1,962 matches
-
natură Un loc făr’de murmură Supus singurătății.” Acest loc este schitul cu tăcerea mormintelor și șoapta rîului apropiat. Aici petrece poetul acele, „dulci (...) ceasuri de extaz și gîndire”, aici ideile sînt „drepte și Înalte”, la sunetul clopotului „credința se deșteaptă În omul rătăcit”. Dumnezeu Însuși, marele simbol al justiției, este de față („Dumnezeu ce de față pe cruce se arată”) și, copleșit de atîtea semne, omul, Într-un moment de revelație, se caută pe sine: „În minutele-acelea cînd sufletul gîndește
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-i mohorîtă, cu negrul ei pămînt, Cu-a sale mari vîrtejuri de colb ce zboară În vînt. De mii de ani În sînu-i dormind, zace ascunsă Singurătatea mută, sterilă, nepătrunsă, Ce-adoarme-n focul verii l-al grierilor hor Și iarna se deșteaptă sub crivăț În fior. Acolo floarea naște și moare-n primăvară, Acolo pere umbra În zilele de vară, Și toamna-i fără roadă, ș-a iernii vijelii Cutrieră cu zgomot pustiele cîmpii. Pe cea savană-ntinsă și cu sălbatic nume
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
gheață; Lumina lor iubită lucește lin În viață Precum un soare dulce În veci neasfințit! Așa nu te vei stinge din minte-mi niciodată, O! suvenir puternic de dragoste-nfocată! O! timp ferice-n care minunea ce iubesc M-au deșteptat În raiuri cu glasu-i Îngeresc!” Există un Alecsandri galant, monden, productiv autor de dedicații, versuri ocazionale trecute În albume. Dedicațiile epuizează retorica luminii solare și a florilor. Într-un loc (Buchet) aduce elogii calului favorit al domnișoarei Măria Docan, numită
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sa. Poetul erotic vrea proba materială a existenței („să pipăi a ta credință”), Însă, ca și poetul de mai tîrziu care caută dovada divinității, nu află decît nălucire. El se adresează, atunci, omenirii avertizind-o asupra marelui rău ce-o amenință: „Deșteaptă-te, omenire, din visui ce te orbește Și, cunoscînd ce-i amoriul și pe cît te osîndește, Izgonește-l din sîmțîre Și spune spre pomenire Vacurilor depărtate Nenorocirile toate Ce vin dintr-o nălucire”. Este imaginea unui rău abstract, incontrolabil
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este suspinul. Există o Întreagă mitologie a suspinului la Conachi. A suspina este la el totuna cu a respira. Viața e un lung suspin, toate evenimentele importante ale erosului sînt anticipate sau urmate de un mare, adînc suspin. CÎnd se deșteaptă la miezul nopții să-și tînguiască nenorocirile, tînguirea Începe „cu lacrimi și cu suspin”. Poetul se gîndește să facă ibovnicei un plocon și-i dăruiește un stih „făcut din suspin”. Avînd insomnii atroce din cauza dragostei, Conachi Își petrece noaptea plîngînd
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scobor la Dolhasca, mi se pare că am și ajuns") îndeamnă încă mai abitir la reverie datorită înmulțirii "semnelor" familiare, călătorul trecând de acum încolo nepăsător pe lângă priveliștea din jur, pentru a retrăi cu intensitatea unor senzații proaspete "imaginile trecutului" deșteptate de "scurta trecere" a unei trăsuri "cu arcuri slăbite", trasă "de o pereche de cai costelivi", "îndemnați aprig de un birjar rufos". Nota bene: recunoașterea tipicității peisajului are un efect narcotizant, adormind conștiința, pe când apariția unui element inedit în decorul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
veni de Paști la Rădeana, pe care Mili i-o face cu prilejul unei vizite oarecare. La plecare, se lasă condusă prin Cișmigiu, ca și altădată, dar Bizu o expediază, inelegant, pentru a-și întâlni cât mai grabnic iubita. Plimbarea deșteptase însă în Mili dorința imperativă "de a se da, de a fi fericită prin altul", dar când se întoarce în parc își zărește alesul de care tocmai se despărțise în brațele altei femei. Răvășită, Bârzulica e lovită de un tramvai
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
conștient de vremile și țircumstanțele acestui veac. Asemenea lui D. Obradovici care considera veacul al XVIII-lea fericit, deoarece razele învățăturii și filozofiei ajung până la granițele tătărești fabulistul bănățean scrie că: Acum au început popoarele ca din somn a se deștepta... Ideea deșteptării își face deci apariția și ea va avea, după cum vom vedea, un ecou considerabil. petru Maior era indignat la rândul său că episcopul Bob sabotează tipărirea multor plase de cărți. și asta când? Întru acest veac prea luminat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un puternic impuls național. Luminile Europei contribuie în mod hotărâtor la descoperirea propriei noastre identități etnico-spirituale și la ceea ce s-a numit deșteptarea sentimentului național: Razele luminilor Europei recunoștea Florian Aaron, în 1838 pătrund mai de mult în pământul acesta, deșteptară simțământul național și patriotic și aceasta începu a aduce frupturile sale cele făcătoare de bine. Concepția devine între timp un adevărat loc comun, pe care pașoptiștii (prima generație de intelectuali români cu conștiință europeană deplină) și-l însușesc fără excepție
