55,062 matches
-
sociale - poate fi înlocuită, însă rolul ei de mamă nu poate fi înlocuit. Mama, este cea mai mare comoară a sensibilității și imaginației noastre: este moștenirea directă și modelatoarea sufletului nostru spre a fi bun, curat, cinstit, bland, iubitor de credință și cunoaștere. În ochii oricărei mame, arde de fiecare dată lacrima recunoștinței față de Dumnezeu atunci când vede că ființa iubită căruia i-a dat viață, îi îndestulează sufletul prin bucurii. O femeie are sau nu preț, dacă a dat naștere sau
MAMA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382690_a_384019]
-
Luceafărul se naște din lumină(M.Eminescu);lumina dezleagă minții taina, principiul de existență al lumii,iluminarea prin știință(O.Goga,T.Arghezi);misterul ca frumusețe a lumii,cunoașterea prin iubire nu risipește vraja lumii(L.Blaga);lumina divină a credinței,lumina idealului,lumina cunoașterii filozofice,lumina sufletului(L.Rebreanu)etc.Lumina înseamnă un,, Tot’’.Acest,,Tot “cuprinde:Lumină-Naștere-Cunoaștere! Lumea este lumină,iar Lumina din noi nu va,, veștejii Timpul niciodată’’eternizează sufletul omului-viața fiind efemeră! ,,O lumină mirifică și în
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
mâncăruri și băuturi, neștiind controversele acestei teme ce s-au purtat între Răsărit și Apus mai ales în epoca creștinismului primar, neștiind că Sfinții Părinți au dezvoltat pe această temă care la prima vedere pare simplă o adevărată Învățătura de Credință pe care Biserica Ortodoxă a păstrat-o neschimbată până în zilele noastre. Postul în viziunea ortodoxă este un mijloc de elevație sufletească, de dominare a sufletu¬lui asupra patimilor trupești. Postul îl debarasează și-l ușurează pe creș¬tin de toate
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
adevărată, va conduce către ispită, slăbiciune, îndoială și tulburare. Altfel spus, va fi o adevărată luptă, și probabil că vom cădea de multe ori. Dar adevărata descoperire a vieții creștine ca luptă și nevoință reprezintă trăsătura esențială a postiri. O credință care nu a biruit îndoielile și ispita este rar o credință adevărată. Din păcate, în viața creștină nu este posibil niciun progres fără amara experiență a căderilor. Prea mulți încep postirea cu entuziasm și renunță după prima cădere. Dacă după ce
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
va fi o adevărată luptă, și probabil că vom cădea de multe ori. Dar adevărata descoperire a vieții creștine ca luptă și nevoință reprezintă trăsătura esențială a postiri. O credință care nu a biruit îndoielile și ispita este rar o credință adevărată. Din păcate, în viața creștină nu este posibil niciun progres fără amara experiență a căderilor. Prea mulți încep postirea cu entuziasm și renunță după prima cădere. Dacă după ce am căzut și ne-am supus poftelor și patimilor noastre reluăm
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
natura, Învățați din cursul ei Și-ascultați apoi Scriptura, "Să n-aveți alți dumnezei!" Tot ce-i pe pământ se trece, Flori, copaci, păsări și om, Când cocorii au să plece, Să dai roade, ca un pom. Ca să vadă toți credința Ce o ai, iubirea ta, Să arăți cum pocăința, Poate inimi a schimba. Și când primăvara vine Cu alaiul ei de vis, Să trezească pe-orișicine Își dorește-n paradis. Dragul meu, privește cerul, Că-i senin, că-i înnorat
O ETERNĂ PRIMĂVARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382785_a_384114]
-
întâmplat ,românule,cu tine? , Pământul nostru", aur ,inca tine...... Privești pe înaltele coline, Biserici,mănăstiri divine, Ne dă speranță ,bunule creștine, Că într-o zi ,tu ,vei trăi mai bine! , Frumoasa țară avem ,române..! Speranta-i prima...ultima , ce vine.... ! Credință în Dumnezeu,ne va rămâne, Că într-o zi ,tu ,vei trăi mai bine! . Ce s-a ales ,românule,de tine? 21 feb 2016-001 Autor: Lucian Tătar 21 feb 2016-001 Referință Bibliografica: CE S-A ALES ROMÂNULE DE TINE? / Lucian
CE S-A ALES ROMÂNULE DE TINE? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382802_a_384131]
-
și împlinind-o, primim binecuvântare, Legea și Profeții spune să-ți iubești aproapele Și vei fii precum copacul ce îl udă apele. Rădăcina ta hrănită de Izvorul Vieții Sfinte, Îți va da îndestulare...Peste veacuri, ca sorginte, Vei rodi. Fructul credinței este rod al ascultării, Stai pe calea strâmtă, Domnul, nu te va lăsa uitării! 18/05/12, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Binecuvântat e omul / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2239, Anul VII, 16 februarie 2017. Drepturi de
BINECUVÂNTAT E OMUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382808_a_384137]
-
