9,894 matches
-
necesare civilizației actuale. Agrobiocenozele se dezvoltă după o serie de legi proprii, dintre care unele, se pot regăsi și în biocenozele naturale. Combaterea integrată în noul concept încearcă, să utilizeze legile cunoscute, după care evoluează agrobiocenozele, pentru a limita populațiile dăunătoare (agenți patogeni, dăunători, buruieni) și prin aceasta și pierderile produse. Aceasta înseamnă că agrobiocenoza poate fi dirijată, în vederea menținerii acestor populații, la un anumit nivel pentru a nu produce pagube. 2.2.2. Biocenoza și ecosistemul Ecologia este știința, care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Pe măsură ce se trece de la o categorie la alta, se observă, că intervenția omului crește din ce în ce mai mult, iar trecerea de la biocenozele naturale la cele artificiale, este însoțită, de reducerea concurenței dintre specii. Această concurență se menține însă, în cazul patogenilor și dăunătorilor. Dintre caracteristicile de bază ale agrobiocenozei stabilitatea și complexitatea sunt cele care influențează cel mai mult combaterea integrată. Gradul de stabilitate este determinat de tipul de cultură, de metodele agrotehnice, de schimbările în modul de utilizare al terenurilor, de condițiile
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
zile) sau de la cultura grâului de toamnă (250-270 zile) la cea de lucernă (care este perenă și durează 2-7 ani) sau la vița de vie (30-50 ani) se constată o creștere a stabilității agroecosistemului. 2.2.2. Populațiile de organisme dăunătoare În cadrul bioecologiei se urmăresc frecvent grupurile de organisme, adică populațiile. Populația reprezintă totalitatea indivizilor din aceeași specie care ocupă o arie precisă. Întrucât este compusă din indivizi distincți populația păstrează caracteristicile lor, dar în același timp apar noi proprietăți care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pentru combatere integrată (1967), s au enumerat următoarele aspecte, care ar putea, să contribuie, la elaborarea schemelor de combatere integrată. 1. Evaluarea nivelului combaterii naturale. 2. Determinarea pragurilor economice de combatere. 3. Determinarea mortalității microorganismelor utile. 4.Organizarea estimării populațiilor dăunătoare și avertizarea. 5. Promovarea unei densități ecologice mai mari. 6. Menținerea populațiilor dăunătoare la un nivel minim, pentru a menține și dușmanii naturali în vederea prevenirii apariției unor noi patogeni care-i pot înlocui pe cei vechi. 7. Orgnizarea unei activități
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
contribuie, la elaborarea schemelor de combatere integrată. 1. Evaluarea nivelului combaterii naturale. 2. Determinarea pragurilor economice de combatere. 3. Determinarea mortalității microorganismelor utile. 4.Organizarea estimării populațiilor dăunătoare și avertizarea. 5. Promovarea unei densități ecologice mai mari. 6. Menținerea populațiilor dăunătoare la un nivel minim, pentru a menține și dușmanii naturali în vederea prevenirii apariției unor noi patogeni care-i pot înlocui pe cei vechi. 7. Orgnizarea unei activități interdisciplinare. 8. Urmărirea dezvoltării plantei gazdă. 9. Folosirea metodelor agrotehnice de combatere. 10
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
complexul de boli pe culturi, pentru a delimita speciile cheie. Pentru vița de vie au fost precizate următoarele specii principale: Plasmopara viticola Botryotinia fuckeliana Uncinula necator Speciile secundare sunt următoarele: Agrobacterium radiobacter Elsinoe ampelina Pseudopeziza tracheyphilla Stereum hirsutum Specii potențial dăunătoare: Septoria ampelina Armilaria mellea Guinardia bacae. 2.5. Evidența bolilor plantelor de cultură 2.5.1. Evidența agenților patogeni Combaterea rațională a bolilor unei culturi comportă patru faze distincte: evidență, estimare, avertizare, combatere. Prin estimare se urmărește stabilirea complexului speciilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
se recomandă soiurile cu port mijlociu și înalt pentru evitarea infecțiilor primare; tratamente chimice. 2.6. Determinarea organismelor utile din agrobiocenoze Determinarea precisă a speciilor prezente într-o anumită agrobiocenoză creează posibilitatea exploatării interrelațiilor dintre acestea, în scopul reducerii populațiilor dăunătoare, dar permite și protecția speciilor utile (auxiliare) care au rol în polenizare sau combatere. În natură se cunosc câteva cazuri de interrelații, care constituie obiectul combaterii biologice a patogenilor. Astfel, relațiile de antagonism, hiperparazitism și competiție nutritivă, au determinat reducerea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
factorul fitosanitar. Lupta integrată permite realizarea unei producții integrate, care înglobează mai multe noțiuni privind: menținerea fertilității solului, un randament optim cantitativ și calitativ și respectarea mediului înconjurător. Obiectivele luptei integrate Acestea sunt: protejarea mediului înconjurător; menținerea populațiilor de organisme dăunătoare sub pragul economic de dăunare; salvarea organismelor utile (microorganisme entomopatogene, prădători, paraziți, antagoniști și hiperparaziți); aplicarea tratamentelor pe baza prognozei și avertizării. Metodele luptei integrate Noua strategie în combaterea bolilor plantelor concepție modernă de protejare a agroecosistemelor se concretizează, în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
