarte redusă 4 milimoli/kg mușchi (Melnic, Hefco și Crivoi, 1993, p. 62) - energia furnizată poate întreține câteva contracții de intensitate maximală, deci primele 6-8 secunde de efort. După epuizarea ATP-ului este necesară o altă sursă energetică pentru resinteza acestuia și continuarea efortului maximal. Cantitatea de fosfocreatină din mușchi este de circa 20 milimoli/kg mușchi (Horst, 1962
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
este necesară o altă sursă energetică pentru resinteza acestuia și continuarea efortului maximal. Cantitatea de fosfocreatină din mușchi este de circa 20 milimoli/kg mușchi (Horst, 1962 și Davies, 1965, citați de Apostol, 1998, p. 131), cantitate care asigură susținerea contracții maxime pe durata a încă 10-15 secunde. Atunci când efortul se prelungește, este nevoie de metabolizarea altor substraturi energetice. Dacă efortul are durata de 45-60 secunde sursa energetică este reprezentată de glucide, care sunt degradate pe cale anaerobă fie prin glicoliză (în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fie prin glicogenoliză (în cazul glicogenului muscular). Importanța acestor surse constă în faptul că astfel se poate susține un efort submaximal pe o perioadă de până la un minut (Paulet și Dassonville, 1981, p. 78). * Tipul de fibre musculare implicate în contracție și grosimea lor La nivelul mușchilor scheletici există tipuri diferite de fibre musculare, cu ponderi variabile, distribuite diferit în funcție de particularitățile individuale. În general, distingem patru categorii (Forssmann, 1985 citat de Letzelter și Eggers, 2004, p. 17): fibre de tip I
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mușchilor scheletici există tipuri diferite de fibre musculare, cu ponderi variabile, distribuite diferit în funcție de particularitățile individuale. În general, distingem patru categorii (Forssmann, 1985 citat de Letzelter și Eggers, 2004, p. 17): fibre de tip I (roșii) - sunt fibre subțiri, cu contracție lentă, rezistente la oboseală și în care predomină metabolismul oxidativ; fibre de tip II (albe), cu trei variante: * tip II a - rapide, dimensiuni medii, relativ rezistente la oboseală; * tip II b - rapide, dimensiuni mari, puțin rezistente la oboseală; * tip II
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
II scade. De asemenea, mărimea mușchiului este un factor care condiționează performanța în eforturile alactacide, îndeosebi în cele de forță. Cu cât efortul impune învingerea unei rezistențe externe mai mari (ex. halterofilii), cu atât masa musculară este mai mare. * Durata contracției musculare Durata contracției musculare determină valoarea forței în două sensuri: 1. după primele secunde încep să se suprapună impulsurile nervoase trimise către tot mai multe unități motorii ale mușchiului respectiv, crescând evident valoarea forței; 2. din punct de vedere al
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
asemenea, mărimea mușchiului este un factor care condiționează performanța în eforturile alactacide, îndeosebi în cele de forță. Cu cât efortul impune învingerea unei rezistențe externe mai mari (ex. halterofilii), cu atât masa musculară este mai mare. * Durata contracției musculare Durata contracției musculare determină valoarea forței în două sensuri: 1. după primele secunde încep să se suprapună impulsurile nervoase trimise către tot mai multe unități motorii ale mușchiului respectiv, crescând evident valoarea forței; 2. din punct de vedere al puterii anaerobe, se
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de prelucrare și conducere intracerebrală, spre centrii care elaborează decizia de mișcare, apoi către aria motorie (timp central de conducere și prelucrare); timpul de conducere de la cortex la mușchi (care include și timpul întârzierii la placa motorie); timpul necesar inițierii contracției musculare. În practică, se cunosc două feluri de reacții: simple și complexe (Cârstea, 1993, p. 48). Prin reacții simple, înțelegem răspunsul prin mișcare cunoscută dinainte la un semnal cunoscut dinainte și care apare spontan (spre exemplu startul de jos în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
în condiții de viteză (ex. execuția unui lovituri în tenis). Factorii care condiționează manifestarea vitezei * Mobilitatea proceselor nervoase fundamentale Așa cum precizam anterior, cu cât frecvența de alternare a proceselor corticale fundamentale (excitația și inhibiția) este mai ridicată, cu atât alternanța contracțiilor și relaxărilor la nivelul grupelor musculare agoniste și antagoniste se va realiza într-un ritm mai rapid (Ardelean, 1991, citat de Stoica, 2000, p. 22), aspect esențial în ceea ce privește viteza de repetiție și viteza de deplasare. * Nivelul de funcționare a analizatorilor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
52). Prin urmare, viteza de transmitere a impulsurilor motorii reprezintă un factor limitativ predominant ereditar pentru performanța de viteză, aspect deosebit de important în selecția sportivă, în ramurile sportive care solicită primordial această calitate motrică. * Tipul de fibre musculare angrenate în contracție Așa cum menționam anterior (la calitatea motrică forța), fibrele albe prezintă o viteză de scurtare ridicată, datorită structurii lor, fiind mai groase și având un echipament enzimatic pentru eliberarea rapidă a energiei mult mai activ (Guyton, 1996, p. 582). Practic, cu
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
jucătorului de handbal, baschet etc. Deci, fiecare ramură solicită specific rezistența (Stoica, 2000, p. 95), ba mai mult, se întâlnesc în cadrul aceleiași ramuri sportive, rezistențe speciale pe probe. * Rezistența izometrică Mușchii care asigură postura, au cea mai mare rezistență la contracții izometrice (statice), pe când mușchii care asigură deplasarea segmentelor au o rezistență mai scăzută. Încărcătura are un rol deosebit în ceea ce privește rezistența izometrică, în sensul că, pe măsură ce încărcătura crește, intervalul de timp în care se poate menține contracția izometrică scade (Albu, 1971
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mai mare rezistență la contracții izometrice (statice), pe când mușchii care asigură deplasarea segmentelor au o rezistență mai scăzută. Încărcătura are un rol deosebit în ceea ce privește rezistența izometrică, în sensul că, pe măsură ce încărcătura crește, intervalul de timp în care se poate menține contracția izometrică scade (Albu, 1971, p. 196). * Rezistența în efort constant și în efort variabil Rezistența în efort constant de manifestă atunci când proba se desfășoară cu mici variații de intensitate față de valoarea medie. Organismul lucrează într-un regim relativ constant (ex.
