KorAP: Find »[drukola/base=coroană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...76 77 78 ...627 >

15,655 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844

oamenilor începuseră să crească, de parcă erau ciuperci; puneai în pământ semințe și ieșeau flori și grâne, dar cu rădăcinile în sus... dacă te uitai bine, copacii nu erau uscați, nu... doar se întorseseră așa, într-o noapte, cu toții, împlântându-și coroana în pământ și lăsând undeva, sus, spre cer, doar rădăcinile, ca niște mâini triste, strigându-și teama... Ploaia cădea, dar nu ajungea pe pământ, ci se usca, așa, pe la jumătatea drumului; soarele, când răsărea, dădea înconjur orizontului, dar nu se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
cheamă și o să-L strig din toate puterile. Mi-a rămas în minte și numele bătrânului : i se spunea "Simeon"... "Dumnezeu ascultă ruga..." Poate de asta n-am uitat: fiindcă Dumnezeu ascultă ruga și împlinește promisiunea la împlinirea timpului. Întotdeauna. Coroana "Aaaaaah! Te-am prins! Pe unde umbli, pușlama ce ești?!" Furioasă mai e mama! îmi zisei, iar de prins, ce să mă mai prindă, că-mi rupea urechea de tare ce mă trăgea. Ei, mi-am zis, nu-i nimic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
înapoi, și m-a arătat cu degetul... pe mine. Mama tăcu pe dată, mă înșfăcă în brațe și mă luă pe sus de acolo. Și-așa am reușit să-L văd: stătea drept în lumină, în haină de rege, cu coroană și strălucea ca soarele. "Regele, regele! Uite regele!" am strigat fiindcă știam că așa se strigă când îl vezi pe rege, ca să știe și el că-l iubești, îl lauzi și-i mulțumești fiindcă are grijă de toți. "Regele, regele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
cu mine cu tot, soldații ne împingeau... dar eu mă scăldam în ochii lui. Era liniște, eram pe un pod de lumină în ochii Lui și mă simțeam ușor, ușor... ca lumina aceea care creștea și suia în Cer din coroana Lui... Când m-am trezit, stăteau toți ai casei în jurul meu... oare când îmbătrânise așa maică-mea?!... și-și ștergeau ochii... "Dragul meu! Credeam că te-ai dus și tu! Trei zile n-ai mâncat" (și mă strângea în brațe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
Dragul meu! Credeam că te-ai dus și tu! Trei zile n-ai mâncat" (și mă strângea în brațe, suspinând). Ea n-avea de unde să știe că-L văzusem pe Rege. Ea chiar credea că omul acela murise cu o coroană de spini pe cap, batjocorit și părăsit... de toți, și chiar și de taică-su', pe care auzisem că-L strigase când murea... Dar eu Îl văzusem pe El, pe Rege și împărăția Lui, nesfârșită în lumină și mirosind peste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
de ce numaidecât noaptea? Dacă o să vie înapoi, n-o s-o facă așa, ca un hoț sau ca o nălucă, noaptea, ci pe zi. Sau chiar o să se facă ziuă când o să apară el, dacă e să mă iau după cum strălucea coroana aceea de pe capul Lui și El cu totul. Da' ce să le mai spun, că doar nimeni nu mă ascultă. Mi-a părut rău de ea, da' mi-am zis că, atunci când o să fiu în Împărăția Lui, o s-o aduc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
și deștept, care-mi fusese adus spre învățătură, dar pe care eu aproape nu aveam ce să-l învăț, cu toată știința mea, fiindcă el știa totul de mai înainte și altcumva. E drept că toată vremea vorbea de nu știu ce coroană din care se înălța lumină spre cer. De asta l-au poreclit ceilalți "Kelil", care înseamnă "cunună". Dar cu de-amănuntul numai mie mi-a povestit toate acestea. A venit într-o seară, târziu, și mi-a spus. Știa că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
stingă. Ce este autentic: textul egiptean; pasajele din Biblie; aprecierea distanței și direcției de mers de la Ierusalim spre Emaus (spre vest); izvorul din Emaus, unde se spune că și-a spălat picioarele Iisus; numele Gamaliel (al învățătorului Sfântului Ștefan); Kelil = coroană = Stephanos. Povestea este "istoria" Sf. Ștefan. În cer și pe pământ Hai, surioară, uită-te un pic la mine. Așează-te oleacă să vorbim. Nu pleca afară ! Știu, tu ai treabă. Întotdeauna ai treabă, așa că am să vin eu după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
mea 82 Nunta 87 Numele 91 Potecile cerului 95 Nu Mă Uita 102 Orbul 105 Meșterul Porților 110 Îngerul care mângâie 113 Secretul Frumuseții 117 Ochii Cerului 120 Îngerul de Crăciun 131 Lumânarea păstorilor 136 Povestea mea 141 Întâmpinarea 145 Coroana 150 În cer și pe pământ 162 Numele Lui e Iubire 181 Tata 209 Îngerul Iubirii 215 Roata Timpului 226 De aceea 240 Puncte de vedere....... 242 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836

