2,852 matches
-
structura de celebrare a reconcilierii, pe care o parcurge penitentul etapă cu etapă, îl ajută pe acesta să trăiască un proces de schimbare a ființei sale în sens pozitiv. Astfel, penitentul: a) recunoaște nevoia de a fi vindecat (prin cercetarea cugetului); b) exprimă deschis dorința de a fi iertat (mărturisirea); c) cunoaște modul de vindecare (dezlegarea); d) împlinește opera penitențială, care are și efect medicinal (îndestularea). Se cere însă atenție, pentru că nu parcurgerea unui astfel de ritual face miracole, ci intervenția
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
universalitatea învățăturilor propuse (pentru ca să nu se întâlnească experiența în care unii confesori dezleagă mai ușor anumite păcate, în timp ce alții refuză categoric aceeași dezlegare); b) evitarea unui „dogmatism al păcatului” (obiectivizarea la maxim a păcatului după liste, criterii, cercetări amănunțite de cuget, etc.); c) evitarea unui „automatism al iertării” (sublinierea exagerată și în mod subiectiv a milostivirii lui Dumnezeu, încât păcatele să nu mai conteze); d) corectarea ideii că repararea este irelevantă (tendința de a micșora operele penitențiale, care, de fapt, fac
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se evidențiază derularea procesului dialogic nu doar în timpul restrâns al ritului, ci într-un timp mai îndelungat, fiindu-i benefic penitentului și ajutându-l să crească în această conștiință comunitară și în afara celebrării propriu-zise; c) Penitentul trebuie ajutat în cercetarea cugetului prin diferite modele și propuneri clare. Dialogul dintre confesor și penitent poate fi influențat și de cercetarea cugetului pe care penitentul a făcut-o în prealabil, mai ales dacă acest act de examinare și evaluare nu a avut criterii și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-i benefic penitentului și ajutându-l să crească în această conștiință comunitară și în afara celebrării propriu-zise; c) Penitentul trebuie ajutat în cercetarea cugetului prin diferite modele și propuneri clare. Dialogul dintre confesor și penitent poate fi influențat și de cercetarea cugetului pe care penitentul a făcut-o în prealabil, mai ales dacă acest act de examinare și evaluare nu a avut criterii și valori creștine. Biserica propune și actualizează noi modele de cercetare a cugetului, pentru a le veni în ajutor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate fi influențat și de cercetarea cugetului pe care penitentul a făcut-o în prealabil, mai ales dacă acest act de examinare și evaluare nu a avut criterii și valori creștine. Biserica propune și actualizează noi modele de cercetare a cugetului, pentru a le veni în ajutor, atât penitenților cât și confesorilor, dorind crearea unui numitor comun în a defini păcatul, vinovăția, iertarea și pocăința. Ritualul Penitenței conține în anexa sa trei modele de cercetare a cugetului, alcătuite în raport cu cuvântul lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
modele de cercetare a cugetului, pentru a le veni în ajutor, atât penitenților cât și confesorilor, dorind crearea unui numitor comun în a defini păcatul, vinovăția, iertarea și pocăința. Ritualul Penitenței conține în anexa sa trei modele de cercetare a cugetului, alcătuite în raport cu cuvântul lui Dumnezeu și orientate în sfera a trei teme de referință: dragostea față de Dumnezeu, dragostea față de aproapele și respectul față de sine. Alături de acestea, Biserica locală rămâne atentă la particularitățile momentului, ale culturii, sau ale penitentului (vârsta sa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
față de aproapele și respectul față de sine. Alături de acestea, Biserica locală rămâne atentă la particularitățile momentului, ale culturii, sau ale penitentului (vârsta sa, starea vieții sale, gradul de profunzime al vieții sale spirituale) și, în funcție de acestea, propune modele de examinare a cugetului. Apelul la Decalog este referențial, alături de care se pot verifica practicarea virtuților, asemănarea cu Cristos și alte aspecte particulare. Prin astfel de modele, creștinul este ajutat să își formeze o conștiință corectă și să gândească după logica Sfintei Scripturi și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rolul său în promovarea reconcilierii. Ea se implică în sprijinirea și în încurajarea frecventării acestui sacrament, subliniind unele dimensiuni și zone ce necesită în continuare atenție deosebită: favorizarea spovezii frecvente, încurajarea celebrărilor comunitare, propunerea de modele eficiente de cercetare a cugetului, colaborarea cu științele umane, aprofundarea legăturii dintre sacramente, etc. Va fi atentă în același timp și la procesul dialogic în sacramentul reconcilierii, considerat aspect esențial în cadrul celebrării. În autorizarea celor afirmate, materialul bibliografic a fost de un real folos. Ne-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