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
prin luminare, aliniere și participare la mediile europene pe care le admiră și le invidiază. De unde apariția unui adevărat complex al recuperării decalajului existent, stimulării și dobândirii unei noi identități, în același timp românești și europene. Vremea este a ne deștepta. Aceasta este convingerea intimă a lui Dinicu Golescu și a întregului Iluminism românesc, a cărui sensibilitate pentru realitățile timpului, actualității, sincronizării necesare și inevitabile este indiscutabilă. problema sincronizării în cultura română datează de altfel din această perioadă. Este o adevărată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
confruntare și dezvoltare europeană, în plin elan de realizare a modelului european. Încă din 1795, Înștiințarea unei proiectate Societăți filosofești a neamului rumânesc în mare prințipatul Ardealului atrage atenția că ne aflăm în: Epoca vremii cei de acum, când ne deșteaptă înțeleptul Apollo și pre noi, să ne îndeletnicim a sprijini din sânul Sciințelor, darurile visteriilor sale. prin urmare, când iluminiștii români încep să spună că Europa cere, spiritul lor este orientat și stimulat tocmai de acest ideal de deșteptare, progres
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
University of California press, 1991); From parent-State to Family patriarchs: Gender and Nation in Contemporary Eastern Europe, in: East European politics and Societies, vol. 8, nr. 2, Spring 1994, pp. 225-255, în special Exemples from Romania, pp. 236-250; Dan pavel, «Deșteaptă-te, Române !». O cercetare în ideologia naționalismului, in: polis, 2/1994, pp. 153 190. 3. Sorin Alexandrescu, pentru o secularizare a culturii române, in: 22, IV, 43, 26 octombrie 1 noiembrie 1994. 4. Mai multe texte personale pe această temă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
bătrânăă Una la mână!» (Ă) Nu e ușor să faci poezia să sune ca o goarnă; Întinderea versului este limitată, sunetul său mai mult puternic decât muzical. Goarnele inimii ale lui Dan Deșliu Își Îndeplinesc Însă din plin menirea: ele deșteaptă, cheamă la luptă, mobilizează (Ă). Nicolae Tăutu cultivă imaginea grațioasă, poanta lirică (Ă) de cele mai multe ori În efecte ieftine. Și aceasta pentru ca să-și acordeze focurile imagistice la elementele realității. În debutul poemului sugerează obscuritatea satului Prisaca (Ă): «Satul meu n-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
capătul unei campanii de banchete, pretext pentru reuniuni politice organizate de liberali. La 24 februarie, regele Ludovic-Filip abdică și Republica este proclamată. Spiritul contemporanilor asociază Republica amintirilor despre marea Revoluție, cea din 1789 și din 1792, pe care tocmai le deșteptaseră primele istorii generale ale revoluției, ale lui Michelet, Louis Blanc, Lamartine. Republica odată proclamată, un guvern provizoriu reunește membrii a două echipe, cea a ziarului Le National, republican moderat, și cea a ziarului La Reforme, radical. Ministrul cel mai ilustru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de critică aproape a tuturor curentelor sociale ale vremii. Ba, cu această ocazie, Asachi, accentuând din nou asupra necesității culturii apusene, ne arată și înrîurirea ei asupra dezvoltării spiritului național, cât și asupra dezvoltării literaturii originale romînești: "Înrîurirea secolului au deșteptat un spirit amorțit, cu sentimentul naționalității s-au dezvoltat la noi și elementele literaturii"2, de unde se vede că acest om care, cum s-a văzut, recomanda respectul memoriei strămoșilor ca adevărata cultură, nu se poate împiedica să nu recunoască
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și o mai mare asemănare între literatura ardeleană și cea muntenească decât cea moldovenească. În adevăr, literatura ardeleană, ca și cea muntenească, e mai "patruzecioptistă" decât cea moldovenească. Dar, în această epocă, Ardealul nu produce nimic viabil, decât doar Răsunetul (Deșteaptă-te, romîne!) al lui Andrei Mureșanu. Restul - maculatură, dar aceasta nu are a face, căci oricât de slabă ar fi producția literară, ea tot oglindește o epocă. Cauzele superiorității Principatelor sunt multe: cultura franceză, mai potrivită spiritului românesc decât cea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
