2,290 matches
-
să le împlinesc (să le desăvârșesc)". Și-a dat seama, cât de puternică este tradiția, mai ales în viața religioasă și sufletească a unui popor, dar nu S-a dat la o parte de a ataca cu vehemență tradiția și datinile rele, când acestea se suprapun legii, dreptății omenești și omenirei, așa după cum citim la Evanghelistul Marcu, Cap. VII. Ceia ce face din creștinism cea mai sublimă și desăvârșită religie este puțina importanță, dusă aproape de desconsiderare, a tot ce este vremelnic
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dinspre mamă, cu gândul să se retragă în ea la pensie; până atunci stăteam în ea doar din când în când, vara, în rest la Noua Suliță. Era în noaptea de înviere; gospodinele înconjurau biserica din centrul satului, așteptând, conform datinii, în mâini cu coșurile de pască, cozonaci și ouă roșii, să vină preotul. Acesta veni târziu pe la 4 dimineața (mai slujise începând cu orele 12 noaptea încă la trei patru biserici din cele vreo șase-șapte pe care le avea în
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
firești cu tot ce ținea de zona geografică și afectivă. În program, vizita la casa bunicilor ne a întărit această iluzie. Ne-a primit familia care o locuia acum, o familie de ucraineni care vorbeau și moldovenește, poftindu-ne după datinile neschimbate ale ospeției în camera, mai mare, din față, de primit musafirii; ne aștepta o masă întinsă. În timp ce ai mei intrau pentru a onora momentul, eu singur am trecut printre ei, contrar regulilor unui elementar protocol, spre coridorul din fund
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
liniștea dinainte. Nici vorbă să fie Fiu al Dumnezeu, e un impostor de ultimă speță, un arogant care-și bate joc de voi și în primul rând de tine. În plus, El îi împinge pe oameni să-și trădeze natura, datinile, familia etc. Un asemenea mesaj nu poate veni de la Dumnezeu. Într-un cuvânt, încheie Diavolul: „Hai, fratele meu, du-te și fă îndată ceea ce ți-am spus să faci, ceea ce dragostea ta pentru oameni și ura ta pentru El te
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pe care o avea din relația cu un fotbalist celebru, care refuza să-și recunoască paternitatea. Judecătorul hotărâse să Încredințeze copilul unei familii adoptive, În ciuda protestelor cântăreței, că tatăl adoptiv era un creștin din Iugoslavia, care nu fusese convertit după datină și poate nici măcar nu fusese circumcis. După ce Întorsese pe dos toate buzunarele cămășii, ale pantalonilor și ale paltonului, și aproape că Își pierduse speranța, Fima pescui În ultimul moment din buzunarul interior al paltonului o bancnotă de douăzeci de șekeli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Rim și uitase să-i spună evenimentul recent al vizitei prințesei Maxențiu. Plecase totuși de acasă cu ideea de a-i povesti acel incident neașteptat. Vlădici, colportorul monden, fusese acel care la una din repetiții sosise cu mesagiul senzațional. Conform datinelor casei, așteptase ca repetiția să fie terminată, ■ceea ce era o virtute, când purta în portofoliu un astfel de curier diplomatic. Vlădici avea răbdare tocmai pentru că afecta în tot ținuta unui diplomat. Era chiar cariera căreia i se destina, dar până la
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
însă o nuanță foarte cuviincioasă de raporturi. Elena primise chiar o misiune de caritate, pe care o împlinea cu zel în amintirea Gramatulei, căreia, de altfel, nu-i lipsea nici grâul fiert de pe moșie, nici azima morilor, nici un fel de datini. După rugămintea Adei, Elena își luase asupră-și să decidă pe -J Maxențiu pentru plecarea la Leysins. Prințul însă refuza ca îndărătnicie blândă. Marcian era și el mișcat de starea lui Maxențiu care se stingea pe fiecare zi. Elena și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Dar când o prindea pe Teofana singură, fără asistență în jur n-o ierta.Așa s-a întâmplat când Teofana a intrat într-o cameră a restaurantului unde nașa trebuia să-i schimbe vălul de mireasă cu o basma, după datină. El a îmbrățișat-o ca s-o sărute, motivând: — Draga mea, scumpa mea, iubita mea, acum te sărut ca pe o mireasă, după aceea ca pe cea mai frumoasă soție din lume și acum și după aceea Cezarul cere ce
