3,068 matches
-
de administrație este prezidat de reprezentantul general al acționarilor, constituie principalul organ de decizie între adunările generale și se întrunește trimestrial pentru a lua în discuție și adopta decizii privind principalele domenii ale activității băncii, după cum urmează: - examinarea și confirmarea darii de seamă anuale, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, însoțite de propuneri privind destinația și repartizarea beneficiului, în vederea prezentării acestora adunării generale a acționarilor pentru aprobarea și descărcarea de gestiune; - aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al
HOTĂRÎRE nr. 679 din 11 iunie 1990 privind aprobarea infiintarii Băncii pentru Mica Industrie şi Libera Iniţiativa - societate pe acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107201_a_108530]
-
cuprinsă între data începerii activității băncii și sfîrșitul lunii decembrie a anului următor. Articolul 28 Comitetul de conducere asigura întocmirea în termen de 3 luni de la data expirării anului de afaceri a bilanțului, contului de profit și pierderi, precum și a darii de seamă anuale. Pe baza acestor documente, comisia de cenzori efectuează verificările corespunzătoare, după care bilanțul băncii atestat de către comisia de cenzori, împreună cu contul de profit și pierderi, darea de seamă anuală și propunerile pentru repartizarea beneficiului se prezintă consiliului
HOTĂRÎRE nr. 679 din 11 iunie 1990 privind aprobarea infiintarii Băncii pentru Mica Industrie şi Libera Iniţiativa - societate pe acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107201_a_108530]
-
vigoare din România." 17. Articolul 17 alineatele 1 și 2 se modifică și vor avea următorul cuprins: "Art. 17. - Constituie contravenții următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni: a) nedepunerea în termenul stabilit la art. 10 a darii de seamă privind calcularea, reținerea și vărsarea la bugetul de stat a impozitului pe salarii; ... b) refuzul de a pune la dispoziția organelor fiscale documentele privind modul de calculare, de reținere și de vărsare la bugetul de stat a impozitului
ORDONANŢA Nr. 17 din 4 august 1995 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111858_a_113187]
-
prosoape de borangic, broderie; Popovici Eleonora, covoare alese în poduri și în spetează, prosoape țesute din bumbac; Gheorghe Maria, covoare alese în spetează, carpete alese, cusături de mână; Agapi Aglaia, covoare țesute alese, prosoape țesute alese, ii cusute pe canafaș; Darie Aneta, covoare, cuverturi, mileuri, fețe de masă, toate fiind cusute cu mâna; Agapi Paulina, cămăși cusute cu flori, covoare alese; Bălănescu Licuța, covoare alese în foi și spetează, carpete alese, fețe de masă cusute; Ibănescu Maria, covoare alese, prosoape țesute
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
foame, își lovea soțul că bea și ultimii bani. În familia mamei vitrege, Sonia, blândă și supusă, era și ea uneori agresată. La cei optsprezece ani, se ocupa, fără spor, cu croitoria, pentru a aduce ceva bănuți copiilor mamei vitrege. Daria Franțeva, o femeie stricată și aflată în vizorul poliției, a îndemnat-o să facă trotuarul și a început prin a se vinde pe 30 de ruble. A fost silită să-și scoată condicuță, pentru a fi în regulă cu autoritățile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a celui de vinovăție, două dintre „păcatele capitale” ale lumii contemporane. Fără să fi știut că la fel i-a zis și Zaharia Stancu în urmă cu trei decenii, l-am numit pe Bacovia „marele sfios”. Azi, reluînd Confesiunile lui Darie (1971) descopăr, contrariat, următoarea frază: „Cînd mă năpădesc amintirile mă gîndesc la marele poet și la marele sfios care a fost Bacovia”. Am pierdut un drept de autor, în