veșnică?" 26. Isus i-a zis: "Ce este scris în Lege? Cum citești în ea?" 27. El a răspuns: "Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău; și pe aproapele tău ca pe tine însuți." 28. "Bine ai răspuns", i-a zis Isus, "fă așa, și vei avea viața veșnică." 29. Dar el, care vroia să se îndreptățească, a zis lui Isus: Și cine este aproapele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
din Sfântul Munte a Sfinților lui H(risto)s Patruzeci de Mucenici.... Apoi cu evlavie au cerut de la patrierșasca înălțime și mărime a Apostolicescului și a toată lumea Scaunului acestuia ca să să cinstească vredniciei stavropighiei... Deci smerenia noastră, după ce am aflat cugetul lui... că este... bucuros am primit cererea lui... și hotărâm... ca această de curând zidită mănăstire pre numele Sfintei Troițe, care este în Clatea, de acum înainte până la sfârșitul ve(a)cului să fie patrierșască stavropighie”... La sfârșit, patrierșăscul cuget
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cugetul lui... că este... bucuros am primit cererea lui... și hotărâm... ca această de curând zidită mănăstire pre numele Sfintei Troițe, care este în Clatea, de acum înainte până la sfârșitul ve(a)cului să fie patrierșască stavropighie”... La sfârșit, patrierșăscul cuget se întoarce în blestem neîndurător împotriva oricui. Dacă cineva “vreodată, de lăcomie... va păgubi mănăstirea aceasta și va răpi ceva dintr-însa, sau va lua cu sila stavropighiceasca ei putere o va strica, sau o va dejghina de la Sfântul Munte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sfârșitul potopului blestemului, “smerenia” sa patriarhul acordă totuși oarece clemență celor care “vor urma dreptății, mărturisind cine ar fi știindu de acești țigani, ori boieri, ori călugări ori alții din cei mai de gios pământeni din Moldova, mărturisindu adevărul cu cugetu curat și în frica lui Dumnezău, să fie iertați și blagosloviți. Amin”. ― Nu știu cum se face, părinte, dar iaca pasul și patriarhul cu... ― A cui blestem ne mai iese în cale, fiule? ― A “smereniei” sale patriarhul “Avramie, cu mila lui Dumnezeu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a cerut a se comunica guvernului condițiile arendării, pentru a le uniformiza la toate mănăstirile, dar și pentru a pune capăt <jafurilor nerușinate ale arendașilor ce vin, sub falsul nume de egumeni, și despoaie fără teamă și fără mustrare de cuget, mănăstirile, precum și pe țărani, locuitorii lor care cu toate acestea nu le sânt robi>. De-a lungul anilor se statornicise obiceiul ca domnii și boierii avuți să facă danii mănăstirilor, nu numai în diferite obiecte de uz bisericesc, ci și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acum produc și reproduc doar gropi. Dar mai mici în calitate și dimensiuni. Economia de piață cere productivitate și la astea mici e maximă! Iar asta e o maximă. O cugetare... Dacă-mi perimiteți... Da, doamnă. Nu se zice o cuget are ci un cuget are fiin’că a lui domnu Asemănatu e de sex masculin. Vă referiți la cugetare? Nu mă manipulați. Eu mă refeream la cuget și nu la ce are domnul, mai ales că-I păcat că suntem
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
doar gropi. Dar mai mici în calitate și dimensiuni. Economia de piață cere productivitate și la astea mici e maximă! Iar asta e o maximă. O cugetare... Dacă-mi perimiteți... Da, doamnă. Nu se zice o cuget are ci un cuget are fiin’că a lui domnu Asemănatu e de sex masculin. Vă referiți la cugetare? Nu mă manipulați. Eu mă refeream la cuget și nu la ce are domnul, mai ales că-I păcat că suntem în post. Doamnelor și
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
o maximă. O cugetare... Dacă-mi perimiteți... Da, doamnă. Nu se zice o cuget are ci un cuget are fiin’că a lui domnu Asemănatu e de sex masculin. Vă referiți la cugetare? Nu mă manipulați. Eu mă refeream la cuget și nu la ce are domnul, mai ales că-I păcat că suntem în post. Doamnelor și domnilor, dacă ne uităm pe calendar vedem că-I din 87 și nu are, din păcate, ziua de azi, ceea ce ne face să
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