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ideea că viețuind sub același soare, ca toți pământenii, au și ei dreptul de a se bucura de căldura și lumina marelui astru. Ei nu sunt cu nimic mai prejos decât semenii lor, chiar dacă prin culoarea pielii, a obiceiurilor și datinilor se deosebesc de mulți alții. - Noi ne tragem dintr-un neam ales, din marele popor al Indiei, spuse el și acest lucru e neprețuit! Dacă cineva ar pune întrebarea de ce am plecat noi de pe acele locuri, răspunsul nostru ar fi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de soție regelui Talani. Din această pricină, s-a iscat un război cumplit între cele două tabere. Sin a fost învins și neamul nostru a trebuit să se împrăștie prin lume. Dar noi am rămas aceiași, ne-am păstrat obiceiurile, datinile și multe cuvinte din limba aceea, care se cheamă sanscrită, și ne amintește necontenit de rădăcini. Din această limbă își trag izvorul multe limbi ale popoarelor. Atunci când cineva o să vă întrebe: Mo si tu rrom? să răspundeți, cu toată gura
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mai spun, dacă o femeie trece peste o pălărie, a unui bărbat, e bibaxt 1 chiar dacă își suflecă fustele, bărbatul aruncă pălăria aceea socotind-o spurcată... - Dacă mai vreți să știți ceva, mă voi căzni să vă tălmăcesc și alte datini sau obiceiuri ale noastre ... - Nu, cel puțin acum... Deodată, se așternu între ei o tăcere suspectă. Era pentru a doua oară când bulibașa îl surprindea pe avocat că, deși era alături de el și îi vorbea de etnia sa, de pătimirile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de unde trebuia să răsară avocatul, invitatul său, la marele eveniment al șatrei. El voia să-i arate distinsului oaspete că țiganii au o tradiție demnă de a fi respectată și prețuită, mai ales prin frumusețea, farmecul și ineditul acesteia. Chiar dacă datinile se pierdeau în adâncimile unor vremi apuse, acestea reveneau de fiecare dată să consfințească întemeierea noilor familii, marcând încetățenirea că la temelia acestei instituții, care este căsătoria, sunt puse pe baze trainice cinstea, curățenia trupească și sufletească a celor doi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
noastră sărbătoare, domnule avocat! Imediat începe nunta. Voi fi tot timpul lângă dumneavoastră. Dacă veți avea nedumeriri privitoare la cele ce se întâmplă, să mă întrebați! Și bulibașa făcu acel semn mult așteptat de începere a ritualului, după toate cerințele datinilor, așa cum o făcuseră moșii și strămoșii lor veniți de pe depărtatele meleaguri ale Indiei. Oamenii șatrei constituiți în grupuri vesele, au început să cânte și să joace, însoțindu-și pașii și cântecele de gesturi ale mâinilor, mlădieri ale trupurilor, trăind la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
creionate de o natură darnică; dar nu era dreptul fetelor de a alege. Cei care le hotărau soarta erau băieții, uneori și părinții. Părinții băiatului sprijineau, cu toate puterile, dorința odraslei lor, punând uneori mulți galbeni la bătaie pentru împlinirea datinii. Galbenii de aur strălucitor, încercați între dinții albi de sidef ai socrului mic, intrau în chimirul acestuia, fiind bucuros că avusese norocul să-și negocieze fata neprihănită la prețul cerut. Într-o seară, când focul întocmit în fața cortului dădea semne
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
i se poate atribui acestei ființe nevinovate? S a pedalat mult pe lipsa de educație a celor crescuți în șatră. Este mai mult ca nedrept să ignorăm educația dobândită de copiii acestei etnii. Aceștia, conform tradiției neamului lor, ce cuprinde datini, obiceiuri și învățăminte străine nouă, se constituie în ceea ce se cheamă în limbajul curent, o bună educație. Ar trebui poate ca oameni ce arborăm pretenția de a fi școliți la înaltele facultăți ale societății, să învățăm câte ceva și de la acești
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
orei unsprezece, în prezența întregii șatre, începu desfășurarea nunții. Un alai vesel de tineri, cântând și dansând, însoțiră mireasa care merse cu spatele spre cortul părinților lui Vișinel, fiind întâmpinată de către mire. Urmară apoi celelalte etape ale ceremonialului izvorâte din datinile și tradițiile etniei rrome. Mireasa fusese găsită pură spre cinstea șatrei și a părințiilor ei. Urmară dansuri dezlănțuite, cântece vesele, jocuri exuberante, după care întreg alaiul porni în cântece și dans către masa așezată în poiană, pe iarbă, unde, printre
