1,932 matches
-
realizat de Valentin Dînga. Legea cu privire la imn a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17 august 1995. Înainte de stabilirea acestui imn, Republica Moldova a avut pentru câțiva ani același imn de stat ca și România, imnul „Deșteaptă-te, române!”. Poemul original al lui Mateevici conținea 12 strofe a câte 4 versuri fiecare. Pentru imn acestea au fost reorganizate în doar 5 strofe, la fel, a câte 4 versuri fiecare. Imnul propriu-zis este bazat pe un poem de
Limba noastră () [Corola-website/Science/296688_a_298017]
-
om întors după o lipsă așa de lungă". Totuși, împăratul crezu imprudent să țină în capitală pe acest nou fiu rătăcitor; de altfel, Andronic și Manuel simțeau că trăind unul lângă altul vechiele lor nemulțumiri nu vor întârzia să se deștepte iar. Se hotărî deci Comnenului un exil onorabil în orașul Oenaion, pe coasta Pontului și trăi acolo "departe de Jupiter și de fulger", de altfel foarte bine tratat de dărnicia lui Manuel și odihnindu-se de aventurile lui trecute în
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
în gura lui Andronic cuvintele următoare: "Te am în mână acum, pe tine care m-ai persecutat și m-ai făcut să rătăcesc în toată lumea; această piatră grea te închide într-o închisoare veșnică și numai trompeta Judecății te va deștepta din somnul tău adânc. Și eu mă voi răzbuna pe familia ta și-i voi face pe ai tăi să-mi plătească tot răul ce mi ai făcut." Răutăcioșii glumeți nu se înșelau de loc. Unele după altele, rudele lui
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
Ura lui Andronic nu se mulțumi numai cu acest asasinat juridic; el se înverșună până și împotriva imaginilor care o reprezentau pe nenorocita prințesă. Puse să le distrugă sau să le mutileze, de teamă ca radioasa ei frumusețe să nu deștepte prea multă compătimire pentru soarta ei tragică. Grădina imperială, cum spunea Nicetas, se despuia de arborii săi. În curând în sept 1183, un mare consiliu de coroană, dresat dinainte, emise părerea că ar fi util și potrivit ca Andronic să
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
mai rămăsese Ursula, pe care nu avea puterea de-a o ucide, încă sperând în recuperarea ei, așa că o cruță și astfel își alungă unica șansă de izbăvire. Îngerii îl părăsesc, dar el nu își pierde speranța. Când s-a deșteptat din somn luna era sus pe cer, iar Ursula îl veghea, ea nu era speriată, ci din contră îi mulțumi că a eliberat-o. Acesta era doar un truc, ea l-a ademenit spunându-i că va putea să redevină
Vampirul Vittorio () [Corola-website/Science/315018_a_316347]
-
1866 - 8 aprilie 1879. Proprietarul acesteia era T. I. Stoenescu, care și publica articole sub pseudonime ciudate, precum "Ioga, Eu, Hai-hui, Tipeliga, Grivei". În ziar, acesta scria: "Toți știți, amici lectori că "" nici nu sfâșie, nici nu rănește. Ghimpele înțeapă, deșteaptă spiritul și îndreaptă moravurile. Este adevărat că pe ici pe colo, cei înghimpați essală câte un of". Dintre colaboratorii revistei au ieșit în evidență folcloristul Gheorghe Dem Theodorescu, care a fost redactor al revistei între 1869 și 1875, și scriitorul
Ghimpele () [Corola-website/Science/320793_a_322122]
-
apar săptămânal în zilele de joi, iar fiecare durează aproximativ două-trei minute. Nu au continuitate, întrucât acțiunea dintr-un episod nu are legătură cu cea din episoadele anterioare. Fiecare episod începe cu o variantă remixată, în opt biți, a imnului „Deșteaptă-te, române!” (pentru el, Codin a colaborat cu Cezar), urmată de imaginea de titlu a serialului. De fiecare dată, din motive oarecare, MO folosește înjurături și cuvinte obscene; totuși, majoritatea acestor replici sunt cenzurate, pentru ca tinerii să nu cadă într-
