2,757 matches
-
Perceperea muzicii de către deficienții de auz cu implant cohlear Prof. Dorina Elena Chira Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca 1. Definirea sunetului Sunetul poate fi definit ca orice perturbație (energie mecanică) propagată printr-un mediu material sub forma unei unde (Anca, M., Hațegan, C., 2008). Sunetul reprezintă vibrația unui corp sonor. Se obține întotdeauna în urma unui
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
unul de 400 Hz - 0.010 secunde, unul de 3000 Hz - 0.002 secunde. 4. Particularități ale percepției sunetelor muzicale de către persoanele cu implant cohlear În ultima perioadă s-au înregistrat îmbunătățiri în tehnologia implantului cohlear. Dacă în perceperea vorbirii deficienții de auz cu implant cohlear au înregistrat evoluții apreciabile, atenția specialiștilor s-a îndreptat spre perceperea sunetelor ambientale și a muzicii. Utilizatorii de implant cohlear întîmpină multe dificultăți în a percepe muzica. Acest fapt se datorează, pe de o parte
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
multe persoane perceperea muzicii se rezumă la recunoașterea unei melodii familiare sau a unui cântec familiar. De aceea abilitatea de a identifica melodii familiare este cea mai comună metodă de evaluare a percepției muzicii de către copiii cu implant cohlear. La deficienții de auz congenital perceperea melodiilor cu text este mai ușoară decât perceperea variantei instrumentale a unei melodii. Gfeller, Olszewscki (2005) au realizat o cercetare cu scopul examinării abilității de a recunoșate melodii din câteva genuri muzicale. Subiecții au arătat dificultăți
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
Gfeller, Olszewscki (2005) au realizat o cercetare cu scopul examinării abilității de a recunoșate melodii din câteva genuri muzicale. Subiecții au arătat dificultăți în a identifica muzica comparativ cu grupul de control de auzitori, iar rezultatele au relevat faptul că deficienții de auz au identificat mai exact muzica pop și country și au avut cele mai mari dificultăți în a identifica muzica clasică. Până nu de mult, tehnologia utilizată în implantul cohlear permitea transmiterea acelei părți ale vorbirii care era esențială
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
în înțelegere, precum și bătaia și ritmul în timpul perceperii muzicii. Este ușor pentru persoanele cu implant cohlear să percepă ritmul, să distingă între modele ritmice, să identifice durata tonurilor. Dintre toate calitățile sunetelor muzicale, ritmul este cel mai bine perceput de către deficienții de auz. În ceea ce privește discriminarea frecvenței, numeroase studii au relevat variații mari în abilitatea subiecților cu implant cohlear de a percepe modificarea frecvenței, pornind de la cei care pot discrimina schimbări a 4 semitonuri, până la cei care nu pot identifica modificări ale
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
frecvențelor joase pot codifica indici de structură fină și pot oferi mai multe informații în ceea ce privește modificarea rapidă a înălțimii, ceea ce ar trebui să permită o mai bună acuratețe în perceperea muzicii. 5. Efectele antrenamentului auditiv în perceperea sunetelor muzicale la deficienții de auz cu implant cohlear În timp ce abilitatea persoanelor cu implant cohlear de a percepe muzica este adesea corelată cu nivelul expunerii la muzică înainte de implantare, mai multe studii au demonstrat că antrenamentul poate îmbunătăți percepția muzicii după implantare. Un astfel
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutanți Propus de lector dr. Barbu Florea, în consultare cu un colectiv de profesori ai Școlii de surzi nr. 1 București Se cunoaște că în fiecare an vin în școlile speciale copii deficienți de auz din grădinițele speciale și din familii de auzitori, precum și absolvenți licențiați în psihopedagogie specială sau în alte discipline. Pe de o parte, elevii vin din grădinițe și din familii de auzitori cu un limbaj gestual diferit, specific acestor
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
absolvenți cu licență ai Facultății de Psihopedagogie specială, nu au suficiente deprinderi practice de folosire a limbajului gestual pentru a fi capabili să comunice eficient cu elevii surzi. Pentru a veni în întâmpinarea profesorilor debutanți sau suplinitori din școlile pentru deficienți de auz, ne-am propus să elaborăm un dicționar descriptiv al gesturilor folosite mai frecvent în comunicarea cu elevii surzi. În ultimii câțiva ani s-au publicat mai multe dicționare mimico-gestuale românești<footnote Drăguțoiu,I. Dicționar bilingv mimico-gestual, Sibiu, 1992
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
