2,277 matches
-
firești cu tot ce ținea de zona geografică și afectivă. În program, vizita la casa bunicilor ne a întărit această iluzie. Ne-a primit familia care o locuia acum, o familie de ucraineni care vorbeau și moldovenește, poftindu-ne după datinile neschimbate ale ospeției în camera, mai mare, din față, de primit musafirii; ne aștepta o masă întinsă. În timp ce ai mei intrau pentru a onora momentul, eu singur am trecut printre ei, contrar regulilor unui elementar protocol, spre coridorul din fund
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
voința lor și grația lui Dumnezeu. Contrastul acesta între stat și națiune s-a remarcat în mod drastic și în istoria poporului român. Națiunea română este una și nedespărțită de la Nistru până la Tisa. Aceeași obârșie, același grai, aceeași doină, aceleași datini și obiceiuri pretutindeni, dară vitregia vremilor a împiedicat pe înaintașii noștri de a creia un stat național unitar, care să cuprindă neamul întreg în hotarele lui etnice. Leagănul copilăriei neamului nostru, Ardealul, a fost cuprins de unguri înainte cu 1
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu nuvelistul mi-am Însușit pseudonimul de “Paul I. Delasever” pe care l-am păstrat până prin 1960. La Îndemnul prof. universitar Onisifor Ghibu, prorectorul cu activitatea didactică a Universității clujene am Întocmit “Monografia satului natal”, care cuprindea: istoricul satului, obiceiuri, datini, strigături și cântece populare. Lucrarea mi-a fost dată ca exemplu studenților seminariști și colegilor, cu recomandarea de a o completa În anii următori. I-am ascultat sfatul, dar În peregrinările prin București, lucrarea mi-a dispărut. Un sprijin deosebit
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mi-ar place s-o am ca noră”. Bine, Mamă. Să mă mai gândesc. Dar, hotărârea mea era deja luată. În ziua următoare, a doua zi de Paști, În satul nostru, băieții mergeau la “stropitul fetelor”. Am urmat și eu datina străbună și m-am dus s-o stropesc pe Milica. Hristos a Înviat! Adevărat că a Înviat! Am auzit că aveți o fată frumoasă și-am venit ca s-o stropesc. Poftiți, poftiți, domnule Nelu, m-a Întâmpinat vecinul Mărgineanu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Înviat! Adevărat că a Înviat! Am auzit că aveți o fată frumoasă și-am venit ca s-o stropesc. Poftiți, poftiți, domnule Nelu, m-a Întâmpinat vecinul Mărgineanu. A apărut și Milica În pragul casei și-am stropit-o după datină. Tot după datină am ciocnit un ou roșu, am Închinat un pahar cu vin, am gustat o prăjitură și ne-am dat Întâlnire pentru după-amiază, ca să mergem Împreună la serbarea muncitorească de pe malul Târnavei Mari. Ne-am Întâlnit, am discutat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a Înviat! Am auzit că aveți o fată frumoasă și-am venit ca s-o stropesc. Poftiți, poftiți, domnule Nelu, m-a Întâmpinat vecinul Mărgineanu. A apărut și Milica În pragul casei și-am stropit-o după datină. Tot după datină am ciocnit un ou roșu, am Închinat un pahar cu vin, am gustat o prăjitură și ne-am dat Întâlnire pentru după-amiază, ca să mergem Împreună la serbarea muncitorească de pe malul Târnavei Mari. Ne-am Întâlnit, am discutat pe drum circa
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
confecționate de elevii meseriași de pe lângă Atelierele Nicolina, s-au tranformat în cadouri pentru copiii angajaților. Interesant se arată programul sărbătorilor de Crăciun ale anului 1943. Deși vremurile erau tulburi, vremuri de război, totuși, SAI organiza, în sala Teatrului „Phoenix”, serbarea datinelor de Crăciun. Programul era unul generos. În rezonanță cu epoca, participanților li se propunea, după intrepretarea imnului regal, prezentarea pomului de Crăciun SAI, în acordurile colindului O brad frumos. Urma o piesă tematică, într-un act și un concert de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
din 12 iunie 1682, Iași, descria situația la fel de dur ca și predecesorii săi: „Huși, oraș de schismatici. Case de catolici sunt cam 30. Biserica e de lemn acoperită cu paie, nu e casă pentru preot. Oamenii obișnuiesc să dea după datină și puteri două vedre de vin pe an preotului de fiecare casă, care după măsura italienească valorează 5 căni (bocali) de vin fiecare, la vremea culesului, și cine poate mai dă și o mierță (merza) de făină, care face cât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tablou al Preafericitei Fecioare și un altul al Sf. Iosif [...]