2,116 matches
-
februarie 1929 și se stinge din viață în același an, pe 29 septembrie, la vârsta de 64 de ani. Chimistul scoțian Thomas Graham introduce în 1861 denumirea de coloizi, propunând clasificarea substanțelor în cristaloizi și coloizi. Aceștia din urmă nu cristalizează, difuzează greu prin solvenți și nu străbat anumite membrane prin care trec soluțiile cristaloizilor. Weimarn demonstreză în 1907 că orice substanță poate fi adusă, în condiții speciale, în stare coloidală. Însă adevăratul fondator al chimiei coloidale moderne este Zsigmondy, iar
Richard Zsigmondy () [Corola-website/Science/308768_a_310097]
-
și la o presiune de 40 atm se condensează sub forma unui lichid incolor. Punctul de fierbere este de -83,7 °C, iar cel de topire este de -112 °C. În stare solidă se prezintă ca o masă albă cristalină. Cristalizează într-o rețea cubică moleculară. Temperatura și presiunea critică au valorile 51,46 °C și, respectiv, 81,6 atm. În stare lichidă nu conduce curentul electric. Formează un amestec azeotrop cu apa ce conține 20,24% HCl și distilă la
Acid clorhidric () [Corola-website/Science/307993_a_309322]
-
care coborau toamna către "valea fără iarnă", la nord de Varna, anume valea râului Batova, și reveneau primăvara. La începutul secolului XIX, populația orașului număra 12.000 locuitori, în mare parte refugiați din Dobrogea în urma războaielor ruso-turcești. Începe a se cristaliza pătura culturală a orașului. Prima biserică ortodoxă din Bazargic datează din 1843. În 1865 orașul număra 5 biserici ortodoxe (4 bulgare, une grecească) După cu independența Bulgariei în 1878, orașul își schimbă numele în Dobrici (1882), după Dobrotici, conducătorul Dobrogei
Dobrici () [Corola-website/Science/308041_a_309370]
-
este aceea de vindecare a bolilor, fiind una din profesiile cele mai vechi ale omului. Profesia de medic provine din ocupația de tămăduitor, ocupație care deja era practicată de preoții din antichitate. Din experiența îndelungată în decursul istoriei, s-au cristalizat treptat bazele științifice în care este practicată medicina de azi. Sociologia profesională indică faptul că profesia de medic trebuie să corespundă unui nivel înalt de etică morală, forma cea mai cunoscută fiind „jurământul lui Hippocrate”, uneori fiind necesară metoda trierii
Medic () [Corola-website/Science/308095_a_309424]
-
relaxată (negativă), de aceea nu poate fi pilotat fără sistemul computerizat fly-by-wire. Pe de altă parte, această instabilitate naturală îi conferă o manevrabilitate deosebită. Pentru SUA, conflictul din Vietnam a demonstrat importanța avionului de vânătoare ușor. La Pentagon s-a cristalizat un grup de inițiativă favorabil acestui concept. Ca urmare a eforturilor acestui grup în cercurile militare, politice și financiare americane, pe 06.01.1972, USAF a lansat cererea de ofertă pentru avionul de vânătoare ușor ("Light Weight Fighter" -LWF) către
F-16 Fighting Falcon () [Corola-website/Science/308194_a_309523]
-
(Antimonit sau Stibină) cunoscut și sub numele de „sulfură de antimoniu”, este un mineral răspândit în natură, care face parte din clasa sulfurilor, având raportul sulf : metal (seleniu, telur) de 1:1. Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, având formula chimică , cu un habitus de cristale lungi, prismatice, aciculare, așezate radial, sau se poate prezenta sub formă de agregate masive de culoare cenușie plumburie. Caracteristic cristalelelor de stibină este lungimea și forma aciculară, cu un
Stibnit () [Corola-website/Science/308216_a_309545]
-
ul sau plombagina (denumire de specialitate) este un mineral răspândit în natură ce face parte din categoria nemetalelor, fiind după diamant un element stabil datorită structurii simetrice de "C" cu o compoziție chimică de Carbon pur cristalizând hexagonal, rar romboedric sau fiind sub formă amorfă. ul are în structură cristale opace de culoare neagră, hexagonale, formă tabulară, solzoasă, sau bare. Luciul fiind metalic la formele cristaline și mat la agregatele amorfe. Duritatea pe scara Mohs este între
Grafit () [Corola-website/Science/306592_a_307921]
-
Cementita sau carbura de fier este un component de bază al aliajelor fier-carbon, compus chimic metastabil cu formula FeC și un conținut de carbon de 6,67% (restul fiind fier). Ea cristalizează în sistem ortorombic, celula elementară conținând 12 atomi de fier și 4 atomi de carbon. Cementita este cel mai dur constituent al aliajelor fier-carbon (duritate Vickers: 700-800 HV), dar în același timp este și foarte fragilă (reziliența ~ 0). De aceea
Cementită () [Corola-website/Science/306572_a_307901]
