24,895 matches
-
două imperii s-au coalizat pentru a împiedica înfăptuirea României. Ca urmare, ele au susținut în Congres că 65 locuitorii Moldovei și Munteniei nu doreau unirea. În aceste împrejurări, Congresul dispunea consultarea românilor cu privire la viitoarea lor organizare. Se hotăra astfel convocarea unor adunări ad -hoc la București și Iași și trimiterea și țară a unei comisii internaționale de informare. Tratatul de pace semnat la 18 martie 1856 : înlătura protectoratul Rusiei, menținea suzeranitatea otomană, dar garanta independența administrativă, Principatele erau puse sub
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
întârzia retragerea trupelor sale din Principate, până în martie 1857, când Franța impunea respectarea tratatului de pace. În aceeași lună soseau la București membrii comisiei internaționale. În Moldova, acțiunea antiunionistă lua proporții, Nicolae Vogoride a trecut la falsificarea listelor electorale pentru convocarea Adunării ad-hoc. Se declanșa astfel o largă mișcare protestatară. Franța, Rusia, Sardinia și Prusia au cerut anularea alegerilor falsificate, și efectuarea unor noi alegeri. Refuzul Imperiului Otoman susținut de Imperiul Habsburgic și Anglia, de a lua în considerare această cerere
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ar fi bine-venită acceptarea experților străini pentru comentarii avizate cu valoare probatorie, în instanțele competente, tocmai pentru trasarea cu claritate a acelorași standarde de practică medicală; sau, în cazul unor neînțelegeri, în cauzele complexe, ar trebui să existe măcar posibilitatea convocării unor comisii internaționale, europene. Menționăm că, în prezent, singurii experți acceptați atât de comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis, cât și în instanță, sunt cei înscriși pe listele naționale de experți medicali. Metodele parajudiciare sunt, cu excepția
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
împotriva episcopului Alexandriei, Teofil, care îi izgonise din Egipt. Sfântul Ioan îi primi pe aceștia, îi așeză undeva, dar nu intră în comuniune cu ei și nu le primi o plângere contra lui Teofil. Aceștia se adresară împăratului, care dispuse convocarea lui Teofil în fața episcopului Capitalei. Teofil își luă măsuri, trimițând înainte pe Sfântul Epifanie de Salamina, spre a descalifica pe Sfântul Ioan ca origenist. Bătrânul episcop Epifanie își dădu seama până la urmă, de cursa în care fusese atras și fugi
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
din Budapesta, încheiate cu un eșec datorită poziției maghiare de menținere a Transilvaniei, cu o largă autonomie în interiorul frontierelor ungare, Consiliul a preluat puterea administrativă și politică locală în Transilvania. La 7/20 noiembrie 1918, Marele Sfat Național a lansat convocarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, pentru a supune aprobării populare documentele unității naționale. Marea Adunare Națională desfășurată la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 a adoptat în unanimitate rezoluția, proclamând unirea ,,acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
din Budapesta, încheiate cu un eșec datorită poziției maghiare de menținere a Transilvaniei, cu o largă autonomie în interiorul frontierelor ungare, Consiliul a preluat puterea administrativă și politică locală în Transilvania. La 7/20 noiembrie 1918, Marele Sfat Național a lansat convocarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, pentru a supune aprobării populare documentele unității naționale. Marea Adunare Națională desfășurată la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 a adoptat în unanimitate rezoluția, proclamând unirea ,,acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
două imperii s-au coalizat pentru a împiedica înfăptuirea României. Ca urmare, ele au susținut în Congres că 65 locuitorii Moldovei și Munteniei nu doreau unirea. În aceste împrejurări, Congresul dispunea consultarea românilor cu privire la viitoarea lor organizare. Se hotăra astfel convocarea unor adunări ad -hoc la București și Iași și trimiterea și țară a unei comisii internaționale de informare. Tratatul de pace semnat la 18 martie 1856 : înlătura protectoratul Rusiei, menținea suzeranitatea otomană, dar garanta independența administrativă, Principatele erau puse sub
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
întârzia retragerea trupelor sale din Principate, până în martie 1857, când Franța impunea respectarea tratatului de pace. În aceeași lună soseau la București membrii comisiei internaționale. În Moldova, acțiunea antiunionistă lua proporții, Nicolae Vogoride a trecut la falsificarea listelor electorale pentru convocarea Adunării ad-hoc. Se declanșa astfel o largă mișcare protestatară. Franța, Rusia, Sardinia și Prusia au cerut anularea alegerilor falsificate, și efectuarea unor noi alegeri. Refuzul Imperiului Otoman susținut de Imperiul Habsburgic și Anglia, de a lua în considerare această cerere
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
