2,087 matches
-
CURCANUL: Desigur! Sper că viața și faptele mele îi vor îmbărbăta pe militarii români. REPORTERUL: Mai întâi, vă rog să îmi spuneți câteva lucruri despre copilăria dvs. Să nu uitați să menționați și întâlnirea cu domnul Al. I. Cuza. PENEȘ CURCANUL: M-am născut la Vaslui la 1 martie 1854, părinții mei fiind Gheorghe și Mărgărinta Țurcanu. La 7 ani, părinții m-au dus la Huși la niște rude mai înstărite, unde am urmat cinci clase primare și astfel am ajuns
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
bărbați: domnul Al. I. Cuza și ministrul și prietenul său, Vasile Alecsandri. Apoi, alaiul a pornit mai departe, spre satul Solești, de unde se trăgea Doamna Elena, soția lui Al. I. Cuza. REPORTERUL: Povestiți-ne despre începutul războiului de independență. PENEȘ CURCANUL: Eram în armată în 1877 când Rusia a pornit războiul împotriva Imperiului Otoman. Făceam parte din Regimentul 7 Dorobanți care mai târziu și-a schimbat denumirea în Regimentul 13 Dorobanți. În aprilie 1977, România a decretat mobilizarea și regimentul meu
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
prin fața cetății Nicopole. Regimentul meu a primit ordin să se apropie de întăriturile otomane de la Grivița 1. REPORTERUL: În aceste lupte v-ați remarcat și dumneavoastră și ați fost avansat la gradul de sergent dacă îmi aduc aminte bine. PENEȘ CURCANUL: Așa este. Dar pentru a cuceri reduta Grivița 1 trebuia luat mai întâi redanul din fața redutei. Atacul asupra redanului a fost stabilit pentru dimineața zilei de 27 august 1877. Batalionul vasluian făcea parte din compania condusă de maoirul Dimitrie Leca
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
din compania condusă de maoirul Dimitrie Leca. Acesta m-a felicitat pentru avansare și mi-a spus câteva cuvinte pe care nu am să le uit cât oi trăi. REPORTERUL: Ne puteți spune și nouă care sunt acele cuvinte? PENEȘ CURCANUL: Desigur. Îmi aduc aminte perfect: „Acum să te văd, curcanule, cum să-ți cinstești gradul și să-ți duci grupa la izbândă” REPORTERUL: Și dvs ce i-ați răspuns? Vă mai aduceți aminte? PENEȘ CURCANUL: Desigur! I-am zis foarte
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
felicitat pentru avansare și mi-a spus câteva cuvinte pe care nu am să le uit cât oi trăi. REPORTERUL: Ne puteți spune și nouă care sunt acele cuvinte? PENEȘ CURCANUL: Desigur. Îmi aduc aminte perfect: „Acum să te văd, curcanule, cum să-ți cinstești gradul și să-ți duci grupa la izbândă” REPORTERUL: Și dvs ce i-ați răspuns? Vă mai aduceți aminte? PENEȘ CURCANUL: Desigur! I-am zis foarte hotărât: „Aveți toată nădejdea-n noi, domnule maior, n-o să
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
care sunt acele cuvinte? PENEȘ CURCANUL: Desigur. Îmi aduc aminte perfect: „Acum să te văd, curcanule, cum să-ți cinstești gradul și să-ți duci grupa la izbândă” REPORTERUL: Și dvs ce i-ați răspuns? Vă mai aduceți aminte? PENEȘ CURCANUL: Desigur! I-am zis foarte hotărât: „Aveți toată nădejdea-n noi, domnule maior, n-o să facem Vasluiul nostru de rușine.” REPORTERUL: Și v-ați ținut de cuvânt? PENEȘ CURCANUL: Tu ce crezi? Bineînțeles! Redanul din fața Griviței 1 a fost cucerit
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Și dvs ce i-ați răspuns? Vă mai aduceți aminte? PENEȘ CURCANUL: Desigur! I-am zis foarte hotărât: „Aveți toată nădejdea-n noi, domnule maior, n-o să facem Vasluiul nostru de rușine.” REPORTERUL: Și v-ați ținut de cuvânt? PENEȘ CURCANUL: Tu ce crezi? Bineînțeles! Redanul din fața Griviței 1 a fost cucerit iar a doua zi după atac, pe 28 august, Regimentul 13 Dorobanți a primit înalta distincție „Steaua României” iar eu am primit Ordinul „Steaua României cu spade”. Iar la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
1 a căzut în mâinile noastre. Apoi, neam îndreptat spre cucerirea Griviței 2, unde, din nefericire, 41 de vasluieni au plătit cu viața încercarea de a cuceri reduta. REPORTERUL: În luptele pentru cucerirea redutei Grivița 2 ați fost rănit. PENEȘ CURCANUL: Așa este. Am fost lovit de un iatagan și am leșinat. Mare noroc am avut cu camarazii mei care m-au scos din luptă. Am fost dus la Spitalul din TurnuMăgurele. REPORTERUL: Acolo v-ați întâlnit cu poetul Vasile Alecsandri
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
am avut cu camarazii mei care m-au scos din luptă. Am fost dus la Spitalul din TurnuMăgurele. REPORTERUL: Acolo v-ați întâlnit cu poetul Vasile Alecsandri și la rugămintea lui ați început să vă depănați amintirile din lupte. PENEȘ CURCANUL: Așa este. REPORTERUL: Și la câteva săptămâni de la această întâmplare, poetul Vasile Alecsandri a publicat în numărul din 1 ianuarie 1878 al revistei ieșene „Convorbiri literare”, cunoscutele sale poezii din ciclul intitulat „Osrașii noștri”, închinat eroilor din războiul de independență