bolilor plantelor concepție modernă de protejare a agroecosistemelor se concretizează, în principal, prin următoarele metode: organizarea rațională, pe bază de prognoză și avertizare, a acțiunilor fitosanitare; determinarea gradului de atac (GA%) și a densității numerice (D.N.) a populațiilor de organisme dăunătoare și utile; utilizarea bioterapiei, care asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
unor metode de combatere moderne, sigure și eficiente. Legislația europeană privind carantina fitosanitară este reprezentată de directiva 2000/29/EC, care prevede normele și măsurile ce trebuie îndeplinite pentru a nu pătrunde și nu ieși din spațiul comunității a organismelor dăunătoare (Directiva 93/85/EEC), cât și pentru controlul piețelor de fructe și legume (Plant Quality) directivele 92/33/EEC, 92/34/EEC. La circulația produselor agricole între țările europene s-a înlocuit certificatul fitosanitar cu pașaportul fitosanitar (directiva 92/105
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
și tuturor celor care gestionează și utilizează astfel de produse; Hotărârea de Guvern nr. 1030/noiembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000, privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 214/2001. Toate aceste normative reglementează, organizarea și funcționarea carantinei fitosanitare, în scopul prevenirii introducerii și răspândirii pe teritoriul țării a speciilor de agenți fitopatogeni, dăunători și buruieni
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
între mijloacele moderne, aparatele electronice sunt folosite în protecția plantelor pentru elaborarea avertizărilor (ex. radiomildiograful I.R.C. construit la I.C.P.P. București). Aceste aparate culeg și transmit la stația centrală datele climatice din culturi, care sunt corelate cu cerințele agenților patogeni sau dăunătorilor și, pe această bază, se lansează semnalul de avertizare. În prezent acest tip de aparat a fost substituit cu sistemul Agroexpert, care înregistrează și prelucrează datele din teritoriu și care permite optimizarea corectă a tratamentelor chimice. De asemenea, ca o
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
anumite teritorii, precum și stabilirea gravității atacurilor pe care le vor produce. În funcție de termenele de apariție prevăzute, prognoza poate fi de lungă durată sau de scurtă durată. prognoza de lungă durată prevede apariția în masă a speciilor de agenți patogeni sau dăunători cu mult timp înainte (câteva luni sau ani); prognoza de scurtă durată reprezintă estimarea reală, care se elaborează pe baza prognozei de lungă durată și prevede apariția populațiilor unor specii dăunătoare, cu numai câteva săptămâni sau câteva zile înainte. În
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
apariția în masă a speciilor de agenți patogeni sau dăunători cu mult timp înainte (câteva luni sau ani); prognoza de scurtă durată reprezintă estimarea reală, care se elaborează pe baza prognozei de lungă durată și prevede apariția populațiilor unor specii dăunătoare, cu numai câteva săptămâni sau câteva zile înainte. În cazul agenților fitopatogeni prognoza de scurtă durată, se stabilește în funcție de condițiile climatice într-o perioadă scurtă de timp, prin compararea parametrilor de temperatură și umiditate din perioada analizată, cu constantele de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
consecințele pe care le are asupra mediului ambiant, utilizarea exagerată a pesticidelor. Era perioada când se foloseau pesticidele cloroderivate din grupa DDT-ului și a efectului acestora asupra lanțului trofic, în special al păsărilor. De altfel, unele dintre cele mai dăunătoare produse au fost eliminate, însă altele, au fost păstrate și folosite până de curând (Lindanul). În prezent însă, unele produse care au fost interzise în țările dezvoltate, mai sunt folosite în țările subdezvoltate. S-a scris mult în lume despre
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
în menținerea echilibrului biocenotic; * să limiteze potențialul de dăunare al patogenilor. Sub denumirea de produse de uz fitosanitar sunt cuprinse toate produsele de natură chimică, biologică și biotehnică, destinate prevenirii pagubelor cauzate de agenții patogeni, dăunători, buruieni și alte organisme dăunătoare culturilor agricole, vegetației forestiere și producției vegetale depozitate. Produsele fitofarmaceutice pot fi condiționate sub mai multe forme și anume: concentrat pentru aplicarea sub formă de aerosoli (CA); concentrat emulsionabil (CE); concentrat (CM); concentrat solubil în apă (CS); granule (G); lichid
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
care, după rolul pe care îl îndeplinesc, pot fi: diluante, de dispersie, adezive, colorante, neutralizante etc. 4.3. Selectivitatea pesticidelor Selectivitatea reprezintă un element foarte important din punct de vedere al combateii integrate, care reprezintă modul de acțiune față de organismul dăunător și lipsa acesteia față de microorganismele și organismele utile.. În combaterea chimică care s-a practicat la început, prin selectivitate se înțelegea lipsa toxicității față de planta de cultură tratată. Mai târziu însă, s-a pus accent pe toxicitatea produselor pentru om