-
avea o istorie scurtă în lumea jazz-ului la momentul inventării chitarei bas; stilul de jazz "swing", cel care a determinat sunetul specific al contrabasului de jazz (foarte diferit stilistic de fostul two-beat preluat de la tubă), nu era pe deplin cristalizat la începutul anilor treizeci. Totuși, chitara bas nu s-a bucurat de popularitate mai devreme de finele anilor '50, când a început să înlocuiască tot mai adesea contrabasul folosit în formațiile de rock'n'roll, până la a-l exclude din
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
ul este un mineral de culoare cenușie-neagră, un oxid de fier și titan, cu formula chimică FeTiO, compus în proporție de 52,65% din TiO și rest FeO. El se găsește în roci metamorfice și magmatice și cristalizează în sistem romboedric. Numele provine de la Munții Ilmen din Rusia. ul este cel mai important minereu de titan. Ilmenitul se întâlnește în roci magmatice ca gabroul sau dioritul, în filoane de cuarț sau în nisipuri de râu, unde apare în
Ilmenit () [Corola-website/Science/306663_a_307992]
-
Adormirea Maicii Domnului” și "Sf. Gheorghe" a Mănăstirii Humor pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei". Biserica "Adormirea Maicii Domnului” este construită în plan triconc, cu abside laterale, dar fără turle. Construită în stilul moldovenesc cristalizat în ultimul deceniu al domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), această biserică prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de bisericile ștefaniene. Este vorba de lipsa turlei de deasupra naosului, precum și de prezența pentru prima dată, în arhitectura
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
Marcasita este un mineral răspândit în natură face parte din categoria sulfurilor, având raportul sulf, metal de 1:1. Cristalizează în sistemul ortorombic, cu formula chimică FeS, apare mai frecvent sub formă rombica sau cristale prismatice, piramidale, dar și sub formă de concrețiuni radiale sau ca agregate. Culoarea diferită de la alb, galben până la cenușiu negru este definită de conținutul în
Marcasită () [Corola-website/Science/307802_a_309131]
-
de câțiva ani cu eliberare de acid sulfuric și miros de sulf. Din „grupa marcasitelor” fac parte: Anduoit, Ferroselit, Frohbergit, Hastit, Iridarsenit, Kullerudit, Mattagamit și Omeiit. Marcasita are aceeași formulă chimică cu Pirita dar se deosebește prin structura cristalină, "pirita" cristalizându-se în cuburi. Din punct de vedere etimologic, termenul "marcasită" provine din limba arabă, respectiv limba maură „marqâshîtha” = „amnar, cremene” denumire care ar fi datorată culorii de bronz a mineralului cu luciu metalic și faptului că prin lovire cu o
Marcasită () [Corola-website/Science/307802_a_309131]
-
o variantă de rocă neagră sticloasă cu luciu de smoală (germană: Pechstein). Formarea rocilor amorfe sticloase, este posibilă prin concentrația ridicată de silicați, ca și în cazul vâscozității mari a lavei. Datorită răcirii rapide, lava nu are timp să se cristalizeze, rezultând structura amorfă sticloasă. În cazul unei grosimi mai mari a stratului de lavă, se pot forma și texturi porfirice, după caz, cristale în masa rocii cu structură sticloasă. Roca poate, în anumite condiții, să se transforme, în perioadele geologice
Obsidian () [Corola-website/Science/307962_a_309291]
-
la "Galerie de l'Effort Moderne" pe care o avea la Paris. Atras de timpuriu de viața formelor, de prestigiul fizic al obiectelor dintr-o lume tot mai marcată de acumulările tehnologice moderne, traversează o așa zisă "epocă mecanică". Se cristalizează acum vocația sa constructivă, aducând în imagine rețeaua tubulară a utilajelor tehnice, care împrumută curând ceva din geometria lor simplă și pregnantă figurilor omenești. În compoziția "Les disques" ("Discuri", 1918), Léger păstrează încă tematica abstractă. Experiențele lui estetice continuă să
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
(mineral cunoscut și sub numele de clorura de potasiu) este destul de rar întâlnit în natură. Face parte din clasa halogenaților. Cristalizează în sistemul cubic, având formulă chimică KCl, fiind reprezentat frecvent prin cristale cubice. Aspectul este de obicei incolor. Variantele colorate depind de impuritățile conținute, gălbui, roșiatice, mai rar albastre sau violete. Silvina este descoperit în anul 1832 fiind numit în
Silvină () [Corola-website/Science/308392_a_309721]
-