cei desemnați prin lege și jurământ să gestioneze averea poporului român. Iată că mai vechea noastră meteahnă - aceea de-a ieși în față după ce ai fost scos pe ușa din dos, respectiv de-a înfige șișul în spatele semenului de altă credință sau orientare politică (Dostoievski are în romanul Frații Karamazov memorabilul răspuns al bătrânului Karamazov, prototipul ticălosului. Cineva îl întreabă: „De ce-l urăști pe cutare? Ți-a făcut ceva?” „Să-ți spun de ce: omul nu mi-a făcut nimic, ce-i
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
pare alcoolismul, ale cărui consecințe sunt cu atât mai perfide, cu cât pedepsele vizează doar actele inconștiente sau semiconștiente ale consumatorului de alcool. Remediul este inseparabil legat de voința celui în cauză, cu un foarte necesar ajutor venit pe linia credinței, familiei și a mediului în care trăiește, căci bufetele și cârciumile îți fac cu ochiul din sută în sută de metri. Aceasta a doua categorie de vicii a devenit la noi o prezență din ce în ce mai îngrijorătoare, deopotrivă intensiv și extensiv. Să
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
Regina însă puse capăt disputei întrebîndu-i pe evrei de ce puțeau? "Același Zechiel ținu mai multe conferințe despre care unul din ucenicii săi ne dă seama. Fiecare parte își atribui victoria, deși aceasta nu putea fi decît de partea adevărului. "Pavăza credinței, scrisă de un evreu pe nume Isaac, descoperită în Africa e cu totul superioară relatării lui Zechiel, care este foarte confuză și plină de puerilități. Isaac este metodic și un foarte bun dialectician; niciodată eroarea nu avu poate un mai
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
Constantin Țoiu În ultimul timp, îl tot pomenesc pe Ion Negoițescu. Complet diferiți unul de altul, din toate punctele de vedere, la el mă uimea sinceritatea, credința profundă, precum și o moralitate superioară, dacă se poate spune, mai rar întâlnită în România, mai cu seamă printre intelectualii de vază. Nu exagerez. Pot da o mulțime de exemple. Dar, nu-i momentul... Știu, unii vor zâmbi. Mărturisesc: viciul, câteodată
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
și surse uitate, este dublată de o muncă de detectiv. Indiferent de riscuri, Andrei Oișteanu merge până la capătul ideii și, pentru a ajunge la o concluzie, formulează mai multe ipoteze. Așa procedează, de exemplu, atunci când încearcă să descifreze sensul vechii credințe românești " Când te întâlnești cu un jidan îți merge bine". Optează pentru una dintre ipoteze, cu precauție și capacitatea de a-și convinge cititorul. Măcar o precauție trebuie, totuși, să-și ia și acesta din urmă atunci când citește: de a
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
de folcloriștii avizați. Dar pentru perioada 1900-1920 (Pamfile, născut în 1883, a murit în 1921) culegerile (broșurelele) sale erau utile: propuneau material inedit, reținînd din el ceea ce era demn de folosit. S-a arătat cucerit de culegerea unor obiceiuri și credințe legate de mitologia populară. Le adună, treptat, în trei volume, publicate de Academia Română (cunoscînd și ediții în limba germană) între 1916 și 1924 (al treilea volum apare postum), purtînd chiar titlul îndrăzneț Mitologie românească. Nu era chiar o premieră în
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
în Trilogia culturii), s-a folosit și de mitologia populară, așa cum se dezvăluie ea prin folclor. Așadar, iată că eresurile mitologiei populare au interesat și un filosof român de incontestabilă profunditate a cugetării. Și n-are sens să intepretăm aceste credințe populare, cele mai multe într-adevăr eresuri de-a binelea, prin filtrul științei de azi sau de dinaintea noastră. Privite prin această oglindă a toate luminătoare, aceste credințe populare constituite în epocile originare s-ar risipi în neant, contrazise de adevărurile științei. Dar
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
un filosof român de incontestabilă profunditate a cugetării. Și n-are sens să intepretăm aceste credințe populare, cele mai multe într-adevăr eresuri de-a binelea, prin filtrul științei de azi sau de dinaintea noastră. Privite prin această oglindă a toate luminătoare, aceste credințe populare constituite în epocile originare s-ar risipi în neant, contrazise de adevărurile științei. Dar, în acest fel, n-ar mai exista mituri și mitologie, cu rostul lor pentru a descifra concepția despre viață, lume și dumnezeire a omului originar
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
anumite medii sătești izolate sau pur și simplu conservate prin tradiție multiseculară. Că astăzi știința (prin medicină sau cosmogonie și altele) a pătruns în lumea satului, năruind tradițiile născute din ceea ce azi sînt socotite eresuri, e incontestabil, transformînd vechile obiceiuri, credințe, îndeletniciri în realități numai muzeale. Dar rostul lor în timpurile de început, păstrate, la noi, pînă tocmai în perioada interbelică, de vreme ce, aici, 85-90% din populație locuia la sat și se ocupa exclusiv cu agricultura practicată ca în vechime, analfabetismul fiind
