10,969 matches
-
c. Explicația asociaționistă a învățării, cu toate noile precizări experimentale, a dăunat mentalității pedagogice. Într-adevăr, ea pune accentul pe aspectul mecanic al învățării, pe virtuțile repetiției, proslăvite în Evul Mediu, dar stânjenind interpretările care au subliniat și subliniază necesitatea cultivării gândirii independente și a creativității elevilor. Treptat, o serie de cercetări exacte au scos în lumină multiple fațete ale învățării. E. Tolman, printr-un ingenios experiment, a dovedit formarea în psihismul șoarecelui a unui plan, o schemă a labirintului parcurs
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Dacă interesul se află în concurență cu unul din factorii obiectivi, el se dovedește mai puternic. Un colecționar pasionat de timbre se va îndrepta, într-o expoziție, spre o vitrină cu noutăți din acest domeniu, neglijând un imens televizor alăturat. Cultivarea intereselor elevilor este una din sarcinile principale ale școlii, ele influențând profund și multilateral viața psihică. Condițiile atenției, menționate mai sus, duc la imperative elementare de ordin metodic; alte aspecte importante decurg din studiul procesului percepției. 2. Percepțiatc "2. Percepția
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mieux une tête bien faite, qu’une tête bien pleine” (Prefer un cap bine făcut, decât unul foarte plin). Începând cu secolul XVI, gânditorii europeni s-au ridicat împotriva învățământului scolastic care avea în centru memorarea fidelă, mecanică, cât și cultivarea dogmatismului. Școala trebuie să aibă în centrul preocupărilor cultivarea gândirii, și nu simpla înregistrare de cunoștințe. Dezvoltarea memoriei rămâne necesară, în pofida enciclopediilor existente și a memoriei calculatoarelor, fiind însă nevoie de cunoștințe maleabile, făcând posibile combinarea lor variată și structurarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pleine” (Prefer un cap bine făcut, decât unul foarte plin). Începând cu secolul XVI, gânditorii europeni s-au ridicat împotriva învățământului scolastic care avea în centru memorarea fidelă, mecanică, cât și cultivarea dogmatismului. Școala trebuie să aibă în centrul preocupărilor cultivarea gândirii, și nu simpla înregistrare de cunoștințe. Dezvoltarea memoriei rămâne necesară, în pofida enciclopediilor existente și a memoriei calculatoarelor, fiind însă nevoie de cunoștințe maleabile, făcând posibile combinarea lor variată și structurarea lor multiplă, bazate pe criterii logice, esențiale. 6. Abordând
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
procese psihice? 9. Cum se explică automatizarea unei deprinderi și ce importanță are? 10. În ce condiții repetarea are un rol important în învățare? 11. Ce trebuie să știe un elev în legătură cu studiul individual? Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Creativitatea și cultivarea ei în școaltc "Creativitatea [i cultivarea ei în [coal\" Andrei Cosmovicitc "Andrei Cosmovici" 1. Niveluri de creativitatetc "1. Niveluri de creativitate" Termenul de creativitate este utilizat în relație cu trei aspecte. Creativitatea se evidențiază mai întâi în raport cu actul, procesul de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
automatizarea unei deprinderi și ce importanță are? 10. În ce condiții repetarea are un rol important în învățare? 11. Ce trebuie să știe un elev în legătură cu studiul individual? Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Creativitatea și cultivarea ei în școaltc "Creativitatea [i cultivarea ei în [coal\" Andrei Cosmovicitc "Andrei Cosmovici" 1. Niveluri de creativitatetc "1. Niveluri de creativitate" Termenul de creativitate este utilizat în relație cu trei aspecte. Creativitatea se evidențiază mai întâi în raport cu actul, procesul de creație, fenomen de extremă complexitate prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
foarte târziu, întrucât pentru noi toți funcția ușii este de a închide o încăpere și nu de a servi drept scândură pentru masă. Tot în această categorie de blocaje găsim și critica prematură, evidențiată de Al.Osborn, unul din promotorii cultivării creativității. Atunci când ne gândim la soluționarea unei probleme complexe, spune el, sunt momente când ne vin în minte tot felul de idei. Dacă, îndată ce apare o sugestie, ne apucăm să discutăm critic valoarea ei, acest act blochează venirea altor idei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acasă și poate interveni prin telefon. Ceea ce lipsește (mai totdeauna) discuțiilor televizate sunt sintezele și concluziile animatorului; totul rămâne în aer, și cetățenii nu prea știu ce să creadă! De altfel nu sunt discuții urmărind creația, ci numai informarea. 6. Cultivarea creativității în învățământtc "6. Cultivarea creativit\ții în înv\ț\mânt" a. Câtă vreme creația era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate, școala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect, deși, e drept, s-au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
