51,468 matches
-
alcătuiesc elementul material al infracțiunii de nerespectare a regimului materiilor explozive, reglementată de prevederile art. 346 din Codul penal. Astfel, Curtea a constatat că, până la o eventuală intervenție a legiuitorului, care are posibilitatea să reconfigureze elementele constitutive ale infracțiunii criticate, dispozițiile art. 37 lit. a) din Legea nr. 126/1995 nu pot viza decât operațiunile prevăzute de art. 346 alin. (1) și (2) din Codul penal, operațiuni având ca obiect articole pirotehnice.
COMUNICAT din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272525]
-
limitată în timp, ci are un caracter permanent. Conform jurisprudenței Curții, restrângerea exercițiului unui drept trebuie să dureze numai atât timp cât se menține amenințarea în considerarea căreia această măsură a fost edictată, însă, în ceea ce privește actul normativ criticat, amenințarea nu poate fi identificată, câtă vreme toate celelalte venituri salariale au crescut, fiind majorate, cele mai multe dintre ele în mod semnificativ, prin legea-cadru de salarizare. ... 9. Prin urmare, dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de această lege, dar salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială. Or, dispozițiile de lege criticate fac parte din legea-cadru de salarizare, care nu este o lege specială. Această lipsă de corelare legislativă nu respectă cerințele de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate a normelor juridice, fiind încălcate prevederile art. 6, 13 și 22 din Legea nr.
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... 19. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 20. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 22 mai 2018. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: – Art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017: „În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia. ... ... ... 22. Autorii excepției susțin că normele de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 41 privind munca și protecția
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 15. ... 26. În raport cu cele mai sus arătate, Curtea a reținut că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 27. Cât privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 47 din Constituție privind dreptul la un nivel de trai decent, Curtea a apreciat că măsura stabilită prin textele de lege criticate se integrează ansamblului de acțiuni ale statului de adaptare la resursele financiare existente, neputându-se reține o afectare a nivelului de trai decent, contrară Constituției. ... 28. În ceea ce privește scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 față de
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, și Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 6 iulie 2009, dispozițiile de lege criticate, care reglementează transferul contribuțiilor de asigurări sociale către persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, constituie o materie distinctă de cea a Legii-cadru nr. 153/2017, care se referă la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Din contră, prin
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
la calitatea legii. Astfel, autoarea obiecției susține că dispozițiile art. I pct. 1 [cu referire la art. 9 alin. (5)], ale art. I pct. 19 [cu referire la art. 145^1 alin. (3) lit. a)] și ale art. II din legea criticată nu întrunesc exigențele art. 1 alin. (5) din Constituție. Se susține că termenul „orice“ din sintagma „orice persoană“, cuprinsă în art. I pct. 1 [cu referire la art. 9 alin. (5)] din legea criticată, este neclar, în condițiile în care
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
și ale art. II din legea criticată nu întrunesc exigențele art. 1 alin. (5) din Constituție. Se susține că termenul „orice“ din sintagma „orice persoană“, cuprinsă în art. I pct. 1 [cu referire la art. 9 alin. (5)] din legea criticată, este neclar, în condițiile în care o măsură privativă de libertate se dispune întotdeauna față de o persoană identificată, determinată, căreia, prin privarea de libertate, i se produce o pagubă, potrivit art. 202 și următoarele din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
specifice dreptului civil. ... 4. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, formulează critici și cu privire la soluția legislativă propusă la art. I pct. 19 [cu referire la art. 145^1 alin. (3) lit. a)] din legea criticată, apreciind că aceasta este neclară și ambiguă. Astfel, autoarea obiecției susține că modalitatea de reglementare a dispozițiilor art. 145^1 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală, prin care termenul de exercitare a plângerii, de 20 de zile, începe
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
plângerii împotriva măsurii de supraveghere tehnică și a modului de punere în executare a acesteia. Se susține că argumentele cu privire la caracterul neclar al art. I pct. 19 [cu referire la art. 145^1 alin. (3) lit. a)] din legea criticată sunt aplicabile mutatis mutandis și prevederilor art. II din legea criticată, față de similitudinea soluțiilor legislative preconizate în legătură cu prevederile art. 145^1 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. ... 5. De asemenea, Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
în executare a acesteia. Se susține că argumentele cu privire la caracterul neclar al art. I pct. 19 [cu referire la art. 145^1 alin. (3) lit. a)] din legea criticată sunt aplicabile mutatis mutandis și prevederilor art. II din legea criticată, față de similitudinea soluțiilor legislative preconizate în legătură cu prevederile art. 145^1 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. ... 5. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite formulează critici de neconstituționalitate, prin raportare la art.
