10,085 matches
-
regizorului și co-scenaristului Paul Haggis, plus colegul său Bobby Morosco. Primul are la activ numeroase scripturi pentru TV, dar și scenariul - nominalizat anul trecut la Oscar - de la O fată de milioane, la care se adaugă o ureche acută pentru limbajul cotidian. Pe lângă acestea, aș mai adăuga la lista de merite a cineastului canadian faptul că filmul e făcut independent (Haggis și-a ipotecat două proprietăți pentru a-l putea face), că este ecologist, cofondator al organizației "Artists for Peace and Justice
Oscarurile și Casanova care nu are ce căuta în preajma lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10793_a_12118]
-
sigură, nici o salvare din Infern... Finalul romanului este ușor ambiguu: la malul mării, Danyel intră într-o stare de agonie provocată, voită, nu ca auto-pedeapsă, ci ca singura variantă de viețuire în urma unei inumane ,metamorfoze". Cât se potrivesc detaliile vieții cotidiene cu ce am trăit în România înainte de 1989 nu prezintă interes: important este că romanul surprinde esența totalitarismului comunist așa cum nu a mai făcut-o nici un roman românesc: distrugerea ființei umane. Limitele lui Danyel Raynal sunt limitele umanului în fața unei
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
țările arabe -, care intonează sfîrșitul propozițiilor enunțiative propriu-zise de-o manieră curioasă, greu de redat în scris (ar fi un contur hibrid, suitor, între virgulă, punct și virgulă, semnul întrebării și al mirării deodată!)... Să admitem însă că aceste întîmplări cotidiene sînt mărunte și particulare - deși vizează probleme de larg interes în legătură cu utilizarea corectă a limbii române. Un eveniment din viața școlii, pe nedrept ignorat însă de mass-media, este reînceperea cursurilor de perfecționare pentru profesorii din gimnazii și licee organizate de
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
un text al lui Nichita Stănescu, elaborînd noi strategii pentru bătălia desfășurată cotidian la clasă cu lipsa de apetit pentru lectură tot mai greu de stăvilit a adolescenților noștri debusolați de prea multa violență mediatizată neobosit?... De unde concluziile că evenimentele cotidiene firești, pozitive, plictisesc publicul? Cine are nevoie, în casele proprii, prin presă, numai de nenumărate tensiuni, scandaluri, decese și dezastre? Pe cine sperie, oare, normalitatea?...
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
care muncise o viață întreagă, prietenii, cariera profesională consolidată, o viață socială pe care, de bine de rău, reușise să o înțeleagă și la ale cărei mecanisme se adaptase, limba în care crescuse și pe care o folosea în relațiile cotidiene, pentru a se azvîrli în plin necunoscut. Pe de o parte, bucuria de a fi scăpat din chingile unui sistem dispus să aneantizeze însăși condiția umană, pe de altă parte, teama de a păși într-un mediu nou, potențial ostil
Viața ca un film by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10919_a_12244]
-
dorul pentru locurile de acasă pe care este convins că nu le va mai vedea niciodată, prietenii și colegii de odinioară, dar și ticăloșiile și nedreptățile pe care a fost obligat să le suporte din partea unora și altora) și confruntarea cotidiană cu ambițiile, frustrările, răutățile, orgoliile celor din jurul său în încercarea de a-și găsi și consolida propriul său loc în țara de adopție, conferă specificitate scrisului lui Mirel Brateș și explică, într-o bună măsură, incontestabilul succes al cărților sale
Viața ca un film by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10919_a_12244]
-
Ecaterina, Gheorghe, Nicolae), de evenimente ale momentului; altele apar chiar ca răspunsuri la curiozitățile spectatorilor. Reunite în paginile cărții, textele își păstrează prospețimea; fără morgă și solemnitate, dar și fără stridențe, sunt aduse în discuție numeroase cuvinte legate de viața cotidiană - mîncăruri, obiecte de îmbrăcăminte, jocuri, boli etc. Interesul e menținut de alternarea discuțiilor despre cuvintele de bază cu prezentarea unor termeni rari, chiar exotici. Sînt selectate, desigur, mai ales etimologiile spectaculoase și cele controversate (în treacăt fie zis, e mereu
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]
-
spectacolului. Faptul că regizorul și scenograful formează de mult o echipă stabilă, se vede, se simte. Acum au găsit, fiecare dintre ei, forme noi, un nou limbaj, o cale de a ne scoate, fie și pentru două ore, din pasivitatea cotidiană. Mi-au plăcut enorm cele două montări ale lui Vlad Massaci pe textele lui La Bute, Bash și Forma lucrurilor, amîndouă făcute cu Andu Dumitrescu, pe care le-am văzut găzduite la Teatrul Act. Anvergura gîndului acestui regizor și simplitatea
Inocentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10951_a_12276]
-
contra)model în această privință, descoperind înlăuntrul lui și transformând în act variate impulsuri sadice, plăcerea torturii, bucuria crimei; și totul, sub motivația supraomului nietzschean invocat la pagina 23. Dar - semnificativ - Nietzsche îi vine în minte ,bestiei" ploieștene în lupta cotidiană cu gospodinele pentru un loc în autobuz? Se poate face o paralelă cu un alt roman al adolescenței, excelentul Muzici și faze. În timp ce Tinuț, eroul lui Ovidiu Verdeș, se exprimă pe măsura vârstei, cu ingenuitățile ei bine fixate pe hârtie