telefon. Ceea ce lipsește (mai totdeauna) discuțiilor televizate sunt sintezele și concluziile animatorului; totul rămâne în aer, și cetățenii nu prea știu ce să creadă! De altfel nu sunt discuții urmărind creația, ci numai informarea. 6. Cultivarea creativității în învățământtc "6. Cultivarea creativit\ții în înv\ț\mânt" a. Câtă vreme creația era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate, școala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect, deși, e drept, s-au creat ici și colo clase
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acest aspect, deși, e drept, s-au creat ici și colo clase speciale pentru supradotați. De când se arată că automatele dirijate prin calculatoare înfăptuiesc toate muncile stereotipe și deci omului îi revin mai mult sarcini de montaj, depanare și înnoire, cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a școlilor contemporane. Au existat însă și poziții sceptice. S-a susținut că învățământul actual, încorsetat de principii rigide, promovând mai mult gândirea critică, disciplina, conformismul, n-ar putea promova libertatea deplină a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
necesare o serie de transformări în felul de a organiza învățământul, modificări realizate în Occident de mulți ani, dar prea puțin observate în stilul activității din învățământul nostru preuniversitar. b. Un prim accent ar trebui pus atunci când formulăm obiectivele instructiv-educative. Cultivarea imaginației să nu apară pe undeva, la urmă, printre scopurile secundare. Ea trebuie să figureze alături de educarea gândirii. E nevoie să combatem însuși conformismul cultural, care se manifestă la profesorii ce privesc exercițiile de fantezie ca un simplu joc, fără
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
generale cel puțin în gimnaziu și liceu (chiar în mai toate facultățile se prevăd, pe lângă disciplinele de specialitate, și altele necesare pentru lărgirea orizontului: filosofie, sociologia și psihologia muncii, științe politice ș.a.). Iar programele să prevadă și lecții speciale în vederea cultivării ingeniozității. d. Deosebit de importantă este atitudinea profesorului, relația sa cu elevii. Nu este deloc indicată poziția sa autoritară, oarecum despotică. Ea creează blocaje afective. Copiii nu îndrăznesc să pună întrebări, se tem de eșec, de ironii. E nevoie de un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creativității și cu evidente beneficii de ordin instructiv se realizează prin metode și procedee specifice. Gr. Nicola, în volumul editat de el, prezintă studiul efectuat la orele de fizică. Mai întâi trebuie precizat că și înainte exista o preocupare de cultivare a creativității, deși într-o proporție redusă. Ea deriva din urmărirea dezvoltării capacității de a soluționa probleme. Am menționat mai sus că rezolvarea unei probleme mai grele solicită, în mod evident, imaginația. Or, dezvoltarea gândirii este un obiectiv pedagogic central
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Corpul omului conține electricitate? Dar aerul?”, „Există ceva similar cu curentul electric?”, „Orice frecare produce curent electric?”, „Ce energie produce pământul când se rotește?”, „Pietrele și alte corpuri pot avea energie?”, „Energia are greutate?” ș.a.m.d. (pp. 122-125). Evident, cultivarea creativității nu constă numai în a-i stimula pe copii să pună întrebări. La fizică și la majoritatea disciplinelor calea principală o constituie metodele active, din care, în paragraful despre percepție am amintit de „observațiile independente”. Printre acestea ocupă un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
indicații metodice. Nu putem face apel numai la creativitatea cadrelor didactice care n-au primit nici o pregătire metodică specială în sensul realizării obiectivului didactic de care ne-am ocupat aici. g. Activitatea în afara clasei și extrașcolară oferă numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginației, creativității. În cercurile de elevi se desfășoară o activitatea liberă. Aici se pot exersa diferite metode de stimulare a imaginației, cum ar fi brainstorming-ul. Dirigintele poate organiza întâlniri cu oameni de știință sau de artă care pot vorbi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu e greu să fii obiectiv; situația se schimbă când faci aprecieri despre comportarea propriilor copii ori despre propria-ți competență profesională. Judecata adevărată, temelia cunoașterii, este cea fundamentată rațional, care se întemeiază pe argumente faptice ori pe raționamente deductive. Cultivarea obiectivității este un alt scop educațional. Să creăm obișnuința întemeierii raționale atât a judecăților constatative, cât și a celor cu intenție critică. Obiectivitatea este importantă nu doar în știință, ci și în viața obișnuită Ă ea duce la asigurarea progresului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să rezolve o problemă dificilă. Este o supraîncărcare emoțională defavorabilă efortului de gândire. Problemele pot fi soluționate în clasă fie individual, fie lucrând în grupe mici, în condiții favorizând libertatea gândirii, procesul imaginativ. 