scrieri și tablouri. Când, de pildă, Caragiale ne dă în Scrisoarea pierdută tablouri atât de adevărate de corupție și descompunere din viața politică a "tinerei, dar putredei noastre burghezii", aceste tablouri vor găsi răsunet în inima păturii muncitoare, ce se deșteaptă la o viață conștientă, cu toate grimasele reacționare ale lui Caragiale. Firește, acestea se referă la acele lucrări mari, în care se reflectează viața reală așa cum este, iar simțirile și tendințele autorului nu formează fondul lucrării, ci niște accesorii sau
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sub stindardele care revendicau "drepturi ale omului în România", "salvarea satelor românești" și "libertate pentru minoritățile României". Într-un gest fără precedent care ar fi putut fi considerat de asemenea inconceptibil, spectatorii maghiari și refugiații români prezenți au cântat împreună "Deșteaptă-te române", imnul național al românilor transilvăneni" (Socor: 1988c, 641-642, subl. m.). La nivel social, Ceaușescu părea a fi de acum singurul disident din România, "pentru că președintele era acela a cărui viziuni erau opuse celor ale majorității" (Shafir: 1988a, 3
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aptitudinilor muzicale prin: ... - intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat ești Hristoase Dumnezeul nostru; Colinde cu conținut religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D.G. Chiriac; Imnul eroilor -I. Brătianu; Pui de lei -I. Brătianu) - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
zicea Eminescu 10. În acest sens, Motru oferă o imagine-frescă, foarte sugestivă, a acelei perioade: "Individualismul european, trecut în imitația românească, în loc de a produce opere minunate, ca în Apus, a produs opere mediocre. [...] Pe câmpul economic, individualismul apusean, în loc de a deștepta spiritul capitalismului întreprinzător, a deșteptat poftele la prădare a avutului public. [...] Europenizarea a adus după sine, la noi, o industrie parazitară; un comerț bancar putred; o agricultură care ocolește munca pământului și trăiește din legi de expediente; a fabricat indivizi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sens, Motru oferă o imagine-frescă, foarte sugestivă, a acelei perioade: "Individualismul european, trecut în imitația românească, în loc de a produce opere minunate, ca în Apus, a produs opere mediocre. [...] Pe câmpul economic, individualismul apusean, în loc de a deștepta spiritul capitalismului întreprinzător, a deșteptat poftele la prădare a avutului public. [...] Europenizarea a adus după sine, la noi, o industrie parazitară; un comerț bancar putred; o agricultură care ocolește munca pământului și trăiește din legi de expediente; a fabricat indivizi români plini de pofte și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
codrului. În livezi, crengile copacilor se îndoaie de atâta rod. Păsările călătoare trec spre asfințit, lăsându-ne mai triști. Pe mine, începerea școlii m-a luat prin surprindere; în dimineața zilei de 1 septembrie, soarele călduros și mângâietor m-a deșteptat cu o rază binevoitoare care m-a condus la porțile larg deschise ale școlii. Când am auzit clinchetul clopoțelului argintiu, mi-au trecut aceiași fiori de gheață ca-n prima zi de școală din viața mea. Curtea școlii era plină
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
îi devenea violent? Spumă la gură? Strângea mult membrele? Făcea mișcări mari? Vorbea în timpul accesului? Sau după? Cât timp ținea criza? O minută sau un sfert de oră? Făcea sub el în timpul accesului? Dormea mult după criză? Sforăia? Când se deștepta avea darul de a înțelege ce se petrece în jurul său? Făcea în acest timp lucruri bizare? Se ducea de acasă fără să știe încotro? Își aducea aminte ceea ce s-a întâmplat în timpul crizei? Afară de accesele sale n-are amețeli în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lui erupe dintr-o exigență ale cărei cote urcă absolut. Marea lehamite care îl surprinde e încărcată de toate drojdiile unei dezamăgiri de nelecuit. Ar vrea, ah, cît ar vrea să-ți zgîlțîie semenii cu un duh somnolent, să-i deștepte din confuzie și moleșeală. Dar zbaterile lui sînt în deșert. Cine să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Ba eu cred c-ar putea fi luni... Punem pariu? Octav: (după o clipă de concentrare) Nu mai pune, că-i marți... Groparul: De unde știi?! Octav: Nu pot să-ți spun... Groparul: Ei, fie și marți... Păi nu-s mai deștepte animalele ca noi! Habar n-au de marți..., de ce-i aia o săptămînă... o lună, un an... Trăiesc și atît. Fără să știe că-i tînără... că-i bătrînă... că o să moară... Bravo lor! Îți dai seama ce-ar însemna
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]