139,341 matches
-
si demascarea prejudecăților culturale ("High cultură era doar o modalitate de a împiedica inutil lucrurile în drumul lor spre realitate"), dar o revoltă explicită lipsește. Or o carte care se vrea nonconformista, manifest al minoritarului împotriva sistemului (fie el și cultural), dar care nu-și manifestă indignarea și revoltă cu furie, cu violența, carevasăzică... Numai că naratorul vorbește despre "loseri, șadicăț independența, opțiuni alternative, nu against the system, ci doar ouț of the system." Ceea ce cam schimba datele problemei. Partea cea
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
mai ales, cărți scoase și trimise ei de autori de toate calibrele în confuza producție editorială post-decembristă. Din acest punct de vedere, acest jurnal seamănă mai mult cu cel din perioada 1981-1984 (vol.1), cu deosebirea că acum numărul produselor culturale din țară supuse comentariilor este mult mai mare (fapt firesc în condițiile în care adresa din strada François Pinton nu mai este una prohibită pentru corespondența venită din România). În plus, în acest volum autoarea își întoarce mult mai des
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
imprimat pe o carte, cunoaște o istorie destul de insolită. Ea merită a fi evocată pentru că și-a pus pecetea pe întreaga evoluție a întâmplărilor ce aveau să urmeze, legate - în ce mă privește " de această mare personalitate critică a epocii culturale interbelice românești. Ca un fapt revelator în sine, este de ajuns să spun că aveam nouă ani când cotoarele unor cărți înșiruite în biblioteca, să-i spunem "școlară", a casei din Constanța în care am copilărit, mi-au revelat existența
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
Arhitectură, sub rectoratul lui Petre Antonescu. Foarte curând m-am străduit să vin în contact cu mediul literar și artistic al Bucureștilor din ultima jumătate a perioadei interbelice, fiind totodată un frecventator asiduu al librăriilor și anticariatelor, precum și al conferințelor culturale care se țineau regulat în aula "Fundației Universitare Regele Carol I" sau în sala festivă a Ateneului Român. O treime din viața dusă la București între 1936 și începutul anilor "40 ai veacului scurs am petrecut-o în librăria "Hasefer
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
această favoare (erau mulți!). Nu ezita să încredințeze spre lectură la domiciliu chiar cărți cu o circulație restrânsă, editate în puține exemplare și foarte greu de procurat, cum erau, de pildă, poveștile licențioase ale lui Creangă, apărute în Editura Fundațiilor Culturale Regale, într-un număr de numai cincizeci de exemplare. Am făcut parte dintre cei care au profitat în câteva rânduri de pe urma largii deschideri a lui Lovinescu pe tărâmul accesului la carte, deși știu că nu împrumuta oricui și nu în
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
critice despre lectura zilei, puncte de vedere relative la incidentele vieții social-culturale și mai ales artistice. Dată fiind personalitatea lui și calitatea oamenilor cu care a venit în contact, însemnătatea acestui Jurnal apare evidentă pentru oricine se interesează de viața culturală și literară a României dintre cele două războaie mondiale; și socotesc că partea cea mai de preț a lui o constituie însemnările despre scriitori și lecturile din cenaclu în timpul regimului antonescian, când criticul nu putea ori nu voia să publice
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
Gazetă ne-au lăsat un gust prost pe limbă. l După cum mărturiseam într-un număr precedent, nedumerirea noastră nu e legată de bila neagră cronică a dlui Dan Petrescu și de calomniile d-sale, ci de felul în care OBSERVATORUL CULTURAL găzduiește solemn și fără umor orice inepție care privește revista noastră ori pe redactorii ei. în loc să-și exprime bărbătește eventualele dezacorduri, Observatorul se folosește de interpuși sau de terți. De ce dl. Petrescu nu i-a adresat Scrisoarea deschisă dlui Nicolae
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
a edițiilor. Totuși, sunt, cred, informații utile pentru pasionații domeniului. Fără inițiativa, autoritatea și competența lui Eugen Simion aceste ediții nu ar fi fost posibile. Domnia sa a găsit, prin străduință proprie, instituțiile cu ajutorul cărora să-și poată realiza nobilul proiect cultural. Coperta fiecărui volum evidențiază primele două instituții implicate: Academia Română și Editura Univers enciclopedic. A treia instituție importantă, aflată sub patronajul Academiei Române, este Fundația Națională pentru Știință și Artă, care a luat naștere după privatizarea nefericită a Editurii Minerva, tocmai cu