RObotzi () [Corola-website/Science/322404_a_323733]
-
care și-a interpretat rolul a devenit celebru sub numele "Moș Corbu". La această "Masă a calicilor" a apărut pentru prima oară ideea unei colectări de fonduri pentru ridicarea unui monument lui Andrei Mureșianu, cel care a scris imnul național "Deșteaptă-te române". Ideea aceasta care a avut un proprietar, în persoana lui Andrei Bârseanu, a dus în final la crearea tabloului alegoric care s-a litografiat la Viena și s-a vândut în numeroase exemplare tuturor doritorilor români. Mișu Popp
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Cârlova - "Ruinurile Târgoviștii"; Ion Heliade Rădulescu - "Sburătorul"; Cezar Bolliac - "O dimineață pe Caraiman"; Grigore Alexandrescu - ciclul "Epistole", ciclul "Fabule", poezii de inspirație istorică; Dimitrie Bolintineanu - volumele "Florile Bosforului", "Legende istorice"; Vasile Alecsandri - volumele "Doine și lăcrămioare", "Legende", "Pasteluri"; Andrei Mureșanu - "Deșteaptă-te române";
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
circa 400 de oameni. Inițial demonstranții au scandat revendicări sociale: „Vrem mâncare și căldură!”, „Vrem banii noștri!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!” și „Vrem pâine fără cartelă!”. În dreptul Spitalului Județean, ei au cântat imnul revoluției de la 1848, „Deșteaptă-te, române!”. Ajungând în centrul orașului, coloanei de manifestanți i s-au alăturat mii de muncitori de la fabrica Tractorul Brașov, fabrica Hidromecanica, elevi, studenți și alți locuitori. Din acest moment, protestul s-a transformat într-unul politic, iar oamenii au
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
în atacurile lor, pe când frații Muszinsky conducătorii echipei adverse și inițiatorii football-ului la Craiova fac dese combinații de joc, foarte intesesante . Astfel că după zece minute ei reușesc să facă primul punct pentru Oltenia. Jucătorii sub comanda lui Cyrill Heuse deșteptați de această surpriză,fac acum dese incursiuni în câmpul advers atacând cu multă iuțeala și Hillard reușind să egaleze situația. Craiovenii revin însă la atac cu multă impetuozitate și se instalează câtva timp, în câmpul advers. Acolo în urma unui frumos
Oltenia Craiova () [Corola-website/Science/326995_a_328324]
-
luptătorului revoluționar Lajos Kossuth, trăind în mediu unguresc 6 luni, până la întoarcerea în Lugoj. Din 1860 cântă în diferite orașe și comune din jurul Lugojului (Anina, Oravița, Vârșeț, Buziaș etc.), în 1861 întâmpinându-l pe noul comite (prefect al Lugojului) cu "Deșteaptă-te, române". În 1880, pianista Sofia Vlad-Rădulescu publică în „Lyra Română” "Lugojana" culeasă de la . În 1881 publică la editura Constantin Gebauer " Cântecul ciobanului", altă melodie notată de la același lăutar. În 1897 se retrage de la conducerea propriului taraf. În 1898 îi
Nică Iancu Iancovici () [Corola-website/Science/324284_a_325613]
-
Soare luminos După noapte strălucește, Doamne; Iar Tu, după moartea Ta, strălucești mai mult, Înviind din groapă ca un Dumnezeu. 28.Ziditorule, Primindu-Te în sân pământul S-a clătit de frica Ta, Preaputernice, Și pe morți cutremurul i-a deșteptat. 29. O, Hristoase-al meu ! Iosif și Nicodim cu miruri, Într-un chip deosebit, acum Te gătesc Strigând: „O, pământe-nfricoșează-te !” 30. Doamne, ai apus Și cu Tine-a soarelui lumină; Iar făptura de cutremur cuprins-a fost, Făcător al tuturor vestindu
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