. Afară este clopotnița de lemn cu un clopot de vreo o sută de funți și un loc îngrădit de o sută cincizeci de pași pentru cimitir, plin de cruci după datina maghiară, norodul este destul de bine instruit de misionarul care locuiește acolo și care acum este părintele La Macchia” (Giovanni La Macchia din Matera, din provincia Sfântul Nicolae din Apulia, n.a.). Pare să fie o biserică nouă, cu un hram neîntâlnit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bisericii, arătând și ascunzând alternativ pe maicele în picioare în lungul șir al stranelor, toate în același port, cu ramura de salcie în mână, formând o serie decorativă prin repetirea uniformă a costumului și atitudinii. Bineînțeles, mă conformam la toate datinele mănăstirii: post riguros și aproape toate nopțile petrecute în biserică. Întunerecul, cântecele monotone ale maicelor lungeau orele deja prea numeroase. În fine, în noaptea Învierii, de la orele 1 până la 5 în picioare. Dar a fost foarte frumos și interesant: la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
corecte și temeinice cunoaștere a limbii naționale: ,,Ș-apoi scopul școalei este și acela și poate cel mai essentialde a învăța și a păstra cu cea mai mare sfințire limba națională, de care se leagă tot trecutul unui popor cu datinile străbune, jocurile, cimiliturile, proverbele, legendele și cântecele populare cele pline de dulceața. „Sunt, după cum se vede, cuvinte de o adâncă și pură sinceritate a sentimentului patriotic. Ele ni-l relevă pe Creangă că profund și responsabil implicat, imediat după Unire
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
nu se raportează la nimic din ce s-a scris în literatura română, considerându-se într-un microunivers închis și inexplicabil, suficient sieși. Ibrăileanu îl numește ,,un Homer al nostru’’, operă sa fiind ,,o epopee’’ în care ,,trăiesc credințele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morală, filosofia poporului’’, iar cele peste o mie de referințe bibliografice ne îndreptățesc să vorbim de un fenomen Creangă. Tudor Vianu apreciază că Ion Creangă face trecerea de la ,,nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Okladnikov A.P., Harisovscki P.I., Despre epoca și contribuțiile formării societății omenești. Probleme de istorie, nr. 11, București, 1956, p. 106, 120. 116. Padianu P.S., Monografia județului Bacău, 1899. 117. Pamfile T., Boli și leacuri la oameni, vite și păsări după datinile și credințele poporului român. Culegere și studii, București, 1911. 118. Păsculescu Z., Literatura populară românească, București, 1910. 119. Petrescu, Dâmboviță M., Date noi asupra înmormântărilor cu ocru în Moldova. Studii și cercetări de istorie veche, București, 2, 1960. p. 110
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Vasile Voiculescu, reușește să ni-l prezinte în statura pe care o are în memoria cititorilor avizați. Scriitorul s-a născut în anul 1884 în comuna Pârscov, veche vatră folclorică din zona Buzăului, într-o familie de țărani păstrători de datini și foarte evlavioși - factori care au avut o mare influență asupra propriului său moral, a creației lui literare. Anii de studiu la Buzău și București, cu șederea la gazde și internate lipsite de confort, l-au călit pentru viață și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
notabil și necesar". Cât despre demersul transpunerii în limba aromână, este apreciat cu atât mai mult cu cât, spune autorul studiului, "trăitori prin secole în spațiul balcanic, aromânii, numiți și vlahi, macedo-vlahi etc., și-au păstrat cu stăruință propriul grai, datinile și tradițiile culturale, în pofida atâtor împrejurări nefaste. În ultimele secole, din rândul lor s-au ridicat numeroși cărturari, literați, poeți etc., mulți cu o contribuție remarcabilă în istoria culturală a diferitelor țări balcanice. [...] scriitori importanți de obârșie aromână din Macedonia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
se citesc cărți românești, dar nici măcar se vorbește românește. Am întâlnit eu însumi prin saloanele așa-numite boierești multe persoane care se cred onorate de a vorbi stricat limba patriei. Cine cunoaște istoria acestei țări, literatura ei veche și nouă, datinele, legendele ei, poezia populară și poveștile ei? Nimene, afară de rari excepții. Se știe că a existat un Eliade, un Alecsandri, un Eminescu etc.; dar care dintre tinerii noștri eleganți de astăzi și mai cu seamă dintre femeile noastre, datoare prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
povestesc multe de toate din trecutul, din prezentul țărei aceștia și îmi vorbesc profetic și despre viitor. În codrii lor ca niște cetăți nepătrunse s-au adăpostit odinioară vechii noștri luptători, care ne-au pastrat neatinse numele, limba, credința și datinele strămoșești. Tot ei vor priveghea și în viitor asupra destinelor neamului nostru ca niște străjeri neadormiți a căror brațe s-întind departe ș-a căror ochi văd de sus. Ei, da! nu mă sfiesc a spune că, dacă Alpii mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