contractual al suveranității (consilium et auxilium) / 31 II. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI. DREPTUL LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE / 39 1. Raporturile monarhiei cu stările privilegiate / 39 1.1. Vasalitatea: ius resistendi et contradicendi / 42 2. Principiile reprezentării și convocării Adunărilor de stări / 47 2.1. "Democrație" și consimțămân / 48 2.2. Reprezentare și mandat imperativ/ 50 2.3. Regula majorității / 53 3. Cu privire la tipologia Adunărilor de stări / 58 III. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI ÎN EUROPA MEDIEVALĂ/69 1
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de stări în Țara Românească, Moldova și Transilvania / 175 8.1. Marea Adunare a Țării și Sfatul de obște în Țara Românească și Moldova / 176 8.1.1 Tipologii și terminologie / 186 8.1.2 Structura nivelul de reprezentare și convocarea / 190 8.1.3 Adunările de stări de tip voievodal (secolele XV-XVII) / 197 8.1.4 Regimul boieresc (secolul al XVII-lea începutul secolului al XVIII-lea) / 198 8.1.5 Hotărâri ale Adunărilor de stări / 202 8.2 Adunări
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
acelui timp permite nu doar descifrarea sensului social al acțiunii, ci și al organizării corporative, a dreptului la rezistență al stărilor privilegiate. Adunările lor reprezentative nu au beneficiat totdeauna de o bază juridică prin care să fi fost consacrate procedurile (convocare, reprezentare, desfășurare, adoptarea și executarea hotărârilor) și atribuțiile, care au cunoscut o diversificare continuă (de la obiectul originar și comun tuturor cel judecătoresc la votarea subsidiilor, apoi la cele legislative, elective, militare, etc.). Într-o diversitate și o tipologie care permit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din care este constituită. De aceea, este importantă imaginea scenei politice în care aceste doctrine vor evolua și se vor materializa. Anglia oferă aspectul unui condominium de legături stabilite de monarhie între marii baroni (chiefholders), orașe (cities), târguri (borough) și convocarea Bisericii engleze. Pe parcursul unui secol agitat, regimul de pacte și contracte, căruia îi vom sublinia mai jos importanța, apare de o perfecțiune mai ridicată decât oriunde. Față de marile monarhii continentale, care încercau să impună principiul subordonării totale a intereselor particulare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
context în care au apărut și s-au organizat stările și Adunările reprezentative ale acestora, precum și al partajului contractual al suveranității în fond al dualismului constituțional creat care impune, pe baza nevoii de consilium et auxilium derivat din legăturile vasalice, convocarea și consultarea stărilor. Nevoile sporite ale suveranului și exigențele sale, în special în domeniul fiscal, impuneau cererea și, corelativ, acordarea sfatului și ajutorului (consilium et auxilium) la care stările privilegiate erau obligate. Investite cu drepturi publice, stările participau la guvernare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
drepturilor și libertăților (iura et libertates) cucerite anterior de indivizi și corpuri, mișcarea stărilor va urmări codificarea dispozițiilor care privesc fiecare din ordinele considerate, în totalitatea lor. După sancționarea drepturilor și libertăților de către monarh, principe teritorial, etc., stările vor impune convocarea lor regulată în Adunări reprezentative. Se observă cu ușurință că acțiunea stărilor a început să se manifeste frecvent în momente de criză. În țările unde interese de grup au divizat stările, unele s-au asociat monarhiei monopolizând Adunările: în Regatele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
permanentă stare de anarhie și decădere a regatelor Europei, de regres în dezvoltarea constituțională. Sensul pozitiv al acțiunii stărilor, solidaritatea lor în perioade critice pentru existența statală, a caracterizat majoritatea Adunărilor de stări din statele europene. 2. Principiile reprezentării și convocării Adunărilor de stări În condițiile unei autorități centrale insuficient consolidate, începând cu secolul al XII-lea și, frecvent, din perioada secolelor XIV-XV, monarhia a apelat la colaborarea reprezentanților stărilor privilegiate, reunite în Adunări reprezentative. Principiul reprezentării s-a instituționalizat, rezultând
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al principelui, Sfatului voievodului, toți cei care dețin sau au deținut o demnitate în stat. În reprezentare criteriul fundamental rămâne cel social. O serie de alte criterii, între care tradiția, cunoașterea obiceiului țării (consuetudo terrae), privilegiile, decretele regale, scrisorile de convocare, Cartele și Pacte, modalitățile de alegere și puterea delegaților în adunările provinciale/regionale și locale/orășenești, conturează imaginea realității în reprezentare. 2.1. "Democrație" și consimțământ Autoritatea subzistă când este organizată în așa fel încât, fondată pe adeziunea celor ce