beau și petrec ca să uite, iar stăpânii spânzură ca să rămână stăpâni”". Scena văzută de spectatori se referea la India postvedică, în care bătrânul mânios reprezenta lumea veche abandonată (politeismul vedic), iar tânăra cu mâinile legate, Melania, este spiritul care se deșteaptă, dându-și seama că nu a fost niciodată legat, adică înrobit de materie. Spectatorii continuă să-și manifeste supărarea că sunt crezuți a fi ignoranți, iar din spatele scenei apare Darius, un actor îmbrăcat în costum de epocă. El imploră publicul
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
și se gândește să-l omoare pe industriaș pentru a-i lua banii, dar nu are curaj să-și pună intenția în practică. Iese afară pentru a se liniști și adoarme aproape imediat după ce se întoarce în cameră. El este deșteptat a doua zi de o mare gălăgie: industriașul fusese ucis în timpul nopții cu un instrument chirurgical. Prosper Magnan este arestat, condamnat la moarte și executat în regim de urgență. În timp ce bancherul german Hermann își relatează povestea, naratorul nuvelei ascultă cu
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]
-
Charles de Foucauld. În timpul expediției, se rătăcește de grupul de excursioniști și de ghidul tuareg și este nevoit să petreacă o noapte singur în imensitatea muntelui Hoggar. Rămas fără mâncare și fără apă, în frigul nopții deșertice, simte cum se deșteaptă în el o forță arzătoare care-i dă încrederea că nu e totul pierdut și puterea să se întoarcă nevătămat, după un urcuș ca o cursă a supraviețuirii, un urcuș real și simbolic totodată. Eric, occidentalul, intelectualul, filozoful raționalist convins
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105843_a_107135]
-
al Varșoviei, etc. În aceste zone au fost introduse reformele Revoluției franceze, codul Civil, abolirea privilegiilor nobilimii și obligațiilor feudale. Dominația franceză a pregătit unificarea Italiei și Germaniei prin contopirea numeroaselor stătulețe în formațiuni politice mai mari. Războaiele napoleoniene au deșteptat conștiința națională a popoarelor. Germanii își redescoperă tradițiile și cultura. Prusia face reforme administrative, educaționale și militare în vederea contracarării puterii franceze. Imperiul francez și statele satelit Înfrângerea lui Bonaparte Eșecul contrucției franceze nu s-a datorat monarhiilor feudale cât luptei
Napoleon, Imperiul napoleonian și Europa contemporană - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102295_a_103587]
-
și marele său destin istoric, ci și către noi înșine. Într-adevăr, ca și poporul francez, și noi, poporul român, credem cu tărie în aceleași idealuri. Poate de aceea vedem spiritul Marseillaise-ei atât de apropiat de cel al imnului nostru, „Deșteaptă-te, Române!". De fiecare dată când evocăm ce înseamnă Franța pentru România, pornim negreșit de la istorie. Începând din Secolul Luminilor, românii - ca, de altfel, o însemnată parte a Europei - au văzut în ideile cărturarilor francezi un vector de modernizare și
Klaus Iohannis, mesaj pentru Franța: Premise pentru o colaborare economică mai strânsă () [Corola-website/Journalistic/102912_a_104204]
-
de 24 ianuarie 2016, românii vor sărbători 154 de ani de la Unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Știți ce eveniment va găzdui Palatul Parlamentului în acea zi? O paradă de modă. Prin urmare, în loc de Hora Unirii și 'Deșteaptă-te, române', va răsuna muzică house. Este rușinos și revoltător că această clădire monument ridicată cu sacrificii umane și care va dăinui mii de ani a ajuns fieful interlopilor, chefliilor și maneliștilor.