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de la această întâmplare, poetul Vasile Alecsandri a publicat în numărul din 1 ianuarie 1878 al revistei ieșene „Convorbiri literare”, cunoscutele sale poezii din ciclul intitulat „Osrașii noștri”, închinat eroilor din războiul de independență. Printre aceste poezii se număăr și „Peneș Curcanul”. Dvs sunteți Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Nu știu. Doar Vasile Alecsandri vă poate răspunde la această întrebare. Poate prin această poezie poetul a dorit să-i premărească pe dorobanții Regimentului 13 format din ieșeni și vasluieni. REPORTERUL: Ce alte medalii
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Vasile Alecsandri a publicat în numărul din 1 ianuarie 1878 al revistei ieșene „Convorbiri literare”, cunoscutele sale poezii din ciclul intitulat „Osrașii noștri”, închinat eroilor din războiul de independență. Printre aceste poezii se număăr și „Peneș Curcanul”. Dvs sunteți Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Nu știu. Doar Vasile Alecsandri vă poate răspunde la această întrebare. Poate prin această poezie poetul a dorit să-i premărească pe dorobanții Regimentului 13 format din ieșeni și vasluieni. REPORTERUL: Ce alte medalii și distincții ați mai
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a publicat în numărul din 1 ianuarie 1878 al revistei ieșene „Convorbiri literare”, cunoscutele sale poezii din ciclul intitulat „Osrașii noștri”, închinat eroilor din războiul de independență. Printre aceste poezii se număăr și „Peneș Curcanul”. Dvs sunteți Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Nu știu. Doar Vasile Alecsandri vă poate răspunde la această întrebare. Poate prin această poezie poetul a dorit să-i premărească pe dorobanții Regimentului 13 format din ieșeni și vasluieni. REPORTERUL: Ce alte medalii și distincții ați mai primit pentru
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
poate răspunde la această întrebare. Poate prin această poezie poetul a dorit să-i premărească pe dorobanții Regimentului 13 format din ieșeni și vasluieni. REPORTERUL: Ce alte medalii și distincții ați mai primit pentru participarea la războiul de independență? PENEȘ CURCANUL: Pe lângă ordinul „Steaua României cu spade”, de care deja am menționat, am mai primit medaliile „Trecerea Dunării”, „Independenței” și „Comemorativa rusă”. REPORTERUL: Cu siguranță veți primi multe medalii și pentru participarea la primul război mondial. Domnule Peneș Curcanul, vă mulțumesc
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
independență? PENEȘ CURCANUL: Pe lângă ordinul „Steaua României cu spade”, de care deja am menționat, am mai primit medaliile „Trecerea Dunării”, „Independenței” și „Comemorativa rusă”. REPORTERUL: Cu siguranță veți primi multe medalii și pentru participarea la primul război mondial. Domnule Peneș Curcanul, vă mulțumesc pentru acest interviu pe care puteți să îl citiți mâine dimineață în ziarul „Lupta”. INTERVIU CU DIMITRIE CANTEMIR - CĂRTURAR VASLUIAN DE TALIE EUROPEANĂ Elev: POPA SIMONA Prof. coord. HOBJILĂ DANIELA REPORTER: Bună ziua, dragi telespectatori ai emisiunii „Mari români
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
murit sărac, regretat de toți cetățenii vasluieni. La Spitalele pentru tifoizi din județ, ca și pe câmpul de luptă, au murit la datorie la căpătâiul bolnavilor peste 50 de medici și sanitari, unii din ei fiind îngropați în Mausoleul „Peneș Curcanul” din Cimitirul Eternitatea din Vaslui. Amintim o parte din medicii militari: col. Medic Andreescu Vasile, lt. col. Medic Mumuianu Ion, maior medic Andreescu Constantin, maior medic Dobrescu Mihai, cpt. Medic Constantinescu Gheorghe, locotenenții medici: Mihăilescu Dumitru, Velo Pandele, Mirosbach Felix, Dumitrescu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și căciulile, și pălăriile. Volintirii dau năvală. Doar femeile - de, simțitoare - se iau cu mâinile de cap la auzul cuvântului război. Totuși, își dau și ele, patrioate, binecuvântarea conjugală bărbaților care pleacă pe front. Juna Rodică, aleasa inimii lui Peneș Curcanul, gesticulează și facializează cam ca o tânără mamă a lui Ștefan cel Mare din poezia lui Bolintineanu : „Du-te la oștire, pentru țară mori...”, garantând florile pe mormântul eroului. Actul următor, la Calafat, unde sunt masate trupele românești. Soldatul Cobuz