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
Țiței Chiper". Așteptăm să vedem cine va lua în seamă ideea.Post-scriptum Ca membră a juriului care acordă Marele Premiu ASPRO îmi declar stupoarea legată de textul pe care Președintele acestui juriu, Adrian Marino, l-a dat publicității (vezi Observator cultural nr. 223, 1.06 -7.06.2004, p. 7) și în care cele două cărți premiate de juriu, Despre îngeri de Andrei Pleșu și Copacul din cîmpie de Gelu Ionescu sînt considerate ca reprezentînd tendințe opuse, cea dinții o tendință
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
Dumitru Hurubă Vineri seara, 4 iunie, 2004, din motive anume, am urmărit cu mare regret doar ultima parte din emisiunea moderată de Cristina Modreanu, de pe "TVR Cultural". N-am apucat să aflu numele celor doi invitați, dar am priceput că erau ambii fotografi: unul mai tânăr, altul ceva mai în vârstă. Se desfășura o conversație interesantă, mai ales între cei doi, fiindcă moderatoarea îi cam lăsase în
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
Mircea Mihăieș Numai la Televiziune? Dar la Radio? Dar în sistemul cultural? Dar în universități? Oare în poziții de conducere nu erau acolo tot securiștii și turnătorii? Și numai la centru? Cum rămâne cu șerpăraia din provincie? Dar cu directorii de școli, spitale, cooperative meșteșugărești? Cu șefii de sindicate? Ideea "Evenimentului zilei
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
la fel de rară vînă polemică (ieșită la suprafață într-unul din articolele celebrului număr eminescian al Dilemei, l-a azvîrlit direct în gura lupilor protectori ai tradiției), despre Radu Pavel Gheo nu s-ar putea spune că are prea multe tabuuri culturale. După Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (best-seller în 2003), volumul apărut anul acesta la Polirom - cu promițătorul titlu Românii e deștepți - îl arată pe Gheo un eseist subtil (și radical), demn, de acord
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
scriitorul proclamă dreptul la exprimare al generației sale și despărțirea de miturile trecutului anchilozat; o face cu virulență aproape inconștientă și refuză să se lase intimidat de statuile venerate ale intelectualității care-l precede. De fapt, contrapune rigidității sistemului nostru cultural în general (și literar, în special) viziunea relaxată a vîrstei sale, pentru care lumea nu se-mparte în alb și negru, în "noi" și "ceilalți", ci se colorează în infinite nuanțe de gri. Și o face cu infinită ironie descompunînd
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
arme decît cele ale unui Ciprian Șiulea (Retori, simulacre, imposturi) sau Sorin Matei (Boierii minții), dar cu la fel de multă inteligență, Radu Pavel Gheo își face, ca și aceștia, o marcă identitară din zguduirea poncifelor de toate zilele ale unui mediu cultural nici mai bun, nici mai rău, în esența lui, decît oricare altul de pe fața pămîntului. Poate doar mai încăpățănat.
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
critici ai momentului literar actual. Autor al unui studiu fundamental despre opera lui Liviu Rebreanu ( Rebreanu dincolo de realism, Biblioteca Revistei "Familia", Oradea, 1997), al unei foarte provocatoare încercări de reevaluare a creației unor scriitori din perioada comunistă (Revizuiri, Editura Fundației Culturale Române, 1995) și al mai multor volume de analiză a actualității literare românești, Ion Simuț s-a aflat mereu în centrul marilor dezbateri de idei care au animat viața literară a ultimilor ani.Revizuirile, nevoia de reabilitare a ficțiunii în
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
analiza critică a programelor și manualelor de literatură română din licee, reintroducerea scriitorilor din diaspora (puși la index în perioada comunistă) în circuitul literaturii române sînt doar cîteva (e drept, cele mai importante) dintre temele actuale de discuție din viața culturală românească. Iar rolul lui Ion Simuț în aceste dezbateri de idei a fost și este unul de neocolit. Realmente, criticul orădean are vocația marilor teme și, probabil, dacă în loc de literatură s-ar fi ocupat de politologie, ar fi fost un
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
indicații de genul: "se pregătesc foile de varză, care se umplu cu carne". Ar fi instructiv să comparăm textul contemporan cu unul de acum cîteva secole (ediția O lume într-o carte de bucate: manuscris din epoca brâncovenească, Editura Fundației Culturale Române, 1997): se observă continuitatea procedeelor descriptive, chiar dacă vocabularul și-a mai schimbat între timp conotațiile stilistice: "apoi umple mațile spălate și grijite bine", "ia un maț de vacă gros și-l umple vârtos" etc. Continuitatea între textele de ieri