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
unui act motric voluntar, trebuie precizat faptul că doar comanda motorie este voluntară, executarea propriu-zisă a mișcării fiind automată. De altfel, majoritatea activităților motorii ale vieții cotidiene nu sunt supuse nici măcar parțial controlului conștiinței. Activitatea motorie simplă sau complexă presupune contracții musculare sinergice, simultane sau succesive. Pentru înfăptuirea unui act motric voluntar sunt necesar a fi îndeplinite câteva condiții, și anume: 1. Existența unui motiv al acțiunii Motivele sunt elementele concrete care îl conduc pe executant la îndeplinirea acțiunii prin intermediul mișcărilor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
realizarea țelului propus, efortul de voință are intensitate diferită, determinată de: starea emoțională a executantului, interesul manifestat în executarea acțiunii și alte cauze psihologice. 4. Acțiunea aparatului locomotor In orice act motric, aparatul locomotor are un rol important deoarece, fără contracția mușchilor, mișcarea nu poate avea loc. De asemenea, caracterul mișcărilor este influențat, în mod direct, de particularitățile musculo-osteo-articulare pe care le prezintă fiecare individ: mobilitatea articulară, lungimea segmentelor și elasticitatea mușchilor (Albu, 1971, p. 78). Eficacitatea mișcării este rezultatul unei
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
la care participă câteva componente, și anume sistemul vestibular, sensibilitatea profundă conștientă și inconștientă, sistemul extrapiramidal și analizatorul vizual (Pendefunda și colab., 1992, p. 25). Centrul de greutate al corpului este modificat în mod permanent. Corpul este supus continuu unor contracții musculare inconștiente, generând mișcări oscilatorii în plan sagital, frontal și orizontal (Ducrequet și colab., 1965, citat de Albu și colab., 2006, p. 119). In diverse poziții din cadrul echilibrului static centrul de gravitate corporală părăsește adesea locul său teoretic prestabilit, devenind
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
coloanei vertebrale (cervicală, dorsală și lombară). În general, condițiile în care se asigură postura sunt în funcție de forțele exterioare care intervin. In funcție de aceste forțe, apar reacțiile posturale, care se opun dezechilibrului. Pentru menținerea unei anumite poziții a corpului este necesară contracția unor anumite grupe musculare, din care, practic, rezultă adoptarea atitudinii corporale respective. Echilibrul postural este strâns legat de cunoașterea și reprezentarea propriului corp, cu precădere a schemei corporale și al lateralității. Schema corporală este un element de bază în construirea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de la stadiile cele mai joase de forță musculară, redoare sau incoordonare. Se trece treptat la exerciții care au forță, amplitudine, coordonare. 4. Exercițiile de tonificare musculară se execută pe toată amplitudinea de mișcare posibilă. 5. Cu cât exercițiul cere o contracție musculară mai intensă cu atât pauza de reluare va fi mai lungă. 6. Orice exercițiu trebuie să se execute în limite maxime posibile ale unghiului de mișcare a segmentului. Obiectivele și principiile care stau la baza structurii exercițiului fizic terapeutic
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cu atât forța de reacție va fi mai mare. Forțele interioare Forțele interioare sunt cele care iau naștere în interiorul corpului omenesc, manifestându-se prin interacțiunea părților acestuia. Aceste forțe pot fi: active, pasive și de reacțiune. Forțele active se datorează contracției mușchilor, care mobilizează, prin tracțiunea lor, oasele, determinând efectuarea mișcărilor. În funcție de tipul de contracție, forțele active pot fi statice (izometrice) și dinamice (izotonice), cele din urmă manifestându-se în regim miometric (de învingere) și pliometric (de cedare). Forțele pasive sunt
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cele care iau naștere în interiorul corpului omenesc, manifestându-se prin interacțiunea părților acestuia. Aceste forțe pot fi: active, pasive și de reacțiune. Forțele active se datorează contracției mușchilor, care mobilizează, prin tracțiunea lor, oasele, determinând efectuarea mișcărilor. În funcție de tipul de contracție, forțele active pot fi statice (izometrice) și dinamice (izotonice), cele din urmă manifestându-se în regim miometric (de învingere) și pliometric (de cedare). Forțele pasive sunt reprezentate de rezistența mușchilor la întindere, mobilitatea articulară, vâscozitatea mușchilor, forța de frecare dintre
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
sportiv (ex. exerciții pentru pregătirea fizică, pregătirea tehnică etc.); * efectele induse (exerciții pregătitoare, specifice și de concurs); * poziția față de aparate (ex. exerciții fizice la aparate, pe aparate, cu aparate etc.); * natura efortului fizic (exerciții fizice anaerobe, aerobe și mixte); * tipul contracției musculare (exerciții statice, dinamice și mixte); * ponderea asupra dezvoltării unor segmente și grupe musculare (ex. exerciții fizice pentru membrele superioare, pentru spate etc.). SISTEMUL DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT DIN ROMÂNIA 6.1. Definirea conceptului În cel mai larg sens
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]