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
că pentru a realiza egalitatea în drepturi nu era suficient să afirmi că oamenii în sine aveau același statut în calitatea lor de cetățeni, întrucât acest statut nu reprezenta decât o prescripție formală. Dincolo de ea, în desfășurarea concretă a existenței cotidiene, persistau anumite măsuri și practici care limitau egalitatea de drept, în sensul în care și psihologii arătaseră că dezvoltarea sănătoasă a eului depindea esențial de condițiile cultural-normative în care se realiza. Este motivul pentru care campania împotriva discriminării a avut
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
gîndurile unui autor, adesea nemediată artistic, pe care o făceau posibilă jurnalele, volumele de memorialistică și cărțile de corespondență. Ce urmărește un devorator de literatură memorialistică? El își poate dori să înțeleagă specificitatea unei epoci (ușor de reconstituit din întîmplările cotidiene și meditațiile asupra realității politice, sociale, economice, culturale, consemnate într-un jurnal). Apoi, în cazul unor personalități ale vieții culturale sau științifice este interesant de știut care a fost momentul marii revelații, declicul decisiv care a deschis personalității respective calea
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
oferit amănuntele: tânăra avea 17 ani, se numea Gabi Teodoru, era elevă în ultima clasă de liceu, iar tatăl, Tudor Nicolau în realitate, fusese profesorul de scrimă al regelui Carol al II-lea, iar acum, în roman și în viața cotidiană, preda aceeași artă marțială la Școala de Război. Tehnica întoarcerii în timp de-a lungul primelor opt capitole, necesară pentru a capta atenția receptorului și a-l introduce în lumea textuală, este probabil inspirată de același tip de acronie din
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
Poezia ei, atât ca versificație, cât și ca tematică, se răfrânge și pe spațiul generației următoare. « Poezia Luciei Negoiță poate fi situată în spațiul modernist - o invitație la descoperirea eului într-o oglindă, undeva departe de traficul monoton al rutinei cotidiene. (Arina Lungu) ». « Lucia Negoiță își impune o simplitate austeră. O claritate a trăirii ce nu poate trece neobservată. Fiecare amănunt ce ține de real e asemenea unui trăgaci. Arma emoției e încărcată, poemul - ultima suflare. (Lidia Vianu) ». « Există în poemele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
al XIX-lea. Se cunosc zonele lor de activitate și faptele sau operele care le-au adus stima contemporanilor și admirația generațiilor care au urmat. Dar nimănui, înaintea Ioanei Pârvulescu nu i-a trecut prin minte să reconstituie viața lor cotidiană. Să le dezvăluie aspirațiile cele mai intime, retorica de îndrăgostiți, cărțile care le-au marcat formarea intelectuală, gusturile artistice, reacțiile în fața bolii sau a morții celor apropiați, secretele cele mai bine păstrate și indiscrețiile stînjenitoare din relațiile cu ceilalți. Sub
Viața și opiniile bonjuriștilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10998_a_12323]
-
eroul își imaginează cum ar arăta pagina de titlu a cărții pe care... o scrie, pagină reprodusă ,tale quale". Real i se pare naratorului (alter ego al autorului) doar ceea ce el ,inventează" pe măsură ce ,scrie". Frînturi de frază, episoade ale vieții cotidiene, sunt pe de altă parte consemnate arhivistic pe fișe și comentate cu intenția de a fi transformate în literatură, de a furniza eventual începutul unui roman sau al mai multora ce așteaptă să fie scrise. Din această căutare, printr-un
Premiul Goncourt 2005 - Weyergans-Houellebecq 6 - 4 by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11041_a_12366]
-
personaj al propriei narațiunii, iar travaliul său de a face literatură din peisajul arid al timpului prezent (populat cu navetiști cvasi-adormiți, profesori repartizați la țară, funcționari mărunți fără ambiții și lipsiți de viață, gospodine cu sentimentele strivite sub lespedea monotoniei cotidiene) devine principala zonă de interes a acestui tip de literatură. La prima vedere întrebarea fundamentală a prozei optzeciste este, pe urmele noilor romancieri francezi, ,cum se spune?" nu ,ce se spune?" într-o narațiune. Literatura se transformă în acest caz
Românii sub vremi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10859_a_12184]
-
pasiuni și fără ambiții. Spre deosebire de predecesorii lor, scriitorii optzeciști nu mai sînt atrași de ,marile teme" ale literaturii realismului socialist. Ei se mulțumesc cu statutul de umili cîrpaci ai textului care se chinuie să transforme cîteva banale diorame din viața cotidiană într-un colaj artistic. Ironia acestui tip de demers literar este însă perfectă. Pentru că în spatele acestui joc textual dez-eroizat, autorul optzecist poate spune lucruri de neimaginat despre adevărata substanță a regimului comunist. Fără să problematizeze și fără să exprime judecăți
