20,237 matches
-
nu sunt prezentate de către cercetător audienței sale, ar putea foarte bine să nu indice relația din studiul respectiv. O configurare disciplinată atentă ar putea fi, totuși, legată de alte studii de caz pe baza unei abordări standardizate. Studiile de caz „cumulative” se doresc a fi exemple care, alături de multe altele să poată forma, în combinație, un set potrivit pentru comparație și inferență. Unii comentatori au construit argumentații solide în sprijinul utilității empirice a studiului de caz. Oportunitatea de a pune la
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
există această „nouă știință socială”? Și, dacă da, în ce stadiu se află și ce consecințe ar avea asupra dezvoltării modernității reflexive? Înainte de toate, să admitem că schimbările sociale, ca și cele din teoriile despre ele, sunt incrementaliste, adică lent cumulative, adesea tensionate și contradictorii; oricum, evitând, cu excepția revoluțiilor, discontinuitățile tranșante. Când ne situăm doar în spațiul social real, este esențial să identificăm acele schimbări care nu sunt doar efective, ci și percepute din perspectiva unor transformări pe termen mediu și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernității actuale a societății individualizate. Nu-i mai puțin adevărat că diferențierile sociale dintre individualitățile personalizate devin și mai pregnante. Inegalitățile sunt ilustrative în acest sens și de aceea ne vom referi în continuare la ele. 3.5. Inegalități: diferențiate, cumulative, dar mai ales individualizate Nimic nu-i este mai străin tranziției postcomuniste decât egalitatea. Ieșirea dintr-o epocă a structurilor întemeiate pe principii ale egalitarismului coincide cu accentuarea inegalităților și chiar cu glorificarea lor de către unii. Sigur că se urmărește
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se afle sau să fie asociați cu sectoare constitutive fundamentale ale unei societăți), intensitate (efectele lor să nu fie marginale, ci să aibă acea forță care poate orienta în direcții diferite constituirea instituțiilor) și convergență (factorii identificați să aibă efecte cumulative). În continuare, voi admite că factorii ce îndeplinesc aceste trei condiții de selecție sunt următorii: 1. tendințele demografice și ratele de participare în sistem, 2. conducerea și finanțarea învățământului superior, 3. alternativele organizaționale și 4. constituirea capitalului cognitiv și inovator
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Altfel spus, dacă beneficiile personale (salariale, de promovare, de prestigiu etc.) ar rezulta predominant din instruire sau din cercetare, atunci universitarul s-ar orienta către producerea acelor performanțe ce ar fi asociate cu una sau cu cealaltă. Opțiunea pentru dezvoltarea cumulativă a performanțelor în instruire și în cercetare este și ea posibilă, însă în noul context academic se dovedește tot mai limitată, întrucât competiția intra și interinstituțională este din ce în ce mai intensă și mai solicitantă, iar stimulentele financiare alocate instituțional tind să fie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
face la începutul unei etape de instruire prin teste docimologice, concursuri etc.; b) evaluarea continuă, care se face în timpul secvenței de instruire prin ascultare curentă și teze. Dacă se combină cele două criterii, se ajunge la altă clasificare: a) evaluarea cumulativă (sau sumativă), care se realizează prin verificări parțiale încheiate cu aprecieri de bilanț asupra rezultatelor; b) evaluarea continuă (sau formativă), care se face prin verificări sistematice pe parcursul programului pe secvențe mai mici, perfecționând activitatea de instruire. 6.4. Metodele de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
la care să fiți forțați. Îl puteți Încerca imediat ce copiii au plecat la școală sau În pauza dumneavoastră de masă; se poate realiza chiar și În timp ce stați jos În autobuz sau În tren, În caz că faceți naveta. Avantajele tratamentelor zilnice sînt cumulative - cu cît primiți mai mult Reiki, cu atît acesta poate elimina blocajele și realiza vindecarea În profunzime la toate nivelurile. O dată ce devine un obicei, probabil că vă veți da seama că vă lipsește dacă, dintr-un motiv sau altul, nu
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
putea exista situații cînd aceasta este singura posibilitate. Însă așezarea mîinilor pe diferite părți ale corpului - În apropierea fiecăreia dintre cele șapte chakre - facilitează, Într-adevăr, fluxul energiei Reiki prin corp și Îl face mai eficient, determinînd și un efect cumulativ. Atunci cînd Reiki Începe să curgă Înăuntru prin chakrele creștetului și frunții, cum se Întîmplă În primele trei poziții ale mîinilor, energia nu pătrunde doar În cap, ci se răspîndește de-a lungul Întregului corp, Începînd procesul de vindecare, armonizare