postrevoluționară, un confrate poet și prozator, ardea cu fierul roșu pe Emilian Marcu, cântărețul “împlinirilor socialiste” de pagina întâi, din anii de tristă amintire. Întreaga sa creație poetică era considerată o rușine, o lingușeală ideologică, o otravă care a intoxicat cugetele curate ale românilor aproape idiotizați de o propagandă feroce, decolorantă, negrul fiind întotdeauna alb sau roz. Vina lui era atât de mare, încât nici nu se compara cu cea a poetei care a scris: “Plugul, strungul și condeiul/ Au început
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
îndelungată, cu zdruncin și spaimă de viitorul descris în „Pământ desțelenit”, cu migrări masive de la sat la oraș - spuneam: de la acceptarea socialismului, mulți români atrași de plicul cu arginți oferit de securitate - au uitat de omenie, de morala religiei, de cugetul curat și au alunecat în cea mai mizeră apucătură omenească - minciuna, defăimarea, trădarea aproapelui și în final inventarea unor vini imaginare, numai și numai pentru ca plicul cu bani să curgă în continuare. A avut loc o stâlcire a sufletului omenesc
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93036]
-
pornea din voința ei. Desigur că Mihaela se găsea în faza războirii cu propria-i conștiință. Dacă așa stau lucrurile, mi-am spus, mă voi trudi să-i caut o scuză valabilă, care s-o pună la adăpostul mustrărilor de cuget. Dar timpul trecea fără să găsesc ceva potrivit. Tot hazardul îmi puse la îndemînă un prilej la care nu mă așteptam. O doamnă, probabil prietenă a familiei, veni s-o caute într-o zi pe Alexa, sora Mihaelei. Rița, care
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Slujnica plecă opărită, trântind ușa după ea. ― Toanta! De ce s-o fi amestecând unde nu-i fierbe oala? Atitudinea ciudată a Mihaelei îmi dădu de gândit mult timp după aceea. De ce luase partea soției infidele dacă n-avea nimic pe cuget? Și de ce o apără cu atâta îndîrjire? Trebuie că s-a petrecut ceva cu ea. Prea e cu ochi și cu sprâncene... Pe de altă parte îmi veneau și gânduri bune: ― Ar fi prea proastă să-și dea astfel în
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
îi spusesem că tata ne cumpără o casă. Ce-i păsa ei de casă când avea alte preocupări? îmi explicam de ce mereu era îngîndurată, nervoasă, de ce nu-i intra nimeni în voie? (Păcătuise și o chinuiau fără îndoială mustrările de cuget.) Tot așa, după avort, când o consolam de pierderea suferită și îi propuneam să concepem alt copil, ea îmi spusese: simt că n-aș putea. Nu știu ce are să se întîmple cu mine. (Hm, nu era greu de ghicit!...) Poate altcuiva i-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
va împresura pe poporul Tău în țara lui, în cetățile lui, cînd vor fi urgii sau boli de orice fel: 38. dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni și cereri, și fiecare își va cunoaște mustrarea cugetului lui și va întinde mîinile spre casa aceasta, 39. ascultă-l din ceruri, din locul locuinței Tale și iartă-l, lucrează, și răsplătește fiecăruia după căile lui, Tu care cunoști inima fiecăruia, căci numai Tu cunoști inima tuturor copiilor oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
Ia nu mai încurcați voi slujba că e un Te Deum oficial... Pomenește-i Doamne în împărăția ta și pe Buzdugan și pe Miron Cristea făcându-le lor veșnica pomenire și să le cântăm din tot sufletul și din tot cugetul nostru Mulți ani trăiască! Acuma ce mai vreți? I-am îngropat și i-am blagoslovit pe gratis , gata, că în sat m așteaptă o mulțime de pomeni! Toată lumea a plecat nedumerită în ce privește moartea cui și prim-regența cui, numai preotul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Dar asta nu e tot. Serbarea trebuie să devină și purtătoarea unei idei. Ideea unității morale a națiunei noastre e ceea ce ne-a-nsuflețit ca să luăm inițiativa unei serbări în care inima va fi una, a priori; în care însă cugetele se vor unifica - cugetele doamne a lucrărilor - astfel încît pe viitor lucrările noastre toate să aibă una și aceeași țintă, astfel ca unificarea direcțiunei noastre spirituale să urzească de pe-acuma unitatea destinelor noastre. Să facem ca o cugetare, una
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
tot. Serbarea trebuie să devină și purtătoarea unei idei. Ideea unității morale a națiunei noastre e ceea ce ne-a-nsuflețit ca să luăm inițiativa unei serbări în care inima va fi una, a priori; în care însă cugetele se vor unifica - cugetele doamne a lucrărilor - astfel încît pe viitor lucrările noastre toate să aibă una și aceeași țintă, astfel ca unificarea direcțiunei noastre spirituale să urzească de pe-acuma unitatea destinelor noastre. Să facem ca o cugetare, una singură, să treacă prin
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]