7. Metodele de învățământ Ă în perspectiva cultivării gândirii elevilortc "7. Metodele de înv\ț\mânt Ă în perspectiva cultiv\rii gândirii elevilor" 7.1. Educarea gândirii în învățământul tradițional, la noi în țartc "7.1. Educarea gândirii în înv\ț\mântul tradițional, la noi în țar\" Formarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cel puțin pentru a descoperi unde trebuie să intervenim.” (p. 16; vezi Sternberg, 1987, pentru o discuție detaliată asupra utilității teoriilor implicite). Cercetătorii consideră că înțelegerea teoriilor implicite referitoare la creativitate vor facilita atât gestionarea, cât și estimarea eforturilor de cultivare a creativității. Ca și în cazul altor câmpuri de investigație din sfera tradiției psihometrice, doar câteva lucrări destinate teoriilor implicite ale creativității au rezistat în literatura de specialitate. Confirmând rezultatele cercetărilor anterioare, Runco, Johnson și Bear (1993) demonstrează că definițiile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acest tip de productivitate creativă nu va fi niciodată consemnat în analele excelenței. Însă, dacă putem crea un modus operandi de dezvoltare a acestei productivități la un număr din ce în ce mai mare de tineri, atunci vom contribui cu adevărat la încurajarea și cultivarea câștigătorilor de premii Nobel în secolul XXI. (p. 2). „Aspectul” intangibil poate fi descoperit numai atunci când cercetătorii creativității vor depăși granițele tradiționale atât din interiorul, cât și din exteriorul ariei de abordare psihometrică. În cele din urmă, cercetătorii ar trebui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ocupe doar de tinerii care, la audiții, se dovedesc foarte dotați și sunt recomandați de profesori foarte respectați ce i-au pregătit la nivelul precedent. Pianiștii au spus că profesorii-maeștri nu se ocupau de perfecționarea tehnicii de interpretare, ci de cultivarea la elev a unui stil personal de comunicare a emoției prin muzică. Prin urmare, fiecare viitor solist trebuie să-și „creeze” propriul stil de interpretare, iar interpretarea muzicii poate fi considerată o activitate creativă. Și activitatea sportivă la cel mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ei de origină latină. Ea va pune fundamentul pentru o literatură adevărată națională.” Astfel, ziua inaugurării Societății Literare Române a căpătat valențele unei adevărate serbări a tuturor românilor, considerată de contemporani drept „zi de la care va data renașterea literaturii și cultivarea limbii noastre”. Cel dintâi statut, adoptat la 24 august/ 5 septembrie 1867, a prevăzut transformarea Societății Literare Române în Societatea Academică Română, „cu scopul de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români”, fiind „un corp independent în
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
vitale ale Transilvaniei. Deziluzia de după unire era tipică pentru mulți tineri profesioniști care nutriseră ambiții mari În 1918, dar fuseseră curând dezamăgiți de centralizarea crescândă de după 192025. Astfel de experiențe nu au făcut decât să Întărească loialitățile regionale În dauna cultivării unor legături mai puternice cu medicii din Regat care erau, de asemenea, interesați de ideile eugeniste. Moldovan s-a apropiat mai mult de conducerea Partidului Național din Transilvania, cu care era mai familiar, și, ulterior, a Partidului Național Țărănesc (PNȚ
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
genele nu produc caractere propriu zis, ci ele determină anumite directive de evoluție”13. O astfel de afirmație le-a permis eugeniștilor să susțină că, deși ereditatea rămânea factorul cel mai important În evoluție, acțiunea sa trebuia Însă stimulată prin cultivarea acelor trăsături ereditare cu potențialul de a aduce cele mai multe beneficii bunăstării comunității. În opinia eugeniștilor, Însăși noțiunea de educație trebuia redefinită pentru a desemna procesul de selecție a indivizilor cu cea mai bună „dotare eugenică” și Încurajarea dezvoltării lor optime
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
prioritară În programele eugenice era creșterea numărului de ore de educație fizică În școli. Această măsură de dezvoltare a aptitudinilor fizice era completată de Înființarea unor organizații extracurriculare după modelul grupurilor de cercetași care existau În alte țări. Interesul pentru cultivarea corpului era o parte integrală a viziunii eugeniste de reorganizare a societății românești, pentru că mișcarea eugenistă era În favoarea abordării mens sana in corpore sano, foarte În vogă În timpul perioadei interbelice peste tot În Europa 96. Deja În 1927, Astra crease
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru sănătatea celorlalți”99. În acest statut, valoarea și virtutea sunt conceptualizate nu În termeni morali și etici, ci medicali. De fapt, Șoimii Carpaților urmau să contribuie la redefinirea sentimentului de obligație morală, În acord cu noțiunea ereditară de sănătate. Cultivarea propriei conștiințe biologice și a responsabilității ca factori activi În păstrarea sănătății generațiilor prezente și viitoare era unul dintre scopurile cele mai importante ale Șoimilor Carpaților. Organizația era deschisă tuturor, cu excepția „Bețivului, criminalului, trădătorului, toți cei care cu bună știință
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]