schimb am dat peste o problemă pe care nu mi-o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de agrement, sală de sport, etc; - loc de practicare a sporturilor de iarnă; - barajul și lacul de acumulare Vidra; - cabana Obîrșia Lotrului; - pensiuni: Andreea, Popasul Haiducului, Piatra Lotrului, Giulia, Anauk, Antuanela, Valea Haiducilor, Casa Verde, Alin și Ema, Casa Apollo, Daria. VAIDEENI. - m. arh.: biserca de lemn din satul Marița; - m. arh. pop.: casa de lemn Ion Jinaru; - m. m.: monument În cinstea eroilor neamului; - centru etnografic și folcloric: - vatră folclorică; - expoziție permanentă de artă populară, port popular și producearea de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
antiques”), José-Maria de Hérédia („Les Trophées”), Sully-Prudhomme, François Coppée, Catulle Mendès ș. a., de poeții englezi: Austin Dobson, Edmund Gosse, Andrew Lang, de poeții germani, de la August Graf von Platen la Stefan George, de poeții iberici având În frunte pe Ruben Dario, ori de „noua școală de la Atena“, reprezentată de Kostis Palamas etc Parnasianismul nu s-a limitat doar la spațiul european. Unul din cei mai riguroși parnasieni este un poet brazilian, Olavo Bilac. El a prelucrat versurile și metrul poetic fara
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Laura Horelli. Operele artistei pun accentul pe descoperirea lumii prin anchete, interviuri, documentări, dar toate acestea fără a neglija "realismul poetic"333. Lucrările artistei sunt realizate prin utilizarea tehnicilor video 334. Europa în devenire, prin artă, articol ce poartă semnătura Dariei Ghiu, ne prezintă expoziția artistei finlandeze Laura Horelli, deja menționată mai sus. Sub denumirea de Everything/Synchronization, aceasta se compune din cadre fixe filmate în orașul Iași. Pe fundalul filmării se aude discursul artistei despre comunism și postcomunism. În realizarea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Carnet de lucru: zece zile în teatrul Finlandei, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 260. Gheorghe, Cezar, Imagini sociale și imagini interioare, în "Observator cultural", nr. 623, mai 2012, p. 21. Ghiu, Daria, Europa în devenire, prin artă, în "Observator cultural", nr. 400, nov. 2007, p. 24. Giedion, Sigfried, Începuturile lui Alvar Aalto, traducere de Alexandru Beldiman, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 242. Goian
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Povestiri), traducere (din limba rusă) de E. Salo, Petroskoi, Karjalan ASNT:n valtion kustannusliike, 1955. Sadoveanu, Mihail, Kukkasaari (Nada florilor), traducere (din limba rusă) de Elina Timonen, Petroskoi, Karjalan ASNT:n valtion kustannusliike, 1959 (prefață nesemnată). Stancu, Zaharia, Älä unohda, Darie, (Desculț), traducere de Elvi Sinervo, Helsinki, Kansankulttuuri, 1957. Stancu, Zaharia, Leikki nimeltä sota (Jocul cu moartea), traducere (din limba suedeză) de Pentti Vasara, Helsinki, Otava, 1969. Stancu, Zaharia, Niin kauan kuin leirituli palaa: mustalaisromaani (Șatra), traducere (din limba germană) de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de Pentti Vasara, Helsinki, Otava, 1969. Stancu, Zaharia, Niin kauan kuin leirituli palaa: mustalaisromaani (Șatra), traducere (din limba germană) de Aarno Peromies, Helsinki, Tammi, 1974. Stancu, Zaharia, Costandina, traducere de Liisa Ryömä, Helsinki, Kustannusosakeyhtiö Tammi, 1975. Stancu, Zaharia, Älä unohda, Darie, (Desculț), traducere de Elvi Sinervo, Helsinki, Tammi, 1977. Stancu, Zaharia, Hullu metsä (Pădurea nebună), traducere de Liisa Ryömä, Helsinki, Tammi, 1980. Stancu, Zaharia, Miten sinua rakastinkaan ( Ce mult te-am iubit), traducere (din limba suedeză) de Pirkko Talvio-Jaatinen, Helsinki, Tammi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mai 2008, p. 2. 