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
importantă, controlul exercitat de către instituție asupra deținutului îi lasă totuși acestuia o anumită autonomie. Traseul parcurs de deținut are ca punct final, înaintea momentului eliberării, plasarea acestuia în sistemul regimului deschis. Pentru a fi plasat în acest regim, trebuie îndeplinite cumulativ două condiții: buna comportare în timpul executării detenției și durata restului de pedeapsă de cel mult un an până la împlinirea termenului care îi dă dreptul la eliberarea condiționată. În același timp, unele categorii de deținuți (persoanele condamnate la pedeapsa închisorii și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
86 46,51 12. Verdeț 47 63 74,60 13. Dăscălescu I 53 86 61,63 14. Dăscălescu II 68 104 65,38 Tabelul 5. Numărul de mandate ale actorilor executivi (194 -1989) Numărul mandatelor Frecvența Procentul Procentul valid Procentul cumulativ Un singur mandat 146 43,20 43,20 43,20 Două mandate continue 79 23,37 23,37 66,57 Două mandate Întrerupte sau disociate 14 4,14 4,14 70,71 Trei mandate continue sau discontinue sau două posturi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
continue + unul Întrerupt 36 10,65 10,65 81,36 Patru posturi sau mai multe 63 18,64 18,64 100,00 Total 338 100 100 Tabelul 6. Numărul mandatelor actorilor executivi (1989-2004) Numărul mandatelor Frecvența Procentul Procentul valid Procentul cumulativ Un singur mandat 145 74,7 75,5 75,5 Două mandate continue 19 9,8 9,9 85,4 Două mandate Întrerupte sau disociate 9 4,6 4,7 90,1 Trei mandate continue sau discontinue sau două posturi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
posturi continue + unul Întrerupt 15 7,7 7,8 97,9 Patru posturi sau mai multe 4 2,1 2,1 100 Total 192 99 100 Tabelul 7. Categoriile de mandate ale actorilor executivi (1947-1989) Frecvența Procentul Procentul Valid Procentul Cumulativ Mai puțin de un an 42 12,43 12,57 12,57 Între 1 și 2 ani 52 15,38 15,57 28,14 Între 2 și 3 ani 39 11,54 11,68 39,82 Între 3 și 4
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și 20 ani 44 13,02 13,17 98,20 Mai multde 20 ani 6 1,78 1,80 100,00 Total 334 98,81657 100 Tabelul 8. Categoriiile de mandate ale actorilor executivi (1989-2004) Frecvența Procentul Procentul Valid Procentul Cumulativ Mai puțin de 1 an 53 27,3 27,3 27,3 Între 1 și 2 ani 41 21,1 21,1 48,5 Între 2 și 3 ani 34 17,5 17,5 66 Între 3 și 4 ani
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
prezentă în sistemele informatice inteligente. Structura conceptuală a bazei de cunoștințe a organizației este redată schematic în figura următoare. Astfel concepută, baza de cunoștințe prezintă atributele unei memorii organizaționale extinse, menită să susțină cognitiv proiecte autonome specifice și să beneficieze cumulativ de rezultatele lor. Mizele strategice enunțate mai sus angajează actorii organizaționali în comportamente articulate sinergic, și anume de co-elaborare (generare interactivă de cunoștințe noi), co-învățare (validare reciprocă a noilor achiziții cognitive), cogestiune a cunoașterii capitalizate. Ele se referă la cunoașterea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
vizualizare a lucrurilor. Rețeaua instituită și principiul deschiderii permanente a fluxului informațional constituie gajul universalizării sistemului, fără pericolul totalitarismului sensului. Fiecare nou-venit, cu partea sa de contribuție ideatică, mărește eterogenitatea, salvând sistemul de riscul închiderii ideatice. Sistemul informațional este aditiv, cumulativ, multidirecțional, autocorectiv, dilatant. Fiecare conexiune suplimentară adaugă noul, deschide alte chei interpretative, regenerează inteligența colectivă. Universalul adus de Internet nu generează unicitate, dictat ideatic. Și, în nici un caz, acesta nu conduce la manipulări ideologice sau la totalitarism social (în afară de cazul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
presupun activarea mai multor capacități ale educaților (vezi Tremblay, 1996): a construi un proiect. Învățarea mediatizată necesită decantarea unui proiect care constituie scopul urmărit, dar și mijlocul navigației numerice. Acest proiect trebuie să permită interacțiunea, reperajul datelor pertinente și construirea cumulativă a cunoștințelor; a planifica strategii și tactici de învățare proprii. Educatul își amenajează propriul timp și spațiu de învățare, ținând cont de constrângerile materiale, informaționale, ambientale, reglându-și parcursul în funcție de reperele ivite la un moment dat. Utilizarea permanentă a bazelor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