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
mai ales la insecticidele, acaricidele și fungicidele cu acțiune de contact. Diferențele de reacție a diferitelor specii la același produs, reprezintă de fapt selectivitatea fiziologică. O cale de obținere a selectivității fiziologice o constituie inducerea creșterii toxicității produsului în organismul dăunător și detoxificare lui în organismul util. Selectivitatea tehnologică este dată de diferitele forme de condiționare și aplicare a produselor pesticide. Ca forme de condiționare sunt: granule, pulberi umectabile, emulsii concentrate, soluții concentrate, sub formă de produse VR, VUR și VUUR
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sunt mai puțin selective pentru organismele situate pe foliaj și mai mult pentru cele situate în etajele inferioare și pe sol Pentru creșterea selectivității tehnologice se recomandă: reducerea dozelor, dar în așa manieră în care să prezinte eficacitate pentru organismul dăunător, dar să se reducă influența asupra organismelor utile. folosirea amestecurilor de pesticide (acaricide+fungicide) care pernit reducerea dozei de acaricid. tratarea localizată a gropilor de plantare, a puieților și nu tratarea în masă. Selectivitatea de comportament este determinată de un
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
iar pentru dezinfecția lăzilor, a ghivecelor, a uneltelor, acestea se imersează în soluțiile de tratat. 4.6. Norme de protecția muncii și mediului înconjurător în combaterea chimică 4.6.1. Măsuri generale Efectele pozitive ale utilizării pesticidelor în combaterea organismelor dăunătoare, pot fi însoțite uneori de unele efecte negative asupra mediului, persoanelor care lucrează în domeniu sau consumatorilor. Pentru prevenirea acestor efecte negative, protecția chimică este reglementată prin Legea 5/1982 privind protecția plantelor cultivate, a pădurilor și regimul pesticidelor și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
dăunătorilor. Divident Star 036 FS 1 l/t (mălură, fusarioză, tăciune); Orius 6 FS 0,5 l/t (mălură, fusarioză, tăciune); Protilin AL 81 PUS 3 kg/t (mălură, fusarioză, tăciune + dăunători); Sumidan 1.8 l/t (mălură, fusarioză, tăciune + dăunători); Tirametox 625 SC (mălură, fusarioză, tăciune + dăunători); -Tirametox 60 PTS (mălură, fusarioză, tăciune + dăunători); 2. Al doilea tratament pentru combaterea bolilor se va apliva la înălțarea paiului (2 internodii) pentru făinare, rugini, septorioză cu unul dintre produsele: Alto combi 420
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
plantații pomicole, deoarece lipsa apei din sol predispune pomii la dezechilibre, care favorizează atacul patogenilor care produc declinul rapid al plantației (Venturia, Physalospora, Nectria).. Materialul săditor. Materialul săditor pomicol trebuie să provină din pepiniere, unde nu există agenți patogeni și dăunători de carantină (Erwinia amylovora) și unde s a făcut o selecție sanitară riguroasă a plantelor mamă, a celor producătoare de altoi, butași, marcote sau sămânță pentru portaltoi. La baza producerii materialului săditor liber de viroze stau următoarele măsuri (M.Hatman
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
este benefică în zonele de destinație, turismul exercitând influențe pozitive asupra acestora, chiar dacă uneori are și consecințe negative, în bazinul cererii dar mai ales în cel al ofertei. Se consideră că, în special turismul internațional determină efecte sociale și culturale dăunătoare, comparativ cu alte tipuri de dezvoltare economică., aceasta mai ales datorită contactului dintre nivele diferite de educație, cultură etc. În acest sens se vorbește despre un așa-numit neocolonialism spațial , care se concretizează în exploatarea de către țările bogate, emitente, a
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
că se pierde anual în condiții normale 30-35 % din recolta posibilă. În acest domeniu al pierderilor se pot formula o serie de principii de care trebuie să se țină seama (T. BAICU, 1986): toate culturile agricole sunt atacate de organisme dăunătoare; nu orice atac de organisme dăunătoare duce la pierderi; pierderile depind de organul plantei care a fost atacat; nivelul pierderilor depinde de specia agenților patogeni și de capacitatea lor de dăunare; pierderile depind de stadiul de dezvoltare apatogenului și de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
normale 30-35 % din recolta posibilă. În acest domeniu al pierderilor se pot formula o serie de principii de care trebuie să se țină seama (T. BAICU, 1986): toate culturile agricole sunt atacate de organisme dăunătoare; nu orice atac de organisme dăunătoare duce la pierderi; pierderile depind de organul plantei care a fost atacat; nivelul pierderilor depinde de specia agenților patogeni și de capacitatea lor de dăunare; pierderile depind de stadiul de dezvoltare apatogenului și de capacitatea de virulență și agresivitate; volumul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]