333 Kito Nedo; Sebastian Preuss, Explozia care aplatizează. O convorbire cu teoreticianul și curatorul Marius Babias, traducere de Cristian Cercel, în "Observator cultural", nr. 371, mai 2007, p. 11. 334 Cf. Ibidem, p. 11. 335 Cf. Daria Ghiu, Europa în devenire, prin artă, în "Observator cultural", nr. 400, noiembrie 2007, p. 24. 336 Cf. Pe scurt, în "Observator cultural", nr. 170, mai 2003, p. 2. 337 Cf. La zi, în "Observator cultural", nr. 327, iunie 2006, p.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pentru Literatură. Sadoveanu, Mihail (1997). Hanul Ancuței. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic și referințe critice de Teodor Vârgolici. București: Editura 100+1 Gramar. Saint-Exupéry, Antoine de (1992). Micul Prinț. Chișinău: Editura Universul. Sântimbreanu, Mircea (1973). Recreația mare. Ilustrații de Iurie Darie. București: Editura Ion Creangă. Slavici, Ioan (1956). Povești. Ediția a II-a. București: Editura Tineretului. Slavici, Ioan (1995). Păcală în satul lui: basme. Prefață de Teodor Vargolici. București: Editura Alutus-D. Slavici, Ioan (1998). Basme. Ediție îngrijită de Haralambie Grămescu. București
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mine Istoria de „groază și mister“ e cunoscută din romanul lui Gaston Leroux. Sau din filmul lui Joel Schumacher. Sau dintr-al lui Artur Lubin. Sau din varianta lui Rupert Julien (1929). Sau, mai sigur, din iubita variantă a lui Dario Argento. Coloana sonoră a spectacolului pus în scenă, la Opera Regala din Londra, s-a vândut în milioane de exemplare. Compozitorul nu necesită prezentare. Soprana... Datorită unui amic (danke, Vali!), m-am îndrăgostit de fantasma lui Sarah Brightman. Mi-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
prins pe toți, la unison. Au făcut show, și-au schimbat locurile între ei, au dansat, au umplut scena de ritm. Toate instrumentele au fuzionat pentru a reda stări, plâns, râs, chiar isterie. Ca să redefinească iubirea, Paul Babici și Lucian Darie au recurs la acorduri lente, line, îmbogățite la final cu ritmuri de soul și pop. O seară a „examenului-spectacol“ A doua seară a adus același tip de public, unul meloman. Studenții Universității de Arte „George Enescu“ au urmat trupei formate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
spital o cunoaște pe Îra Gligorieva, pe care o va lua de soție la 17 iulie 1915 (alte surse cred că prima soție a fost Pelagija Belousova), numai că aceasta căsătorie va fi umbrită de relația cu o „doctoriță nimfomana”, Daria, care-l va invita la vila ei „pentru interminabile partide de amor”. Îra îi va naște un băiat, Serghei (viitor activist comunist în U.R.S.S.), numai că va muri la scurt timp. Rămas văduv, Tito îi va promite celeilalte că
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
este susținută nu prin lipsa apei (Bachelard), ci prin prea-plinul ei, prin acvaticul distrugător în care plutesc „oase...pline de glod”, în care părul (complexul Ofeliei) „se smulge mai ușor decât iarba proaspătă din ogor plouat”(Ivanca, p. 318). Deși Daria și Ivanca nu au constituit o culme a creației blagiene , ele rămân reprezentative pentru modul în care realizează componenta thanatică a poeticii apei. în Daria există o bogată reprezentare psihanalitică, însă o imagine atrage mai cu seamă atenția, prin dubla
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
Ofeliei) „se smulge mai ușor decât iarba proaspătă din ogor plouat”(Ivanca, p. 318). Deși Daria și Ivanca nu au constituit o culme a creației blagiene , ele rămân reprezentative pentru modul în care realizează componenta thanatică a poeticii apei. în Daria există o bogată reprezentare psihanalitică, însă o imagine atrage mai cu seamă atenția, prin dubla ei semnificație: imaginea peștelui, a „pescuțului de argint” din nările înecatului, simbol al încastrării, (Durand), al Vieții și al Morții, totodată. Toposul vârtejului, al apelor