Românii sub vremi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10859_a_12184]
-
Ed. Eminescu, 1997; Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti, Ed. Eminescu, 1998; De la Nae Ionescu la ,Criterion", Ed. Humanitas, 2003; Tânăra generație, Ed. Compania, 2004; Cuvinte pentru fratele rămas departe. Conferințe la Radio, 1930-1940, Ed. Casa Radio, 2004; Bunul Dumnezeu cotidian. Studii despre religie, Ed. Humanitas, 2004. O revelație a fost numărul special 1-2 din 1996 al revistei ,Manuscriptum", consacrat în întregime lui Mircea Vulcănescu (unele texte inedite au rămas până acum publicate numai acolo). În 2004, centenarul gânditorului a fost
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
I, 1938), apărarea la procesul din 1946 și ,ultimul cuvânt" la procesul din 1948, publicistica de politică externă, lucrările literare, scrierile autobiografice și corespondența. Nu se spune nimic despre studiile pe teme religioase culese în volumul de la Humanitas Bunul Dumnezeu cotidian (unele, puține, sunt integrate în Opere), al căror loc mai potrivit ar fi fost în primul volum de Opere, în vecinătatea secvențelor despre spiritualitatea filosofică. Sper să fie o simplă scăpare a îngrijitorului ediției și să nu apară disensiuni de
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
Specialitatea artistului sunt Icoanele Ferecate, Icones Blindées cum le spune el apăsat în limba franceză, în a căror substanță nu se mai regăsește nimic din ceea ce se știe îndeobște, nici chipul cristic și nici nenumăratele lui derivate, ci acel reper cotidian al unei noi mistici laice, un sinonim de piață al lui Dumnezeu, un demiurg ce-și îndeplinește prompt promisiunile și nu delegă nimic pentru viața de apoi, și anume dolarul american. Acest transfer răsăritean de ambalaj al sfințeniei, și cînd
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
uneori, în registre stilistice foarte diferite. Oricum, fie că este vorba de poezie sau de proză, în scrisul acestei autoare greu de clasat, realismul se combină în permamență cu suprarealismul și cu oniricul, viii și morții fac parte din existența cotidiană a eului care se confesează, senectutea și copilăria conviețuiesc în aceeași persoană care are puterea și inteligența ca, la vîrsta celor o mie de riduri, să redescopere, o dată și încă o dată, cu inocență și încîntare, farmecul vieții. Ca și precedentele
Exuberanța solitudinii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10878_a_12203]
-
utilitatea filialelor locale ale partidelor. De foarte multe ori, formațiunile politice au fost acuzate că au structuri stufoase. Totuși, politicile, strategiile și toate cercetările nu se pot face într-un birou al vreunui sediu central, ci trebuie corelate cu realitatea cotidiană a omului de rând, iar politicienii sunt datori să răspundă într-un mod satisfăcător nevoilor și aspirațiilor fiecărui individ. Note 1 Vezi Lazarsfled, Berelson, Bernard, The People's Choice, New York, Columbia University Press, 1944. 2 Ștefănescu, Simona, "Mutații în structura
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
-și poate proba viabilitatea fără forță modelatoare a culturii, fără a beneficia de vocația acesteia de a construi solidarități în plan uman și social. Doar cultură, în formele ei trăite, manifestate în practici semnificante, în ritualuri și în amalgamul vieții cotidiene, poate consolida sentimentul comunitar al cetățenilor din diverse state europene, sentimentul de apartenență și de loialitate la o organizație pe care, deocamdată, multi dintre ei o percep că o entitate abstractă, față de care nu se simt angajați existențial 11. Teoreticienii
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Mai mult, și articolul 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că "Uniunea respectă diversitatea culturală, religioasă și lingvistică". Așa cum arată Schnapper, "Cetățenia reprezintă sursă legăturii sociale"28, deci societatea cetățenilor, prin instituțiile politice și sociale, prin schimburile cotidiene, este una de natură democratică. Fiecare cetățean indiferent de religie, etnie, rasă, gen etc., are dreptul la acelasi respect, la recunoașterea demnității proprii. Relațiile dintre oameni se bazează pe demnitatea egală a tuturor. Numai în societatea democratică cetățenia este, în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
rapid, răsuflînd ușurate că își pot trăi viața. Căci, firește, Volver este în fond, ca multe dintre filmele lui Almodóvar, un soi de invitație comică la emancipare, un compliment flamboaiant adus diversității și multiplicității vieții, o privire autoironică aruncată complicațiilor cotidiene. E drept, în Volver sînt mai puține răsturnări de situație decît în filmele mai vechi ale regizorului. Dacă unii dintre noi vor găsi că Volver nu reușește grandiosul tur de passe-passe care transforma peliculele care l-au făcut celebru pe
Femeile lui Almodovar by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10143_a_11468]