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
făcut totul împotriva Directivei UE. Deci, n-ați ținut cont de ceea ce v-am spus și ați făcut tot cum ați vrut voi și poate răposatul, Dumnezeu să-l ierte. Vă spun deschis : Nu-l duc la groapă așa cum cere datina, până nu faceți cum v-am spus, căci sunt obligat să respect Directiva UE. E clar? Se adresă pe un ton aspru, poruncitor. - Păi, de ce părinte, ne faci una ca asta? Strigă Ilie, feciorul de vreo 60 de ani al
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
nepoților povara înmormântării, așa cum a făcut și cel pe care-l ai în față și te uiți la el ca la un nepământean. Deci, dacă aș muri mâine sau poimâine, nu mă vei duce nici pe mine la groapă după datină, cu slujbă, fiindcă nu s-ar respecta ce a spus HUE, că n-am auzit bine. Oameni buni, se adresă Dumitru Avădănei, eu am făcut războiul cu vărul meu și la răsărit și la apus. Dumnezeu ne-a apărat. Nu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cerul, dacă îl mai pot privi, li se pune și celular de parcă ar mai putea să vorbească cu cei rămași în viață. Și tot ai tras cu HUE!... Să facă pentru ei cei care dau asemenea nebunii. Noi ne respectăm datina străbună. Pleacă mai repede să nu dai de belea!,,, Auzind asemenea vorbe, Apopei a urcat în mașină și a plecat în trombă ca la un concurs automobilistic. O femeie în vârstă i se adresă lui Ilie să plece după părintele
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
începea să se întețească am plecat imediat trecând din nou prin satul Hulubărești. În fața casei mortului se mai aflau mulți oameni care mai comentau. Am oprit mașina și am întrebat ce s-a hotărât. - Apoi maică, va fi înmormântat după datină. Feciorul Ilie s-a dus după preotul Nicolaie care nea slujit amar de vreme, de când a venit tânăr, până a îmbătrânit și nu a mai putut face slujbe. Cum să-l ducem la groapă fără popă și slujbă? E păcat
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
eternitatea credinței în care ne naștem. Cu prima ocazie când mă voi duce la socri, voi opri în Hulubărești să aflu cum s-a terminat gâlceava, dacă preotul Apopei s-a mai dus cu ajunul Bobotezei prin sat, cum e datina sau dacă a mai fost să țină slujbă de Sfântul Ion. Dar văd că am luato razna cu povestea acestei întâmplări la care am fost martor. Mai bine hai să petrecem. Toți au ridicat paharul felicitând pe sărbătorit, după care
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
bolta înaltă a unei galerii învecinate. Înconjură apoi bisericuța de trei ori, cu toaca de paltin pe umărul stâng, lovind-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o limbă de ceas, o unghie de țap, o capsulă de mac. Bărbatul ăsta tare se va căzni și se va necăji. Nu va cunoaște dragostea de femeie, da' din ea va pieri. Va putrezi, da' nu în pământ, după datină. Nu-și va da duhul de bătrânețe, da' nici de boleșniță, nici de rană de pușcă, da' nici de lamă de cuțit. Hârdăul cu murdărie îi va fi și scăpare și mormânt... Rosti frazele ca pe o osândă, nezorită, cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
grav răniți, 4 prăvălii incendiate, 7 fântâni particulare infestate cu șoricioacă și mai mult de jumătate din locuitori cotonogiți fără milă în bătaie. Cele mai grele pierderi au fost înregistrate în rândul negustorilor, al cămătarilor și al funcționarilor, așa încât imediat datina fu categoric interzisă de primărie, ca nefiind conformă cu constituția și de preotul paroh, ca nefiind în acord cu morala creștină. Zlota, instigatorul și organizatorul prăpădului a fost arestat și osândit la ocnă pe viață. Totuși, obiceiul nu a putut
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
aceea care va deveni mama mea. Mi‑ar veni greu să vă relatez, din ce mi‑aduc aminte, cum era acolo totul atât de bine surprins și ilustrat - de la ziua În care s‑a mers la pețit, până la nunta după datină, prilej cu care s‑a desfășurat o Întreagă producție folclorică, care Însemna de fapt o parte din viața lor - Întrucât totul ar părea sărăcăcios și ciopârțit În comparație cu originalul. Să nu mai vorbesc de lista nuntașilor, numele nașilor și al preoților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]