Controverse la Palatul Parlamentului. 'Am asistat revoltați la o mare ticăloșie. Este rușinos'-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103291_a_104583]
-
care a schimbat sistemul". Și nu uitați că nu este o carte doar pentru polițiști, ci și pentru fiecare dintre noi pentru a putea înțelege astăzi ce se întâmplă, cu adevărat, cu puterea. Cuprinsul cărții "Vasile Lascăr, Reformatorul Poliției Române Deșteaptă-te, române! /9 Poliția Română - Lege și Onoare /12 1.Obârșia lui Vasile Lascăr /19 2.Om politic /24 3.Ministru de Interne /32 4.Aspecte privind poliția în anul 1897/39 5.Reformarea Poliției /48 6.Prima lege organică
Lascăr, ministrul care a schimbat SISTEMUL. Comisar-șef Șinca: Polițiștii trebuie să știe acest lucru by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102528_a_103820]
-
problema enormă a suprapopulării pușcăriilor. O poate diminua, dar nu cred că o poate rezolva. În egală măsură însă, nici alte afirmații publice nu sunt reale, ci sunt făcute cu scopul de a manipula. Tocmai citesc o știre că ceva deșteaptă de la un ONG spune că grațierea ar închide dosarele revoluției și ale mineriadei. Era să îmi pice ochii din orbite. Dooooaaaaamnăăăăă, cred că nici la Spiru nu te putea învăța așa ceva! Președintele, repet Președintele, plus Președintele Senatului, repet al Senatului
Profesor din Comisia Kovesi face praf protestele: Ordonanțele sunt bune. Civilii vor să agite masa de IYI (intellectuals yet idiots) by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102608_a_103900]
-
"DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE Întotdeauna ne-am ales conducătorii pe care i-am meritat. La fel vom face și în decembrie. Vom trimite în Parlament alte putori, curve, hoți, acoperiți, trădători și vânzători de țară. Că doar suntem consecvenți cu propria noastră
Remus Borza: Vom trimite în Parlament alte putori, curve, hoți, acoperiți și vânzători de țară. MANIFEST dur by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102674_a_103966]
-
țării adevărați patrioți care SĂ REDEA ROMÂNIA ROMÂNILOR! Din punct de vedere al conștiinței naționale România anului 2016 este în aceiași situație cu Țările Romane de la 1848. Au trecut 168 de ani de când Andrei Mureșanu și Anton Pann au compus "Deșteaptă-te române", imnul național din 1989. Noi continuăm să dormim și să visăm urât în timp ce alții ne fură și ne înrobesc. Trezește-te române, până nu e prea târziu! Deșteaptă-te române și du-te la vot pe 11 decembrie
Remus Borza: Vom trimite în Parlament alte putori, curve, hoți, acoperiți și vânzători de țară. MANIFEST dur by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102674_a_103966]
-
de ani de când Andrei Mureșanu și Anton Pann au compus "Deșteaptă-te române", imnul național din 1989. Noi continuăm să dormim și să visăm urât în timp ce alții ne fură și ne înrobesc. Trezește-te române, până nu e prea târziu! Deșteaptă-te române și du-te la vot pe 11 decembrie. Altminteri alții o să-ți hotărască soarta și destinul. Somnul națiunii, dar deopotrivă și al rațiunii, naște monștri . Ori,noi prin ignoranță și lipsa de spirit civic tocmai asta am făcut
Remus Borza: Vom trimite în Parlament alte putori, curve, hoți, acoperiți și vânzători de țară. MANIFEST dur by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102674_a_103966]
-
limbile pământului (germană, franceză, maghiară), ci vor vorbi pe românește, pe înțelesul urletului de lup de pe steagul dacic de luptă. Un poet român spunea că limba noastră-i o comoară. Bine că nu au vândut-o și pe asta încă. Deșteaptă-te, române, odată! Cât mai dormi? Dar eu, Cristian Popescu Piedone, simplu cetățean, în continuare de profesie om, dau votul meu, pe 11 decembrie, Partidului România Unită. E medicamentul care, cred eu, că este necesar. O Românie unită într-o
Poezia lui Piedone. Cu cine va vota fostul edil by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102679_a_103971]