frați , însoțiți și de Mișu Leibovici, coborâră să mai arunce o privire și la subsol, deși era practic inutil. Aici, în semiobscuritate, zăceau adunate în chip de memento mori, mostre felurite din articolele comercializate cândva prin firma de pompe funebre: coroane mortuare aurite, cruci de marmură frumos șlefuite, de diverse forme și culori, ba chiar și un coșciug bogat ornamentat pe dinafară și capitonat cu catifea roșie pe dinăuntru, deosebit de bine lucrat, adevărată capodoperă a artei funerare. Se părea că Iorgu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
și îi dădeau, pe deasupra, sentimentul că, în fond și la urma urmelor, tot statul român era acela pe care-l slujea, așa cum îl slujise și pe vremuri, cu inconvenientul că acel stat purta acum, drept emblemă, secera și ciocanul, în locul coroanei. Dar de asta nu el era cel vinovat! Ce putea face?... Cine era de vină că îi fusese dat să se nască în vremea primului rege al României, să pună umărul la reîntregirea nației române sub cel de-al doilea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774

și culori neînchipuit de frumoase. "Acum seamănă cu... seamănă cu actrița ei preferată, cu Marcia..." gândește Dora. Ușa se deschide și un fotoliu rulant înaintează într-o plutire ușoară. Este împins de o bătrână puțintică, adusă de spate, cu o coroană de păr argintiu în jurul creștetului. Mamă, ce bine că ai venit ! Ai o coroană albă ca și a mea ! Dar unde e Jules ? întreabă nerăbdătoare tânăra. Jules n-a putut veni, draga mea. Nu te supăra, o să-l vezi poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
Marcia..." gândește Dora. Ușa se deschide și un fotoliu rulant înaintează într-o plutire ușoară. Este împins de o bătrână puțintică, adusă de spate, cu o coroană de păr argintiu în jurul creștetului. Mamă, ce bine că ai venit ! Ai o coroană albă ca și a mea ! Dar unde e Jules ? întreabă nerăbdătoare tânăra. Jules n-a putut veni, draga mea. Nu te supăra, o să-l vezi poate deseară... Are mult de lucru la slujbă... Știi, patronul veșnic nemulțumit, concedierile... Nu te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
plăcut cu mirosul aseptic de spital îi mângâie nările. În fine, reușește să privească chipul ce parcă plutește deasupra halatului convențional și își spune : "Ce ochi verzi și depărtați unul de altul ! Și sprâncenele parcă ar fi încondeiate. Iar părul, coroana de păr ce îi înconjoară capul, are aceiași culoare cu a părului meu pe care îl vor rade ca să lase țeasta curată ca palma pentru trepanație... Și mai ales ce asemănare cu fata mea, cu Dori-na ! Incredibil ! Absolut incredibil ! Deci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
putea să îi trateze. În aproape un an cât a trecut de la operația Dorei, profesorul a devenit și mai suplu iar părul i-a albit complet. Cât despre Alindora Bosch, se poate spune că a dobândit o maturitate a frumuseții. Coroana de păr care îi înconjoară capul, străjuindu-i fruntea înaltă, pare un nimb arămiu. La fiecare pas, la fiecare mișcare, din făptura ei delicată și în același timp maiestuoasă se degajă un proaspăt parfum suav. După câteva întrebări convenționale despre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801