educative constituie o „universitate” pentru toți. 7 Tehnologiile educative anunță eliminarea educatorului. 8 Spațiul digital permite construirea de biblioteci virtuale mondiale. 8 Spațiul digital antrenează un val informațional care va distruge cărțile. E bine să avem o viziune optimistă și cumulativă privind aportul unei tehnologii ce apare la un moment dat pe scena socio-culturală. Nici o nouă tehnică nu le înlocuiește pe cele vechi, ele coființând sau interferându-se reciproc (prin apariția internetului, nu a dispărut cartea sau ziarul!). Scriitura nu a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
performativitatea de a transmite o mare cantitate de date, rafinarea instrumentală etc.) favorizează punerea și disponibilizarea cunoștințelor în rețeaua virtuală. Ele nu mai sunt forme de evidențiere a unei performanțe individuale, ci de manifestare a unui nou topos interactiv și cumulativ - inteligența colectivă. Mediul cultural virtual se constituie ca o realitate ce dublează sau înlocuiește referențialul tradițional al actului de formare. Ivirea acestei ipostaze a rețelei (identificată doar secvențial, într-o formă rudimentară și în formele clasice de realizare a educației
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
solipsismul actului cognitiv, realizat în singurătate, în chip egoist. Metafora savantului însingurat și retras, bântuit de chinurile facerii, trebuie reevaluată sau înlocuită cu cea a savantului generos, ce scrutează și adaugă noul pe canavaua imensă a cunoașterii în mod colaborativ, cumulativ, rezonant cu alții, dar și relativ anonim, oarecum „depersonalizat”, „dezinteresat”. Comunitatea virtuală facilitează extinderea unui model de învățare bazat pe împărtășirea cunoștințelor, pe partajul de experiență între egali. Ea ilustrează și demonstrează importanța teoriilor constructiviste și cognitiviste privind învățarea. Într-
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mediului academic și educațional și cea a mediului economic, al întreprinderilor. Aici apare în scenă un nou concept, cel de specializare. Specializarea, ca evoluție a paradigmei disciplinare, atât în planul cunoașterii, cât și în plan social, se bazează pe: - „creșterea cumulativă a masei de date sociale deținută de fiecare generație” (Easton, în Dogan, Pahre, 1993, p. 63); - caracterul „expansionist” și „hegemonic” al disciplinelor care, adâncind distanța dintre centru și periferie, a generat scăderea capacității de control. Apare de multe ori un
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
interval de naștere perioada 1987-1991. În 2002 se înregistrează chiar o aplatizare a numărului de noi adulți infectați. Apar însă cazuri noi de infecție pe cale verticală și cazuri de infectare în rândul utilizatorilor de droguri injectabile. Pentru anul 2003, numărul cumulativ înregistrat de persoane infectate cu HIV/SIDA este de 14.387. Din acest număr, numărul de persoane infectate cu HIV/SIDA în viață este de 10.278, din care cu infecție cu HIV, 5.599, iar cu boala SIDA, 4
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și social pentru persoanele infectate, afectate și grupurile la risc Situația actuală: În perioada 2000-2003 s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de persoane care necesită îngrijiri și tratament HIV/SIDA. Sunt înregistrate la sfârșitul lui 2003 un număr cumulativ HIV/SIDA de 14.387, din care în viață sunt 10.278. În tratament sunt 5.547, dintre care 4.288 au vârsta de până la 19 ani. Se apreciază că toate persoanele cu HIV/SIDA care au nevoie de tratament
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1) și (2). (4) În cazurile prevăzute la alin. (3) se acordă o singură indemnizație, în cuantumul prevăzut de prezenta ordonanță de urgență. Art. 7. - Drepturile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se acordă în situația în care solicitantul îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este cetățean român, cetățean străin sau apatrid; b) are, conform legii, domiciliul sau reședință pe teritoriul României; c) locuiește împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile și se ocupă de creșterea și îngrijirea acestuia/acestora. Art. 8
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pensia pentru limită de vârstă; b) pensia anticipată; c) pensia anticipată parțială; d) pensia de invaliditate; e) pensia de urmaș. SECȚIUNEA 1. Pensia pentru limită de vârstă Art. 41. - (1) Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public. (2) Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și a Ministerului Transporturilor, în urma consultării cu CNPAS. Hotărârea Guvernului va fi adoptată până la intrarea în vigoare a prezentei legi. Art. 46. - Asigurații care au realizat stagii de cotizare atât în condiții deosebite, cât și în condiții speciale de muncă beneficiază, cumulativ, de reducerea vârstelor standard de pensionare, corespunzătoare fiecărei situații, fără ca această reducere să depășească 12 ani. Art. 47. - (1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat, în funcție de gradul handicapului, beneficiază
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]