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
Dilema" și "22". Tangențiale este o selecție, destul de severă a cronicilor publicate de Mircea Iorgulescu în revista "22" în perioada noiembrie 2001 - februarie 2004. Ceea ce caracterizează această selecție este faptul că mai toate cărțile comentate au stîrnit valuri în viața culturală românească la vremea apariției lor, au suscitat polemici aprinse și reacții nu întotdeauna principiale, necum elegante. Pozițiile lui Mircea Iorgulescu se disting, de fiecare dată, prin desăvîrșita urbanitate a tonului (criticul a înțeles și aplică îndemnul lui Kogălniceanu potrivit căruia
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
sau metodele discutabile ale celor despre care crede că se află în tabăra bună a unei bătălii de idei. Cu înțelegere și evidentă simpatie este privit Augustin Buzura, autorul cărții Tentația risipirii. Aflat de la revoluție încoace în fruntea unei instituții culturale emblematice pentru statul român (Fundația Culturală Română, transformată, la sfîrșitul anului trecut, în Institutul Cultural Român), scriitorul Augustin Buzura a fost mai mereu ținta unor atacuri mai mult sau mai puțin principiale, venite din cele mai neașteptate locuri. I-au
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
care crede că se află în tabăra bună a unei bătălii de idei. Cu înțelegere și evidentă simpatie este privit Augustin Buzura, autorul cărții Tentația risipirii. Aflat de la revoluție încoace în fruntea unei instituții culturale emblematice pentru statul român (Fundația Culturală Română, transformată, la sfîrșitul anului trecut, în Institutul Cultural Român), scriitorul Augustin Buzura a fost mai mereu ținta unor atacuri mai mult sau mai puțin principiale, venite din cele mai neașteptate locuri. I-au fost puse sub semnul întrebării calitățile
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
unei bătălii de idei. Cu înțelegere și evidentă simpatie este privit Augustin Buzura, autorul cărții Tentația risipirii. Aflat de la revoluție încoace în fruntea unei instituții culturale emblematice pentru statul român (Fundația Culturală Română, transformată, la sfîrșitul anului trecut, în Institutul Cultural Român), scriitorul Augustin Buzura a fost mai mereu ținta unor atacuri mai mult sau mai puțin principiale, venite din cele mai neașteptate locuri. I-au fost puse sub semnul întrebării calitățile scriitoricești (s-a spus că atitudinea curajoasă care făcuse
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
literare. P.S. Articolul meu din numărul 14 al "României literare" (Îndreptar de corectitudine politică) m-a pus în situația neașteptată de a deveni o prezență constantă în paginile unei publicații transformate în birou de registratură pentru frustrările din viața noastră culturală. O replică de două pagini de revistă din partea domnului Victor Neumann (la o cronică în care cartea domniei sale era mai degrabă lăudată), urmată de o alta, de o pagină de revistă, a unui domn Florin Lobonț, în care mi se
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
Cronicar "Infamie"" Observatorul cultural nr. 223 ne-a amintit din nou de lumea "Moftului român". Cititorii noștri își amintesc, firește, de întîmplarea din Infamie", una dintre cele mai teribile schițe ale lui Caragiale. Ai zice că e pură invenție, că așa ceva nu există sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
Adrian Marino, președintele juriului pentru Marele Premiu ASPRO. Iar cei doi laureați au mulțumit civilizat, D-l Gelu Ionescu declarîndu-se chiar "îngerul păzitor" al D-lui Pleșu, așadar solidar cu acesta. Asta se întîmpla sîmbătă. Marți, pe 1 iunie, Observatorul cultural publică in extenso ce se afla în plic, justificarea președintelui juriului, Adrian Marino. Cartea lui Pleșu, este făcută praf, "moftangiul" de autor e demascat, în timp ce cartea lui Gelu Ionescu este ridicată în slăvi, pe modelul comunist "așa nu!", "așa da
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
justificarea președintelui juriului, Adrian Marino. Cartea lui Pleșu, este făcută praf, "moftangiul" de autor e demascat, în timp ce cartea lui Gelu Ionescu este ridicată în slăvi, pe modelul comunist "așa nu!", "așa da!" (Nu este prima dată că revista "democratică" Observator cultural împarte lumea intelectuală în tabere, pe distincția bine/rău, și dezbină ca să stăpînească, punîndu-l mai ales pe cel lăudat într-o postură de-a dreptul stînjenitoare. Și noi am observat că linia Carmen Mușat diferă, la Observator, de linia I.B.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]