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
privind competența strict determinată prin Legea nr. 51/1991, aduce atingere principiului statutului de drept și principiului legalității. Sub un alt doilea aspect, autoarea obiecției susține că prevederile art. I pct. 17 [cu referire la art. 139^1 alin. (2)] din legea criticată încalcă dreptul de acces la justiție, garantat de dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, al persoanelor care nu au o calitate în procesul penal sau care au calitatea de suspect, câtă vreme legalitatea înregistrărilor rezultate din
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Decizia Curții Constituționale nr. 55 din 4 februarie 2020, paragrafele 31, 32 și 56. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite susține, totodată, că dispozițiile art. I pct. 34 [cu referire la art. 281 alin. (4)] din legea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale 24 alin. (1) din Constituție. Se susține că, deși legiuitorul instituie, la art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, sancțiunea nulității absolute în cazuri anume prevăzute de lege
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
neconstituționalitate cu privire la prevederile art. I pct. 38 [cu referire la art. 345 alin. (1^1)] din legea criticată prin raportare la dispozițiile art. 21 alin. (3) și ale art. 24 alin. (1) din Constituție. Astfel, se susține că prevederile criticate, care impun părților obligația de a-și alege apărători, care dețin autorizația de acces prevăzută de lege, aduc atingere dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil, în condițiile în care textul de lege limitează posibilitatea părților de a
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
să asigure proporționalitatea între dreptul la apărare și interesul public general, reclamat prin reglementare, în concret, între dreptul la apărare al părților și interesul statului privind clasificarea anumitor informații în cauzele deduse judecății. Se susține că aplicabilitatea generală a textului criticat și în acele cauze în care nu există o afectare majoră a interesului public nu respectă principiul proporționalității și creează premisele restrângerii dreptului inculpatului la apărare, în substanța sa, precum și a dreptului la un proces echitabil. Se invocă, în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Cauza Muhammad și Muhammad împotriva României. ... 8. În fine, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite formulează critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. I pct. 62 [cu referire la art. 595 alin. (1^1) lit. b)] din legea criticată, prin raportare la prevederile art. 126 alin. (3), ale art. 61 alin. (1) coroborat cu art. 1 alin. (4), ale art. 1 alin. (5) coroborat cu art. 73 alin. (1) și (3) lit. h) din Constituție. Se invocă, în acest
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
penale și nici nu dobândesc caracter de lege, acestea, potrivit dispozițiilor art. 474 alin. (4) și ale art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, fiind obligatorii pentru instanțele de judecată. În aceste coordonate, se susține că soluția legislativă criticată, care prevede, în esență, că reprezintă un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative pronunțarea unei decizii de admitere de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
organică a infracțiunilor, a pedepselor și a regimului executării acestora reprezintă apanajul Parlamentului, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, astfel că nu se poate concepe ca această atribuție de legiferare să fie dată, în cazul reglementat de dispozițiile criticate, în sarcina Înaltei Curți de Casației și Justiție, în exercitarea rolului constituțional al acesteia de asigurare a interpretării și aplicării unitare a legii de către celelalte instanțe judecătorești, cu efecte directe în ceea ce privește regimul pedepselor în cazul unor
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
penale ale hotărârilor judecătorești, pronunțate în baza legii vechi (în speță, în baza legii care nu a fost interpretată printr-o decizie dată în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii), instituit prin dispoziția criticată, se susține că se încalcă principiul autorității de lucru judecat, precum și principiul securității raporturilor juridice consacrat de prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție, cât privește hotărârile judecătorești definitive. ... 9. Pe rolul Curții Constituționale se află și obiecția de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
2.443 din 12 aprilie 2023 și constituie obiectul Dosarului nr. 882A/2023. ... 11. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, Avocatul Poporului formulează critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. I pct. 17 [cu referire la art. 139^1 alin. (1)] din legea criticată, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 26, ale art. 28 și ale art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție. Astfel, din perspectiva respectării principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, apreciază că
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de o procedură clară și explicită referitoare la verificarea legalității acestui element (Decizia Curții Constituționale nr. 55 din 4 februarie 2020). Se susține că, în accepțiunea dispozițiilor art. I pct. 17 [cu referire la art. 139^1 alin. (1)] din legea criticată, înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații sunt obținute cu respectarea prevederilor legale care reglementează obținerea acestor înregistrări, adică în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 51/1991, contrar dispozițiilor art. 138-144 din Codul de procedură penală, referitoare la metodele speciale de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
2003, pronunțată în Cauza Prado Bugallo împotriva Spaniei, Hotărârea din 6 septembrie 1978, pronunțată în Cauza Klass și alții împotriva Germaniei). În fine, se susține că prevederile art. I pct. 17 [cu referire la art. 139^1 alin. (1)] din legea criticată sunt contrare dispozițiilor art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție, în raport cu cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 51 din 16 februarie 2016 și nr. 55 din 16 februarie 2022. Din această perspectivă, se susține că
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]