între nemți și ruși, deodată ușa se deschide cu zgomot și năprasnic se înfățoșază soții Alecu și Smaranda Lazu, cu care părintele meu era în relațiuni de prietenie. Dânșii erau numarați între așa-numiții aristocrați ai județului nostru și, după datina veche, făceau vizite de Paști. Doamna Lazu, gătită ca de sărbători, avea o rochie de matasă a cărei foșnet îmi gâdila auzul și a cărei colori vii îmi luau ochii. Frumoasă, veselă și prietinoasă cum era, dânsa imediat mă smulse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Încerc să redevin același banal pragmatic, deși să știți, am și eu suflet. Basarabean. Nucul. Copacul ale cărui fructe constituiau, În vremea când vechea Dacie era Întreagă, obiectul unui export menționat În condicile Egiptului. Nucul, prezent atât de des În datinele noastre de acum și de peste an. Nuca din cozonac și turte, de pe mucenici, din traista colindătorilor, alături de mere și colăcei, sau poleită În bradul nostru de Crăciun, chiar dacă atât de greu de căpătat; În sfârșit, nuca din coliva celor ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fond, Înainte de a fi un moment crucial pentru Întreaga creștinătate, a fost ziua altei nașteri, a lui Mithra, iar mai Înainte Anul Nou, adică momentul În care, Începând creșterea zilei, un nou ciclu se deschide. Să ne mirăm de mulțimea datinilor legate de acest moment, aiurea, dar mai ales la noi? Și, Între acestea, și domniile voastre și eu, Închinăm o ulcică de vin. Închinăm, nu bem, că la băut se folosește apa ori, dacă vreți, Coca Cola. De ce Închinăm? Pentru că vinul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
obligă la cultivarea aceluiași soi, adaptat și În același timp adaptabil În continuare locului; ecologic deci. Cât despre sorcovă, ascultați-o pe a mea; e unică, pentru că, dacă voi ajunge și la anul, va fi desigur alta. Oricum, cele două datini amintite acum sunt, prin adânca lor semnificație, neînțeleasă de alogeni, poate singurele care au scăpat nepoluate de unii alogeni mai tuciurii ce-au transformat alte obiceiuri În motiv de cerșetorie prin tramvaie și trenuri. Paranteză: Datinele de Anul Nou, având
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Iar neconcordanța ori defazarea dintre ciclurile mediului și bioritm este percepută ca stress. Tot așa, viața poporului decurge ciclic, desigur ca răspuns la ciclicitățile naturale amintite dar și la cele ale restului biosferei; iar ciclicitatea vieții poporului e punctată de datini. Firesc, fiecare popor cu ale lui. Și, mi-am adus În minte un exemplu drag mie: un gușter. Amenințați-i viața; va dispărea În iarbă, abandonându-și coada care va mai trăi, zbătându-se, câtva timp, respectând Însă același ritm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trecut, iarna, vara ce vine; două veri, când Soarele e “sus” și puternic, respectiv o iarnă, când Soarele e “dedesubt” și slab. Toate Încap În momentul solstițiului, fenomen astronomic ciclic, acela ales de strămoșii noștri. Și l’au subliniat cu datini. Și acum intervine ecologia, căci vara Înseamnă Viață vizibilă, iar iarna una ascunsă. Am spus de atâtea ori că, după o vară, vegetația, adică puntea dintre Soare și biosferă, e obligată la latență, pentru că și-a făcut impropriu Însăși mediul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
țări frumoase, bogate, mai civilizate, mai îndestulate, mai ordonate. Purtăm însă cu toții, ascuns în suflet icoana sfântă a țarii în care ne-am născut, la care ne închinăm în taină și pe care o iubim așa cum este ea, împreună cu toate datinile și obiceiurile, cu credința și istoria ei milenară. Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Calitatea În general, calitatea este sinteza însușirilor sau a laturilor esențiale ale obiectelor, fenomenelor sau proceselor, în virtutea cărora un obiect se deosebește de altul. În
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
foc și sabie, Bătută, ca vita, pe spate Cu biciul legii strâmbate, Cu lanțul poruncitoarelor strigăte! Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te! Tu, preschimbată într-o gară în care cine vrea coboară, Prin care cine vrea se plimbă Scuipând în datini și în limbă, Schimbată crud de minți demente în cruce de experimente: îți bat piroane-n mâni, picioare, Te stingi și parcă nu te doare, Ridică-te din suferință și din cazonă umilință! Ridică-te Basarabie, Trecută prin foc și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]