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mormântul eroului. Actul următor, la Calafat, unde sunt masate trupele românești. Soldatul Cobuz scoate un fluier neobișnuit de lung și ușor strâmb, simbolizând o creangă de copac abia cojită, codrul frate cu românul. Îndată ce el începe să-i „zică”, câțiva „curcani” încing o horă în linie, horă soră cu cea din primul cadru. Mesajul este limpede : soldații noștri sunt niște țărani în uniformă care cântă folcloric și dansează așijderea, pașnici chiar și pe linia frontului. Și deodată, un obuz vicios, trimis
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
morcovi, pătrunjel, țelină și o ceapă Toate se fierb în apă cu sare. Când sunt gata, se dau prin mașina de tocat și se amestecă cu condimente și puțin unt. Se face o pastă de uns pe pâine. PIEPT DE CURCAN CU ZARZAVAT IN ASPIC Piept de curcan fiert, tăiat fâșii lunguiețe, morcov, țelină, pătrunjel și brocolli. Toate se fierb în apă cu puțină sare și delicat. Se adaugă fâșii de gogoșar murat, ouă de prepeliță și măsline. Se căptușește o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se fierb în apă cu sare. Când sunt gata, se dau prin mașina de tocat și se amestecă cu condimente și puțin unt. Se face o pastă de uns pe pâine. PIEPT DE CURCAN CU ZARZAVAT IN ASPIC Piept de curcan fiert, tăiat fâșii lunguiețe, morcov, țelină, pătrunjel și brocolli. Toate se fierb în apă cu puțină sare și delicat. Se adaugă fâșii de gogoșar murat, ouă de prepeliță și măsline. Se căptușește o tavă de chec cu folie de staniol
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
țelină, pătrunjel și brocolli. Toate se fierb în apă cu puțină sare și delicat. Se adaugă fâșii de gogoșar murat, ouă de prepeliță și măsline. Se căptușește o tavă de chec cu folie de staniol, apoi se așează carnea de curcan, fâșiile de morcov și pătrunjel, gogoșari, jumătăți de ou, brocolli, țelină, măsline, doi căței de usturoi tăiați feliuțe, după care turnăm zeama în care a fiert zarzavatul, amestecată cu gelatină. Acoperim cu folie și dăm la rece timp de trei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
să mai fiarbă timp de un sfert de oră, adăugăm măslinele și restul de vin, lămâia tăiată felii subțiri, apoi dăm vasul la cuptor timp de 20 de minute. Aceeași procedură se folosește și pentru carnea de pasăre, carnea de curcan, carnea de vițel, inclusiv soia pentru zile de post, carnea de iepure, care trebuie ținută mai întâi timp de trei - patru ore în baiț condimentat. MUSCHI DE VITA CU CASCAVAL 300 gr. de mușchiuleț, o ceapă tocată fin, un morcov
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
caracteristică generală a comunicării interumane. Cum explicăm, În enunțul următor, faptul că B Înțelege nu ce afirmă A, explicit, prin semnele lingvistice, ci cu totul altceva ? A: Aș vrea să mănânc o tochitură moldovenească adevărată! B: Sunt doi km până la Curcanul de Aur! Preocupat de astfel de diferențe semantice ce apar În procesul real de comunicare, Paul Grice descoperă lucruri foarte importante ce se vor constitui În pietre de temelie ale teoriei comunicării și pragmaticii moderne. Premisa fundamentală de la care pleacă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
maximelor, locutorul le-a respectat; interpretul nu are decât să producă un proces inferențial simplu care va avea ca finalitate implicatura conversațională echivalentă cu ceea ce locutorul a intenționat să spună. Astfel, În exemplul nostru, A, pornind de la semnificația semnului lingvistic Curcanul de Aur (restaurant unde se prepară cele mai bune mâncăruri din oraș), care este Împărtășită de ambii actanți, va realiza imediat că răspunsul lui B respectă cel puțin maxima de relație și va deriva automat următoarea implicatură: Dacă poți/vrei
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mai bune mâncăruri din oraș), care este Împărtășită de ambii actanți, va realiza imediat că răspunsul lui B respectă cel puțin maxima de relație și va deriva automat următoarea implicatură: Dacă poți/vrei să mergi pe jos doi km până la Curcanul de Aur, ai să mănânci tochitură moldovenească. Grice numește acest tip de implicaturi care pornesc de la respectarea maximelor implicaturi generale (a căror inferare, susține Grice, nu este dependentă de context). În cel de-al doilea caz, vehicularea gândului interlocutorului se
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
alb, o lingură la cană. Se beau 2-3 căni pe zi, iar după ce a venit ciclul menstrual, se bea ceai de răchițică, o lingură la cană. Baie cu fiertură din planta pucioasă, iar după ce au venit "rândurile": ceai de moțul curcanului, o lingură la cană. Ceai de vâsc, cu sânzâiene și nalbă mare, În părți egale, o lingură de amestec la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de cimbru de grădină, o linguriță la cană. Se beau 12 căni
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]