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
și etnologi (Ernest Bernea, Ion Ionică, Constantin Brăiloiu, Hary Brauner), chiar un sociolog de suprafața lui Henri H. Stahl îndeletnicindu-se cu culegerea de povești populare de la țăranii unor sate supuse monografierii. Totul aproape, în aceste sate investigate, sub raportul credințelor, obiceiurilor, tradițiilor (pe scurt spus, al miturilor) se păstrase ca în vremurile imemoriale, doftoroaia și descîntecele țineau loc de medic, iar agronomia era încă aproape neștiută. Așadar, revenind la scientismul lui Rădulescu-Motru, voi repeta că astfel de interpretări mitologice își
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
descrierea ființelor suprafirești, în legătură cu omul, îmbrățișează și socotințele poporului despre lume, lucru pe care eu l-am făcut în altă parte. Dar chiar fără acestea, ceea ce urmează aici nu prezintă un tot. Dintre "prietenii" omului, lipsește Dumnezeu, zugrăvirii căruia, după credințele românilor, n-am putut să-i fac loc laolaltă cu atîtea spirite, parte creștine, iar cele mai multe păgînești, pentru o pricină lesne de înțeles. De asemenea lipsește și icoana Diavolului care, prin mărimea ei, ar fi fost o piedică pentru sintetizarea
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
noastră!) populară. Și, în sfîrșit, despre alte nenorociri ce se abat asupra oamenilor (Ceasul cel rău, știma apei, sorbul, balaurii, ciuma, holera, moartea, cățelul pămîntului etc. etc.). Următoarele două cărți ale acestui corpus integrator sînt consacrate comorilor și pămîntului după credințele poporului român. Trilogia lui Tudor Pamfile a fost reeditată, într-o ediție științific alcătuită, de dl Iordan Datcu, priceput folclorist și etnograf, autor al unui excelent Dicționar al folcloriștilor, 1979, reeditat relativ recent sub denumirea de Dicționar al etnografilor și
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
sunt de folos, ori de câte ori i se pun întrebări - și în oricare împrejurare. El poate să afirme ritos că nici un tezaur românesc nu i-a fost vreodată încredințat, dar că a și restituit câteva piese, dovedindu-și, odată mai mult, buna credință. Iar când e să nu restituie ceva, deschiderea sa către reconciliere și semnare de tratate este uriașă. Ajunge să nu-i pretindem nimic marelui nostru vecin, că el ne și iartă de orice rău nu i-am făcut - cele reale
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
și austere sau peisaje panoramice, legate subtil de ideea proletariatului suveran, cum ar fi acela din Petroșani. Și alături de el vin, în aceeași direcție, și alți exponenți ai avangardei, spirite nonconformiste și ostile establismentului burghez, care își reneagă propriile lor credințe artistice spre a și le păstra pe cele politice, acceptînd, însă, fără prea multe regrete, celălalt establisment, cel al ordinii și al dictaturii proletare. O altă categorie, cum este cea reprezentată de Vida Geza (luptător în Spania) sau de Vasile
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
în dragoste cât și în existența fadă de zi cu zi. Iubirea a trecut ("degetele rătăcesc prin aer/ nu te mai aflu"), viața nu mai are ritm și sens ("totul s-a sfârșit"; "nimic nu se întâmplă cu mine"), iar credința s-a pierdut ("Dumnezeu nu se vede."). Chinuit de amintire sau, din contră, de uitare, poetul e prins pe rând în "plasa de sârmă a privirilor" sau "în pânza de păianjen a iubirii". Uzate în eterne formulări despre o dragoste
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
făcuse ce făcuese și, drept răsplată, le aurise ceaslovul lor vechi cărat cu sfințenie prin toate prigoanele... Totul e să fii prigonit, - mai zicea veterinarul cinic și învățat din cauza singurătății în care trăia - adică să ai motiv; că p-ormă credința vine de la sine. Aveam înainte - dacă mai era nevoie - în fața bisericii și a morunului răstignit pe poarta înaltă de lemn, dovada că puritatea, orice fel de puritate, credința definitivă în ceva, mergînd pînă la jertfă, le sprijină totdeauna și le
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
din cauza singurătății în care trăia - adică să ai motiv; că p-ormă credința vine de la sine. Aveam înainte - dacă mai era nevoie - în fața bisericii și a morunului răstignit pe poarta înaltă de lemn, dovada că puritatea, orice fel de puritate, credința definitivă în ceva, mergînd pînă la jertfă, le sprijină totdeauna și le întăresc represiunile... * * Ilvi nu știa carte. Așa că recita pe de rost ce scria în ceaslovul ținut în mînă de paracliser, care, din cînd în cînd, întorcea foile, de
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]