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stărilor. În legătură cu aceste criterii și cu cadrul particular de dezvoltare a Congregațiilor generale din Transilvania voievodală, Gh. I. Brătianu scria că aici adunările reprezintă o "curioasă suprapunere a două noțiuni socială și etnică"128. Regula de drept stabilea că inițiativa convocării Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate revenea suveranului (principe teritorial, voievod, ban etc.). Sunt însă situații în care convocarea a fost făcută de alte persoane, special delegate, din porunca și în numele acestuia. Asemenea cazuri particulare sunt prezente și în voievodatul Transilvaniei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Brătianu scria că aici adunările reprezintă o "curioasă suprapunere a două noțiuni socială și etnică"128. Regula de drept stabilea că inițiativa convocării Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate revenea suveranului (principe teritorial, voievod, ban etc.). Sunt însă situații în care convocarea a fost făcută de alte persoane, special delegate, din porunca și în numele acestuia. Asemenea cazuri particulare sunt prezente și în voievodatul Transilvaniei, în Țara Românească și Moldova. Stările erau convocate prin scrisori ori prin "strigare publică" (publica proclamatione facta) și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și în numele acestuia. Asemenea cazuri particulare sunt prezente și în voievodatul Transilvaniei, în Țara Românească și Moldova. Stările erau convocate prin scrisori ori prin "strigare publică" (publica proclamatione facta) și prin emisari special trimiși să anunțe porunca regală. Scrisorile de convocare nu precizau totdeauna numărul deputaților pe care trebuiau să-i trimită nobilii, cavalerii și orașele. În secolul al XIII-lea regii Angliei trimiteau scrisorile de convocare comitatelor (shire) și orașelor, evitând ca înscrisul (writ) să le ajungă indirect, prin intermediul șerifului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
publica proclamatione facta) și prin emisari special trimiși să anunțe porunca regală. Scrisorile de convocare nu precizau totdeauna numărul deputaților pe care trebuiau să-i trimită nobilii, cavalerii și orașele. În secolul al XIII-lea regii Angliei trimiteau scrisorile de convocare comitatelor (shire) și orașelor, evitând ca înscrisul (writ) să le ajungă indirect, prin intermediul șerifului 129. În același mod, direct, erau trimise scrisorile către orașe și în Transilvania și Boemia. Ca regulă, generală se va impune ca orașele, nobilii și cavalerii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de doi la patru reprezentanți. Stările erau înștiințate asupra datei și locului, nu însă totdeauna și asupra problemelor ce urmau a fi dezbătute. Discutarea și votarea legilor și a impozitelor vor constitui însă, în majoritatea țărilor europene, obiectul principal al convocărilor. Polarizată asupra acestor probleme, activitatea adunărilor nu va neglija pe cele privind contribuțiile militare și participarea la război, după cum am subliniat în analiza principiului Q.o.t., judiciare și administrative. 2.3. Regula majorității În decursul evoluției lor, comunitățile sociale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
colectivă a stărilor. Despotismul regal a fost îngrădit de marea nobilime susținută de orășeni, mica nobilime provincială și clerul superior, iar rezultatul a fost, câțiva ani mai târziu, triumful unui Parlament colaborând cu regalitatea. Magna Charta reglementa, de la 1215, atât convocarea Marelui Consiliu (Magna Conciliu) cât și obligativitatea consimțământului clerului superior (arhiepiscopi, episcopi, abați) și al baronilor pentru ridicarea impozitelor și acordarea "sfatului și ajutorului". În acest scop, regele era obligat să îi convoace pe cei menționați anterior individual, prin scrisori
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în mod colectiv, prin șerifi și balivi, "pentru o anumită zi, cu un termen de patruzeci de zile cel puțin, într-un anumit loc" (art.14)148. Singura garanție serioasă contra arbitrarului stabilirii impozitelor și pentru centralizarea puterii, era o convocare generală, un consimțământ al unei colectivități mai mari și puternice, însă destul de greu de realizat. Soluția era reprezentarea cu puteri depline acordate delegaților. Aceasta va fi una din problemele ce vor sta în atenția regilor Angliei, având în vedere că
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Marea Dietă națională s-a constituit târziu, fiind convocată pentru prima oară în anul 1493 (Model Parliament). Ea a înlocuit Dietinele provinciale (seimiki generalne), organizate în urma sancționării Privilegiilor de la Nieszawa (1454). Rolul principal revenea Dietinelor locale (seimiki ziemskie), a căror convocare a fost statuată în Privilegiile de la Cracovia (1433), ce au constituit principalul instrument în consolidarea puterii politice a șleahtei (szlachta), având în vedere că declara inviolabilitatea persoana șleahtnicului. Cum șleahta nu era obligată decât prin legile acceptate de Dietinele locale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
IX-lea, au împiedicat Statele Generale să aibă acces la funcțiile juridice și administrative. În timpul domniei lui Filip al IV-lea cel Frumos juriștii au afirmat supremația regală și au reușit să-i supună pe marii vasali 187. Cea dintâi convocare a Statelor Generale pentru întreagă Franța a avut loc în anul 1302. Filip cel Frumos a întrunit stările privilegiate în legătură cu interdicția papei Bonifaciu al VIII-lea pentru principii laici de a impozita clerul fără autorizarea sa. Interdicția a fost cuprinsă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]