Dolomit este un mineral din grupa carbonaților anhidri, frecvent întâlnit în natură. Mineralul cristalizează în sistemul trigonal-romboedric, având formula chimică , dominând cristalele romboedrice, sau agregatele masive de culoare albă cenușie cu variante de culoare ce pot fi până la brun deschis. Are o duritate relativ mică, între 3,5 și 4 cu o densitate de
Dolomit (mineral) () [Corola-website/Science/308396_a_309725]
-
cu aceeași formulă chimică fiind numite polimorfe ale wolastonitului. Ambele variante se formează la o temperatură și presiune relativ scăzută, făcând parte din categoria rocilor metamorfice. Variantele formate la temperatură înaltă, numite și „Pseudowolastonit” (mai rar -4A sau β-CaSiO) care cristalizează de asemenea în sistemul triclinic, ca de exemplu Wolastonit-3T, Wolastonit-4T, Wolastonit-5T și Wolastonit-7T. Numele de Wollastonit sau Wolastonit a fost dat în cinstea naturalistlui englez „William Hyde Wollaston” (1766-1828) , în anul 1818 de Léman în dicționarul „Nouveau dictionnaire d’histoire
Wolastonit () [Corola-website/Science/308410_a_309739]
-
în strucura rețelei, cationii de Ca, această modificare se poate observa la modificarea indicelui de refracție a mineralului observat la microscopul cu lumină polarizată. Mineralul care conține un procent de peste 10 % fier (CaFeSiO) respectiv mangan peste als 25 % (CaMnSiO) wolastonitul cristalizează în sistemul Bustamit ((Mn,Ca,Fe)[SiO]). Structurile înrudite wolastonitului pe lângă Bustamit este de asemenea Pektolithul (NaCa[SiO(OH)]) și Seranditul (Na(Mg,Ca)[SiO(OH)]). Minerale de asociație (de parageneză) sunt diopsidul, granatele, (mai ales Grosular und Andradit), Tremolitul
Wolastonit () [Corola-website/Science/308410_a_309739]
-
ul („boratul de sodiu”, „diborat de natriu decahidrat”) este un mineral din clasa boraților. Cristalizează în sistemul monoclinic având formula chimică Na[BO(OH)] · 8 HO sau NaBO · 10 HO respectiv NaO · 2 BO · 10 HO cu cristale prismatice scurte, tabulare sau agreagate granulate masive sau pământoase de culoare albă cenușie. La o încălzire de
Borax () [Corola-website/Science/308394_a_309723]
-
ul este un mineral răspândit din clasa silicaților și germanaților, cristalizează frecvent în sistemul monoclinic. Poate conține cantități mici de fier, magneziu sau aluminiu, care de fapt apar prin substituția altor elemente, raportul acestor metale influențează nuanțele de culoare a mineralului. ul datorită clivajului bun este mai puțin folosit ca piatră
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
compusă din 19 sorosilicați monoclinici și un sorosilicat ortorombic. Parametrii convențională ai moleculei sunt: a = 8.98 Å, b = 5.64 A, C = 10.22 Å, beta = 115.4 ° V = 467.58, Z = 2; densitatea este de 3,69. Epidotul cristalizează în grupul de spațiu monoclinic \ P2 1 / m (Raumgruppen-Nr. 11) cu parametrii "zăbrelelor" a = 8.89 Å, b = 5.63 A, C = 10.15 Å și β = 115.4 ° și cu două unități de formulă pe unitatea celulară. Epidotul nu este
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
ul este un mineral din clasa silicaților, mai precis din grupa inosilicaților, având formula chimică . Mineralul cristalizează în sistemul tetragonal și are duritatea de 6,5 - 7,5 pe scara lui Mohs. Culoarea naturală a zirconului variază între incolor, galben-auriu, roșu, până la brun, dar poate fi și verde, albastru, sau negru. Urma lăsată pe porțelan este albă
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
cel mai frecvent mineral din scoarța pământului. Mineralul ia naștere ca produs primar în procesul de cristalizare în rocile magmatice, ca granit, și roci bazice ca pegmatit sau sienit. În rocile metamorfice zirconul prin procesul de răcire va recristaliza sau cristaliza din nou. În rocile sedimentare zirconul datorită durității mari rezistă proceselor de eroziune și transport, poate fi întâlnit sub forme dendritice, care au dimensiuni de 100-300 µm. Prin procesele de analiză a formei, suprafeței cristalului se pot stabili condițiile de
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
decis să-i retragă cetățenia și să-l expulzeze, sub pretextul originii sale bulgare. Acțiunea a avut loc în timp ce Rakovski participa în Germania la un congres al Internaționalei Socialiste ținut la Stuttgart. În 1910, în jurul jurnalului „România muncitoare” s-a cristalizat noul Partid Social-Democrat Român în locul celui Social Democrat Muncitoresc existent între 1893-1899, din care ieșiseră adepții politicii conciliante față de coroană ("trădarea generoșilor" care au intrat în Partidul Național Liberal etc) . În aceeași perioadă Rakovski, aflat în străinătate, a contribuit, împreună cu
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]