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
Ouatu Gheorghe). Tabel III Ouatu Pavel (zis Păvăluță) Clapa Ion Ouatu Ștefan (zis Nicuță) Sâlav Miluță Ouatu Mișu Ocraim Ion Ouatu Steriana Stavâr Gheorghe Ouatu Maria Albu Cezar Ouatu Ion (zis Zugravu) Popovici C-tin Ouatu Irimiță Cojocaru Ion (zis Darie) Ouatu Aurica Ganea Neculai Ouatu Aurel Jerebie Neculai Ouatu Marița (mama Titicăi) Jerebie Irimiță Ouatu Sterian Hriscu Gheorghe Ouatu Natalița Hriscu Dumitru Ouatu Ion (zis Dascălu) Ariton Dumitru Ouatu Ion Bulbuceanu Gheorghe Ouatu Agripina Bulbuceanu Maria Ouatu Angheluță Bulbuceanu C-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fizico-geografice din coasta Dealului Mare-Hârlău, Probl.de geogr.I. BUCUR N., BARBU N. (1954), Complexul agropedologic din podgoria de la sud de Iași, Bul.Șt.Acad.R.P.R., Secț.de șt.biol., agron., geol., geogr., nr.4, t.VI. BUCUR N., MITU V., BARBU N., DARIE T. (1955), Complexul natural și de utilizare din centrul pomicol și viticol Comarna-Iași, Rev. "Grădina, via și livada", nr.11. BURDUJA C., BARBU N. (1955), Contribuții la fitogeografia Colinelor Tutovei, Probl.de geogr., II. SFICLEA V., BARBU N. (1956), O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Prof. Dr. Ioan, Istoria bisericească universală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992. Randell, Keith, Luther și Reforma în Germania, Editura All, București, 1994. Raveica, Titus, Giordano Bruno, Editura Junimea, Iași, 1974. Reale, Giovanni, Antiseri, Dario, Storia della Filosofia, tome 3 Patristica e scolastica, Bompiani, Milano, 2009. Robert, Paul, Dictionaire alphabetique et analogique de la langue francaise, Sociètè du Nouveau Litrè, 1957. Rodríguez Magda, Rosa María, Transmodernidad, Barcelona, Anthropos, 2004. Ross, Sir David, Aristotel, Editura Humanitas, București
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Alba Iulia, 1991, sau Paladie Istoria Lausiacă, tradusă și tipărită de Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993. 35 Anton I. Adămuț, Literatură și filosofie creștină, Editura Fides, Iași, 1997, p. 84. 36 Giovanni Reale, Dario Antiseri, Storia della Filosofia, vol. 3, Patristica e Scolastica, Bompiani, Milano, 2011, pp. 84-105. 37 Henri-Irénée Marrou, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976, p. 333. 38 Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria bisericească universală, Editura Institutului Biblic și de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
106 Ibidem, pp. 226-227. 107 William Occam, Probleme epistemologice,apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 254. 108 Pentru prezentarea lui Ars Magna a lui Lullus am folosit Giovanni Reale, Dario Antiseri, Storia della Filosofia, tome 3 Patristica e scolastica, Bompiani, Milano 2009, pp. 666-669 și Frances A Yeats, The Art of Memory, Pimlico, 2007, pp. 179-183. 109 Geneza II, 17. 110 Ioan Damaschinul, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993, p. 70
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Prefer să le propun elevilor diferite situații interesante, care cer de la ei o gândire logică, uneori critică, expunerea propriei opinii. De exemplu situația - „Dacă ai fi posesorul unei baghete magice, ce ai schimba în lumea asta?” Iată ce scrie elevul Darii Igor - gr. 21: „Dacă aș fi posesorul unei baghete magice, aș schimba multe lucruri în lumea asta. Cu o singură atingere a baghetei aș face ca: 1) războaiele să dispară, să domnească în lume pacea 2) aș dori ca să dispară
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]