de narcise albe și galbene și tufele roșii de merișor din grădină și de pe alei încântau privirea, cireșii din livadă și cei sălbatici din pădure aduceau miresme, culoare și simfonii, merii, înșirați în linii drepte până către lizieră, găzduiau în coroanele lor cu veșminte de mireasă roiuri de albine lucrătoare, ispitite de polenuri și parfumuri discrete ale florilor albe-rozii. Câmpurile de brândușe de la margine de codru mai dăinuiau cu sclipiri albastre. În stejarii de alături o pasăre își striga numele. Rândunelele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
năvălitorilor ajunși la capătul puterilor. De la Ropcea mai la deal,/ Cade leahu de pe cal./ De la Ropcea mai la vale,/ Îmblă moartea de-a călare,/ Leahu n-are de mâncare, clamau străjerii satului. Odată cu venirea cailor bine hrăniți și hodiniți ai coroanei, neînfricatul rege și-a abandonat oștirea și a dispărut într-un miez de noapte împreună cu o câtime de șleahtă apropiată, lăsând poruncă pentru cei rămași ca fiecare să se salveze după putință. Toate pușcile cele mari și tunurile să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
așa nu mai sunt apți pentru tracțiune. Ieșit cu bine din încercuirea apelor ce au început să se retragă odată cu întețirea ninsorilor, slăvitul rege a schițat un scurt bilanț al dezastrului: 40.000 de cai, 20.000 de luptători devotați coroanei, zeci de mii de harnașamente, care de transport și echipamente de luptă, tunuri fără de număr, iată costurile provizorii ale acestei campanii rușinoase. Și nici măcar n-am avut șansa unei confruntări propriu-zise... Ajută-mă tu, bravule Potoțchi, ajută-mă și tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
de narcise albe și galbene și tufele roșii de merișor din grădină și de pe alei încântau privirea, cireșii din livadă și cei sălbatici din pădure aduceau miresme, culoare și simfonii, merii, înșirați în linii drepte până către lizieră, găzduiau în coroanele lor cu veșminte de mireasă roiuri de albine lucrătoare, ispitite de polenuri și parfumuri discrete ale florilor albe-rozii. Câmpurile de brândușe de la margine de codru mai dăinuiau cu sclipiri albastre. În stejarii de alături o pasăre își striga numele. Rândunelele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806

rece de munte, cu apa limpede, netulburată deci, prin care se văd ca prin urmare pietrele și pietrișul gri. Pietricele mărunte se întrezăresc prin șuvoiul de apă limpede, de izvor. Copacii înmuguriți, cu muguri, care au chiar și înfrunzit, au coroana rotundă, cu crengile maronii, și sunt deși. Ca un crâng din care se surprinde un luminiș în care este o poieniță. Luminiș, crâng, poieniță. Căprioară. Căprioara bea apă atingând suav, de-abia de-abia cu boticul șuvoiul de apă ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
ar fi fost plantați de om. "Pășește ușor" sau "agonia sufletului". Ciorile se împleteau, alergând în interiorul unui cerc, ca într-un dans ritualic, pregătitor. Însă nu m-am putut bucura suficient de formele lor, de împletiturile lor, întrucât dispărură după coroana mare a unui nuc de-acum bătrân. Le văzusem de pe deal în lateral și puțin mai sus de locul meu. Mergi tu prea repede, Sau eu rămân în urmă, Să meargă timpul pentru mine mai încet Sau eu mă plimb

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
cere mai mult și tot mai mult. Raze întunecate se ascund în noapte, se încolăcesc, se tot foiesc, vocabularul și el se ițește și totul în cerc se-nvârtește: e rococo. Vise sălbatice și vise de noapte se împletesc în coroane de flori, razele multe nu se țin departe, și vin și ele în caseta de spic. Se adună, se zbat, lunecă unele spre altele, vin, aleargă, nu se zăpăcesc, însă pe noi ne zăpăcesc. Ritmul diferă, nu există un ritm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
me, mother, like I love thy? A avea un copil, fruct al unei coincidențe (când te hotărăști) și al unui vis călduț (pleci înainte să se destrame). Ador stelele când sclipesc și ador luminile city-ului. Îmi zâmbesc si-mi țin coroană. * Intru în compartiment, cu grijă și atenție, însă numai ce privesc o clipă doi oameni morți, criminalul chiar aici, și mă trezesc trasă înăuntru, iar țipatul îmi îngheață fiind amenințată cu un pistol. Stai. Stau. Între timp trag cu coada

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
durerea. Ele cântă de acolo, ciocnindu-se de valuri. În urma ei, Veneția petrece, cântând. · · · · Cupele de șampanie sunt așezate pe vârful muntelui cel mai înalt și stâncos. Abrupt și pe care nu trăiește nimic. Acel munte urcă până dincolo de nori. Coroana cerului îi e largă, el vrea raze de soare să-l mângâie pe crestele-i golașe. Acolo va crește tandrețe. Multă tandrețe și bunătate. Razele își vor găsi culcuș. Cupele stau nemișcate. Orice s-ar întâmpla ele sunt de neclintit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632

mesajului pseudovizionar al poetului oficial. Bogăția reală a Albionului (trâmbițată de patricienii insulari ca expresie a eficienței unui imperiu luminat) a rămas, cam până în secolul al XX-lea, adică până în perioada în care până și cei mai umili supuși ai Coroanei au început să simtă cu adevărat gusturile narcotice ale prosperității materiale și ale libertății individuale, un desideratum fără vreo acoperire în practică. La vreo trei sute de ani după dansul ridicol al astrului lui Carol al II-lea, steaua norocului chiar

Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]