la cursul de limbaj mimico gestual de la Facultatea de Psihopedagogie specială și cea de Sociologie și asistență socială din București. În urma unei colborări între Catedra de Sociologie și asistență socială a Facultății de Teologie Ortodoxă din Pitești și Școala pentru deficienți de auz nr. 1 din București, s-au desfășurat în școală cursuri gratuite de limbaj mimico gestual între 1 octombrie 2010 și 15 februarie 2011, ținute de subsemnatul cu un număr de 12 profesori debutanți și suplinitori. Fundația Light into
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
pentru vorbitori. Împiedicarea folosirii limbajului mimico-gestual are consecințe fatale pentru dezvoltarea lingvistică și pentru accesul surzilor în diverse domenii de activitate, provocând perturbări constante de comunicare în mediul lor și accentuându-le handicapul. 1. Cadru teoretic Conform unor specialiști, copiii deficienți de auz care au contractat deficiența la un stadiu prelingual și care provin din familii de auzitori, dacă până la vârsta școlară nu au frecventat o grădiniță specială, la începerea școlii nu posedă cunoștințe lexicale verbale. Ceea ce înseamnă că ei
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
scenariu a condus la conturarea opiniei că limbajul mimico-gestual determină dezvoltarea unei specificități prezente de-a lungul vieții, în procente mai mari sau mai mici. Conform lui Constantin Pufan, „majoritatea specialiștilor care se preocupă de problemele psihologice și pedagogice ale deficienților de auz, nu mai pun la îndoială faptul că surdul (nedemutizat) posedă gândire, după cum posedă și limbaj, că gândirea lui este obiectuală, în imagini, iar limbajul, mimico-gesticular. Atât gândirea, cât și limbajul surdomutului se desfășoară însă în cadrul unor anumite limite
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
cât și limbajul surdomutului se desfășoară însă în cadrul unor anumite limite, condiționate atât de posibilitățile imaginilor generalizate, cât și de cele ale sistemului de comunicare mimico-gesticular.” (1972, C. Pufan, p. 77) Față de prima opinie, care aproape că reduce pe copilul deficient de auz la un stadiu prehumanoid, cea de a doua este ceva mai optimistă, deși, la rândul ei constată anumite caracteristici negative ale comunicării gestuale și a operării mentale cu imagini. Este o constatare conformă cu realitatea, însă analiza nu
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
-se celorlalte două forme, orală și scrisă. (2001, Stănică, Popa, Popovici, p. 55) Mariana Popa merge mai departe și afirmă explicit că pentru acești copii, limbajul mimico-gestual este limbă maternă. De aceea, în România, organizarea actuală a sistemului educațional pentru deficienții de auz, pentru că nu oferă alternativa studiului în limbajul mimico-gestual, este în flagrant față dreptul de a studia în limba maternă. (2001, M. Popa, p. 10) Pentru realizarea acestui deziderat este imperios necesar ca personalul educativ din școlile pentru copiii
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
ca personalul educativ din școlile pentru copiii surzi să aibă o fluență în cunoașterea și folosirea acestui limbaj. Este de reținut că acestea sunt simple opinii teoretice, fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
intens și asupra conținutului semantic, aceste cuvinte nu sunt altceva decât „etichete verbale” fără conținut, cu semnificație lacunară și deformată. (2001, M. Popa, p. 251) 2. Evaluarea rezultatelor demutizării În această secțiune se va folosi lucrarea Comunicare și personalitate la deficientul de auz, psiholog Mariana Popa, în care autoarea analizează eficiența aplicării metodei românești de demutizare. Această lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate în funcție de nivelul la care ajung deficienții de auz de vârste diferite (școală
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
folosi lucrarea Comunicare și personalitate la deficientul de auz, psiholog Mariana Popa, în care autoarea analizează eficiența aplicării metodei românești de demutizare. Această lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate în funcție de nivelul la care ajung deficienții de auz de vârste diferite (școală generală, școală profesională, adulți) să stăpânească și să folosească limba română (scris și oral) comparativ cu auzitorii. În această evaluare se urmăresc cele trei aspecte ale limbajului: fonetic-articulator, semantic, gramatical. Elevii deficienți de auz
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
care ajung deficienții de auz de vârste diferite (școală generală, școală profesională, adulți) să stăpânească și să folosească limba română (scris și oral) comparativ cu auzitorii. În această evaluare se urmăresc cele trei aspecte ale limbajului: fonetic-articulator, semantic, gramatical. Elevii deficienți de auz comit multe greșeli în comunicarea verbală, cauza principală fiind tocmai absența instrumentului fundamental de recepție a vorbirii model și de feed-back verbal-oral, auzul. (2001, p. 50-51) Cele mai mari progrese le fac cei cu hipoacuzie ușoară sau medie
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
nivel de structurare al limbajului verbal echivalent auzitorilor de aceeași vârstă. Aceasta se observă și din faptul că elevii cu hipoacuzie ușoară din școlile normale nu pot face față curriculumului dacă nu beneficiază de un sprijin personalizat. Mesajele transmise de către deficientul de auz pot fi greșit formulate în limbajul verbal și ca atare vor fi denaturat înțelese de către ceilalți. La rândul lor, deficienții de auz ce nu sunt competenți în limbajul verbal pătrund superficial sensul mesajelor primite pe cale verbală de la alții
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
din școlile normale nu pot face față curriculumului dacă nu beneficiază de un sprijin personalizat. Mesajele transmise de către deficientul de auz pot fi greșit formulate în limbajul verbal și ca atare vor fi denaturat înțelese de către ceilalți. La rândul lor, deficienții de auz ce nu sunt competenți în limbajul verbal pătrund superficial sensul mesajelor primite pe cale verbală de la alții, sau în unele cazuri aceste mesaje sunt denaturate sau neînțelese. Inteligibilitatea fono-articulatorie a limbajului verbal la surzi nu depășește niciodată cotele modeste
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
aproape că lipsesc. (2001, M. Popa, p. 130, 135) Și totuși surzii sunt capabili de a face față multor situații chiar dacă ei nu capătă comenzile fluente ale limbajului curent (verbal). (Idem, p. 35) Dependența de analizatorul vizual, evidentă la toți deficienții de auz, face ca limbajul mimico-gestual să fie limba maternă nu numai pentru copiii surzi proveniți din familii de surzi, ci și pentru cei născuți din părinți auzitori. În acest ultim caz, prin limba maternă nu se înțelege limba învățată
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
norme mai mult sau mai puțin conservatoare, ori să-l afirme în virtutea unei probități ideologice, potrivit unei agende politice mai mult sau mai puțin predeterminate; și nici aceea de a împlini sau a învia obiectul prin interpretare (ca și cum ar fi deficient ori mort), așa cum procedează hermeneutica umanistă, ori de a-l (re)constitui într-un simulacru critic care i-ar clarifica logica, așa cum propune moda structuralistă. Pentru Foster, critica de artă abordează obiectul mai curând din perspectiva unei investigări a propriului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prin studiul metilomului ADN. ADN-ul acestor virusuri evoluează de la o stare nemetilată întâlnită la purtătorii asimptomatici ai infecției persistente la o stare înalt metilată în leziunile precanceroase sau în cancerul invaziv. Metilarea depinde de enzime ale gazdei, iar subiecții deficienți în metiltransferaze sunt mai susceptibili la carcinogeneză. Agenții demetilanți sunt în trialuri clinice pentru unele cancere hematologice și promit aplicații mai largi. Implicațiile clinice ale noilor rezultate sunt evidente pentru dezvoltarea unor noi metode de prevenire, diagnostic și tratament (Lopez
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
prin studiul metilomului ADN. ADN-ul acestor virusuri evoluează de la o stare nemetilată întâlnită la purtătorii asimptomatici ai infecției persistente la o stare înalt metilată în leziunile precanceroase sau în cancerul invaziv. Metilarea depinde de enzime ale gazdei, iar subiecții deficienți în metiltransferaze sunt mai susceptibili la carcinogeneză. Agenții demetilanți sunt în trialuri clinice pentru unele cancere hematologice și promit aplicații mai largi. Implicațiile clinice ale noilor rezultate sunt evidente pentru dezvoltarea unor noi metode de prevenire, diagnostic și tratament (Lopez
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
este foarte important. Depistarea și promovarea aptitudinilor în acțiuni specifice vârstei, recunoașterea și aprecierea rezultatelor obținute de către cei din jur formează tinerilor o atitudine favorabilă dezvoltării sale. 2.2.2. Obiective Dezvoltarea armonioasă a elevilor și prevenirea instalării atitudinilor fizice deficiente; Asigurarea unui sistem de cunoștințe de bază privind Jocurile Olimpice antice și moderne, simboluri și tradiții olimpice; Implementarea valorilor fundamentale ale Olimpismului; Formarea unei atitudini ferme asupra factorilor care contribuie la degradarea sportului; Stimularea interesului pentru frumos și armonie (literatură, artă
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Sugestii de ordin metodic în educația elevului cu deficiență de auz Prof. Hamza Cecilia Prof .Gherman Gabriela Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Tendințe actuale privind educația deficienților de auz Deși tendința generală de promovare a oralismului în școlile pentru surzi nu a putut fi oprită timp de peste 100 de ani, această abordare s-a dovedit desprinsă de realitatea concretă a surdului. Limbajul gestual a continuat să existe
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]